O provocare europeana: autonomia ca expresie a "frontierei interne"


(partea a III-a)



de George RONCEA

Arma economica


Mai exista si varianta ideii transfomarii, prin mijloace economice, a regiunii Transilvaniei in zona de complementaritate a Ungariei, afirmata deschis de fostul ministru de Externe Geza Jeszenski: "Idea infiintarii unor zone si regiuni economice comune se incadreaza intr-o conceptie mai veche de impartire a Europei de Est, care a fost lansata anterior prin <>...Ungaria nu a incetat sa gandeasca tot felul de combinatii ce vizeaza constituirea unor fomatiuni suprastatale de cooperare economica regionale, prin care sa smulga de sub tutela guvernelor centrale zonele locuite de maghiarii din tarile vecine, facilitand totodata accesul sau la materii prime si permeabilizarea granitelor, pana la desfiintarea lor in fapt... La inceput trebuie sa constituim subregiuni de colaborare economica transfrontaliera care sa asigure circulatia libera a bunurilor si persoanelor peste granitele comune actuale, dar in fapt urmarim ca Transilvania sa devina un spatiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor in granitele lor existente inainte de Trianon. Infiintarea Euroregiunii Carpatice reprezinta doar inceputul care contureaza perspectiva reintregirii Ungariei Mari, prin masuri preponderent economice".

Romania a semnat cu Ungaria in cursul anului trecut Acordul de liber schimb comercial ce prevede realizarea unei zone libere intre Romania si Ungaria, prin eliminarea taxelor vamale si a oricaror bariere tarifare si netarifare, acord absolut necesar pentru aderarea Romaniei la CEFTA (Acordul de liber schimb in Europa Centrala din care fac parte tarile de la Visegrad - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia si Slovacia). Ca partener comercial al Romaniei Ungaria se situeaza pe locul doi, dupa Rusia, ocupand locul opt in randul tarilor exportatoare in tara noastra. Schimburile comerciale romano-ungare au crescut in 1995, cu 81%, fata de 1994. Exportul ungar a crescut cu 54%, al Romaniei doar cu 10%. Schimburile comerciale ale Romaniei cu Ungaria reprezinta 70% din volumul schimburilor comerciale cu tarile CEFTA. Valoarea acestora este de 487,5 milioane dolari, iar balanta comerciala este dezechilibrata in favoarea Ungariei care a exportat in valoare de 357,5 mil. dolari in 1995, Romania neavand fond de marfa la export, asa ca exportul nostru in Ungaria s-a limitat la 132 mil. dolari. Aderarea la CEFTA va insemna deschiderea pietei de desfacere pentru vecinii nostri si nu una de export pentru Romania. Aproape 60% din exportul ungar catre Romania este realizat de companii mixte, carora ungurii le mediaza astfel intrarea pe piata romana in conditii bune.

Ca un exemplu ilustrativ al "avantajelor" care se ofera Romaniei in relatiile comerciale cu vecinii sai, merita sa mentionam modalitatea prin care UE imbogateste tarile din CEFTA, in defavoarea noastra. In 1995, Comisia UE a adoptat Regulamentul 3016 cu privire la cantitatile de ovine pe care Estul are voie sa le exporte in UE, acordand Romaniei o cota de 1730 tone/an, cea mai mica dintre tarile din Est. Desi Romania ar putea acoperi o cerere de 3-4 ori mai mare, toate insistentele autoritatilor pe langa UE de a ni se da dreptul la o cota de export mai mare, de 4000-5000 de tone/an, au ramas fara raspuns. Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, au primit in schimb cote cu mult peste posibilitatile lor, asa ca ne "ajuta" preluand ele ovinele noastre la 800 dolari tona si le revand in Italia si Grecia cu 2500 dolari tona. Iata doar una dintre modalitatile elegante de spoliere a unei tari si de favorizare a altora, preferate comisarilor europeni. Maniera este chiar mai perfectionata decat sistemul utilizat de comisarii sovietici in CAER.

