An I - Numar 5 - Articul 2
Nus scrîf une furlane che e je stufe: Vonde laurâts in provincialisim!
Timp fa, un par ci mês cirche, o ai vût a ce fa cuntun pâr di sioris, che, laureadis a Vignesie, a contindevin che le vere culture e je chê che si po cjatâ propit te sitât lagunâr. A insistevin che il Friûl nol è nuie altri che une patrie di puars stupiduts, sempliçots in some. Forsit, chestis dôs sioris no si visin che Vignesie e je nassude propit grazie ai Furlans, scjampâts di Aquilee par vie dal arîf dai barbars. E che in chê volte lis isulis lagunârs a jerin soredut ripâr di corsârs, di int scjampade des galeis romanis e di delincuents di ogni gjenar che alì si nascuindevin par no sei cjapâts. E sì che chestis dôs a son furlanis, nassudis in Friûl, dongje Udin, ma al somee che a si sedin dismenteadis lis lôr origjinis o, forsit, lis an rineadis par cirî di dâsi un pôc plui di lustri. Cuissà?
ROBERTA MASETTI DI MURUÇ
|