Activitatea de export cu Romania este desfasurata de 3318 de firme ungare, iar cea de import de 1534. In Romania sunt inregistrate un numar de 1771 intreprinderi mixte romano-ungare cu un capital de 20 mil. dolari. In Ungaria in schimb sunt inregistrate doar 20 de firme mixte ungaro-romane. Investitorii minoritatii maghiare din Romania beneficiaza de credite cu dobanda redusa, acordate pentru dezvoltare si platite dintr-un fond de ajutor din partea statului maghiar. Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor dispunea in acest scop de aproximativ 200 milioane forinti din care, proportional, cea mai mare parte erau destinati maghiarilor din Transilvania. In acest an valoarea ajutorului acordat de Ungaria maghiarilor de peste granite se va ridica la suma de 1,7 miliarde de forinti.

Economii in confruntare


Ca performanta economia romaneasca inca nu si-a revenit din socul loviturii aplicate in timpul guvernarii Roman si nici nu se intrevede vreo speranta imediata de refacere a acesteia. In schimb economia ungara sta mult mai bine decat cea romaneasca. Astfel in 1995, exporturile Ungariei au crescut cu 21%, la o sporire a importurilor cu numai 7%. Banca Nationala a Ungariei a iesit pe pietele de capital cu emisiuni de titluri programate sa asigure o finantare de 1,5 miliarde de dolari, emisiuni supra-subscrise la un nivel de 2,2 miliarde dolari. Deficitul bugetar a scazut de la 8,3% din PIB, in 1994, la 7%. Investitiile straine au crescut cu 3,1 miliarde dolari. Politica valutara a condus la stabilizarea forintului si la sporirea rezervelor valutare de la 6,9 miliarde la 11 miliarde. La intai ianuarie 1996 a fost declarata convertibilitatea forintului, recunoscuta imediat de FMI. Institutul Monetar de la Washington a anuntat oficial cresterea increderii Comunitatii Internationale fata de Ungaria. Pe piata valutara forintul este de 20 de ori mai puternic decat leul. Dolarul la noi valoreaza 3000 lei in timp ce la unguri dolarul valoreaza 150 forinti. Venitul pe cap de locuitor in 1993 era in Ungaria de 6050 dolari in timp ce in Romania era de 2800, practic pe penultimul loc, inaintea Albaniei.

La rata inflatiei suntem tot pe ultimul loc. In 1994, 136,8%, in 1995, in primul trimestru, 49,9% si 35% spre sfarsitul anului. Inflatia in Ungaria era de 28,2% in 1995, prognoza indicand o scadere spre 22%, in 1996. Din punctul de vedere al privatizarii Romania este tot la coada cu un procent al ponderii sectorului privat in PIB de pana in 38%, in timp ce Ungaria se afla in plutonul fruntas, cu 68% din PIB, imediat dupa Polonia. Ungaria a devenit tara cea mai atragatoare din Est pentru investitorii straini, depasind Cehia, cu 4 miliarde de dolari investitii straine in 1995 si cu un total de 12 miliarde in ultimii sase ani. In Romania capitalul strain investit in ultimii sase ani insuma in iunie 1996, 1,87 miliarde dolari, inregistrandu-se 51145 investitori straini. In iunie anul curent la Bucuresti s-a deschis Banca de Credit Pater, proprietate a Bancii Budapesta, sprijinita si pe capitalul companiei General Electric. Activitatea principala a bancii este sprijinirea schimburilor comerciale romano-maghiare. Prima filiala se va aseza la Targu Mures, apoi vor urma Oradea, Brasov si orase din sudul tarii. Este usor de inteles ca astfel vor putea fi mai bine sprijinite interesele financiare ale maghiarilor in primul rand.

Toate aceste date sustin punctul de vedere al fostului ministru de externe, iar rapoartele SRI inaintate Parlamentului semnaleaza actiuni in curs de desfasurare a caror dinamica subliniaza stadiul avansat al proiectului enuntat cu atata fermitate de omul de stat maghiar. Astfel in 1993-1994 se observa ca a crescut considerabil ponderea actiunilor serviciilor de informatii straine in domeniul economic, mentionandu-se "intentiile unor parteneri externi de a dobandi pozitii cheie in diverse sectoare economice si chiar in anumite zone ale tarii, manifestate prin intentiile de a rezuma relatiile economice doar la cele cu societati comerciale din zonele respective" , precum si "actiunile unor firme straine de a lua sub control ramuri reprezentative sau segmente ale acestora din petrochimie, industria de avioane, industria usoara si alimentara" . O adevarata ofensiva economica exercitata de forte interesate din exterior a vizat "perturbarea sau chiar blocarea unor sectoare de baza ale economiei nationale" .

In anul 1995 se accentueaza si mai apasat asupra dezastrului din economie, descrierea capatand caracter dramatic, in totala opozitie cu declaratiile edulcorate ale guvernului. Reprezentantii guvernului au reactionat cu duritate, desmintind cu indignare datele din raportul anual al SRI. In replica, fara a mai insista intr-o polemica inutila conducerea SRI, a afirmat sec si fara ocol ca toate datele raportului sunt documentate. Dealtfel se simte pe propria piele si se vede cu ochiul liber de catre oricine, starea catastrofala a industriei si economiei romanesti.

In documentul SRI este relevata prejudicierea sistematica a statului roman in sectoarele strategice ale sistemului national de telecomunicatii, in industria militara, in sectorul energetic, in transportul naval si feroviar, in industria alimentara. Practic intregul complex economic national se afla in primejdie, pe de o parte datorita proastei administratii, a incompetentei ori chiar a relei vointe interesate si pe de alta parte este sesizata implicarea si a unor "vectori externi ce vizeaza lezarea grava a intereselor economice ale Romaniei si diminuarea capacitatii decizionale si de productie in domenii si sectoare de importanta strategica cum ar fi: domeniul resurselor de substante minerale utile de interes strategic, in sectoarele de prospectiuni, explorari geologice si de extractie" .

Subversiunea


O insemnata parte a tranzitului de marfuri ce patrund din Ungaria se realizeaza prin micul trafic, volumul acestuia fiind imposibil de apreciat cu exactitate. Intrucat este prevazuta deschiderea a 10 noi puncte de frontiera (in aprilie s-a si deschis unul dintre acestea la Salonta), este de apreciat cresterea volumului de marfuri aduse prin "turismul" de frontiera.

In martie 1996 presa romaneasca a prezentat activitatea ilegala a unei firme care folosea posibilitatile micului trafic, realizand o retea organizata ce acoperea intreaga Transilvanie, distribuind produse intrate prin mic trafic si nu numai, capitalizand banii in Ungaria si in plus edificand un eficient sistem de culegere de informatiil, prin metode specifice retelei de agentura. Nu este singura firma de acest tip, insa merita prezentata pe scurt, pentru a intelege una din modalitatile "preponderent economice" prin care Transilvania poate deveni "un spatiu de complementaritate al economiei ungare" pentru a-l cita pe fostul ministru de externe ungar.

Firma Anway Hungaria Marketing, membra a Uniunii Internationale a Intreprinzatorilor Maghiari, a creat o retea de distributie a marfurilor formata din vanzatori, distribuitori si sefi de retea ce speculeaza posibilitatile micului trafic, precum si prevederea prin care coletele postale cu valoare declarata mai mica de un milion de lei, sunt scutite de taxe vamale. Firma are 7 depozite in Ungaria si desface peste 600 de tipuri de produse. Seful de retea trebuie sa aiba in subordine minimum 6 distribuitori care preiau marfa, o trec in masinile personale prin micul trafic de unde este impartita vanzatorilor. Fiecare distribuitor are la randul sau propria retea de vanzatori, care dupa ce vand marfa predau banii distribuitorilor. Banii sunt transformati in forinti pe piata neagra si apoi se intorc in Ungaria, unde sunt folositi pentru achizitii si capitalizare. Sefii de retea au obligatia sa deschida firme in Ungaria in care trebuie cuprinsi ca actionari membrii retelei din Romania. Prin firmele nou create se "albesc" banii care reintra astfel in circuitul economic curent.

Conducatorii retelei executa instructaje atat in Ungaria cat si in Romania cu teme de tipul "conspirativitatea relatiilor in sistem", in conditii de maxima discretie. Astfel de sedinte s-au desfasurat la sediul bisericii reformate din Resita, in liceele si casele de cultura maghiare din tara. In retea s-au atras peste 60 000 de persoane, planificandu-se marirea exponentiala la 600 000 de persoane, in 1996, prin sistemul recrutarilor multiple! Un obiectiv aparte al conducerii fimei il constituie colectarea de date amanuntite despre colaboratori si clienti, centralizate in baza de date din Budapesta. Ca recrutori sunt preferati fostii ofiteri de militie, armata si securitate. In majoritate sefii de retele locale sunt unguri cu audienta in comunitatea din care fac parte.

Dublul aspect al organizatiei, de centru subteran comercial si de baza clandestina de culegere a informatiilor, este specific si altor firme unguresti cum ar fi societatea Safe Invest, un fel de Caritas, care sub paravanul unor activitati de asigurare (fara aviz de functionare din partea Ministerului de Finante) a scos din tara sume uriase in valuta. De mentionat ca dupa publicarea in presa a datelor despre aceste firme, directorul SRI a fost luat la rost de deputatii UDMR pe motiv ca a lasat sa se scurga catre presa informatii secrete. Pe de alta parte, au afirmat reprezentantii maghiari, de fapt firmele respective sunt inofensive si de buna credinta.

Faptul ca economia romaneasca este supusa asediului a fost semnalat de mult de catre SRI , care a sustinut in 1995 ca mai bine de 35% din PIB reprezinta economie subterana. Ramuri intregi ale economiei romanesti sunt falimentate deliberat sau luate sub control de forte bine constituite in stil mafiot. Pe acest fond se observa tendinta "actiunilor antistatale de factura autonomista de a depasi faza clandestinitatii" , concomitent cu "largirea bazei de sustinere pentru escaladarea programului autonomist separatist" fiind documentata "sustinerea, orientarea si coordonarea sistematica a actiunilor separatiste si revizioniste maghiare de catre cadre apartinand unor structuri informative straine" .

SRI-ul mai arata edificarea "unui sistem institutional propriu pentru comunitatea autonoma a maghiarilor din Romania si indeosebi, a unui sistem anticonstitutional de administrare locala" . In acelasi timp este descrisa infiintarea "unei retele neautorizate a invatamantului maghiar din Romania, subordonata si integrata unuia din exterior, prin crearea, in mai multe localitati din Transilvania a unor unitati de invatamant de grad universitar si postuniversitar, arondate la institutii de invatamant superior ori alte organisme din strainatate subventionate si asigurate din afara cu personal si material didactic" .

Raportul destinat parlamentarilor ce acopera perioada 1993-1994 consemneaza: "Concomitent cu intensificarea culegerii de informatii, indeosebi cu caracter militar strategic, au sporit preocuparile serviciilor secrete pentru organizarea de actiuni destabilizatoare vizand obiective revizioniste. Au fost depistate si se afla sub control retele care actioneaza in acest sens dupa toate regulile muncii clandestine, unele cu acoperiri aparent inofensive si cu baza legala solida (...)

S-a constatat o concentrare a interesului pentru culegerea informatiilor necesare pregatirii de operatiuni militare (recunoasteri, actualizari si stocari de informatii pe harta, verificarea retelelor de comunicatii, a trecatorilor montane, a vadurilor cursurilor de ape, a nodurilor feroviare principale si a capacitatilor de transport, investigarea complexa a populatiei din zona fostei linii de frontiera a Austro-Ungariei, cercetarea obiectivelor militare, cercetarea capacitatilor de mobilizare s.a.m.d.).

Numerosi straini, veniti in Romania ca turisti, comercianti, oameni de afaceri au fotografiat si filmat zone de importanta strategica, trecatori care leaga Ardealul de restul tarii, lucrari de arta (poduri, viaducte), depourile C.F.R. Dej, Satu Mare, Cluj-Napoca, Jibou, Simeria si Resita, sectiile de circulatie Sibiu-Agnita, Tilisco - Apoldu de Sus etc. De asemenea, au incercat sa culeaga date despre capacitatile de transport, nivelul de trafic, dotarea tehnica a parcului activ si a celui rece, cai rutiere si de comunicatii" (Rap. SRI 1993-1994, cap. 2, pag. 25, 26, 28)

Este evident pentru oricine citeste printre randurile rapoartelor publice ale SRI elaborate intr-un limbaj diplomatic evaziv, ca Ungaria folosind ca baza de sprijin minoritatea maghiara din Romania, desfasoara o intensa activitate de spionaj urmarind prin tehnica subversiunii trecerea sub control economic si nu numai, a unei intregi zone din Romania. Prin asa zisul turism transfrontalier, intre zecile de mii de unguri aflati in vizita se afla si sute de agenti mai mult sau mai putin camuflati, multi cu acoperire diplomatica

Printre sutele de pasaportari diplomatici neacreditati, care cutreiera Transilvania cu tot felul de treburi interesante, se numara si unul din fratii lui Tokes, prins la frontiera, in iunie, in flagrant delict de trecere frauduloasa a unor obiecte de patrimoniu, valori pe care acesta uzand de prerogativele pasaportului diplomatic, urmarea sa le scoata din tara fara vama.

Faptul ca se poate scoate ori aduce in tara orice este confirmat si de o situatie cercetata de departamentul arme si munitii al politiei judetului Covasna, care a descoperit din intamplare, in ianuarie curent, ca preotului reformat Kato Bela, deosebit de apreciat in comunitatea maghiara, presedinte al fundatiei LAM, i se trimisesera cateva mii de capse explozive, prin intermediul Societatii "Heks" a Bisericilor Evanghelice din Elvetia.

O situatie stranie se configureaza din lectura rapoartelor informative din care rezulta ca SRI-ul detine controlul informativ al actiunilor desfasurate impotriva statului roman, fara ca sa intelegem din aceasta ca s-a luat vreo masura cat de mica de catre autoritati fata de agresiunea descrisa in rapoarte. Concluzia este ca puterea politica nu este interesata de acest aspect, ceea ce impune imaginea de incapacitate ori de complicitate a factorilor politici, atunci cand nu sunt chiar deadreptul implicati in actiuni de tradare, cum este cazul fostului secretar de stat Kiraly Stefan, dovedit ca agent.

In plus autoritatea statului a avut grija sa se discrediteze singura, inca din 1990, factorii puterii publice contribuind serios la subversiunea generala a statului. O tesatura intinsa de nerespect si neincredere generala polarizeaza deja dramatic puterea si opinia publica. Matrapazlacurile reprezentantilor puterii de stat socialiste au facut ca imaginea activitatii acestora sa se intinda asupra insasi ideii de stat, contribuind la degradrarea autoritatii statului sub toate spectele. Ceea ce nu poate decat sa convina celor interesati direct in contestarea institutiilor statului roman.

George Roncea a fost lider al Ligii Studentilor si este membru al Grupului Euxin de studii sociocomportamentale si geopolitice. Redactor al sectiei de cultura a ziarului ZIUA.

COPERTA