CATEDRALA
MITROPOLITANA ORTODOXA ROMANA - TIMISOARA
Cu hramul “Sfintii Mari Ierarhi: Vasile, Grigorie si Ioan” (30 ianuarie);
Municipiul Timisoara, jud.Timis, 50 km S de Arad, 60 km NV de Lugoj, 34 km
SE de Jimbolia; construita intre anii 1936 si 1945, tarnosita in 1946 in prezenta
Patriarhului Nicodim; biserica monumentala, unul dintre cele mai mari si mai
frumoase lacasuri de inchinaciune ortodoxa din tara, ridicata dupa proiectul
arhitectului I.Traianescu, in stil bizantin, cu elemente inspirate dupa modelul
bisericilor moldovenesti, ctitorite de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si
Sfant, la alte proportii (1500 mp suprafata cladita, 83,7 m inaltime la nivelul
turlei principale) fatade din caramida aparenta rosie si galbena imbinata cu
discuri smaltuire si firide pictate; interior cu bogate picturi murale in fresca,
executate de pictorul Anastasie Demian, cu coloane laterale, impresionant prin
luminozitatea perfecta (16 ferestre (16 ferestre la cupola mare, 32 ferestre
laterale), cromatica armonioasa a frescelor; capacitatea de a cuprinde 5000 de
credinciosi la slujbe, adaposteste in pronaos racla cu moastele Sfantului Ierarh
Iosif cel Nou de Partos (+1656), fost mitropolit al Timisoarei; muzeu de arta
medievala cu o valoroasa colectie de icoane banatene din sec. XVII-XVIII in
sobsolul Catedralei Mitropolitane; sapte clopote (8000 kg.) armonizate de
compozitorul Sabin Dragoi; rang de Catedrala Arhiepiscopala din 1947;
biserica de lemn cu hramul “Sfantul Losif cel Nou de la Partos” (15
septembrie), stramutata din com.Hodos in parcul rezidential; biblioteca cu
30.000 volume, carti rare -- unele incunabile, manuscrise.
CATEDRALA EPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA CARANSEBES
cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); orasul Caransebes, jud.
Caras-Severin, 73 km N de Orsova, 41 km NE de Resita, 44 km SE de Lugoj, 71 km SV de
Hateg, drum modern si cale ferata Timisoara-Orsova si Resita-Hateg; asezata pe o veche
vatra monahala, probata de toponimul Apa Monahilor, citat in anul 1581 in Caransebes;
consemnata ca "manastirea de piatra" in 1752 de preotul Daia Miscoviciu, numita
"biserica soborniceasca cu hramul Sfantul Mucenic George" in anul 1759, pe
piatra comemorativa din pristol pusa de Episcopul Ioan Georgeviciu; prima atestare scrisa
despre Catedrala in anul 1738, cea mai veche apartine preotului Ioan Popescu, "cand
s-a spart orasul de turci"; Catedrala este ctitorita inainte de 1738, restaurata si
marita catre sfarsitul sec. al XVIII-lea sub protopopul Tomici, sfintita in anul 1796 de
Episcopul Ioanovici de Sacabent; mica pentru aceasta functie, dar frumoasa, interior bogat
impodobit cu fresce murale, executate de pictorul Dimitrie Turcu, pe cheltuiala lui
Manoile Stancoviciu; iconostas sculptat in 1862, pictat si impodobit cu aur de pictorul
Gutsch dm Viena; turn cu orologiu, clopot din 1817 pretunat ulterior; Catedrala Episcopala
de la infiintarea Episcopiei Romane Ortodoxe din 4 iulie 1864, prim Episcop Ioan Popasu
(1865); proiect pentru constructia unei Catedrale noi (A. Ghidiu si I. Balan,
Caransebes,1909; Nicolae Corneanu, Caransebes, 1940).
SCHITUL BOGALTIN,
de calugari, reinfiintat in 1990, cu hramul
"Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); satul Bogaltin, com. Cornereva,
jud. Caras-Severin, 28 km NV de Baile Herculane, 69 km SE de Caransebes; ctitorit intr-o
poiana din padurea satului Bogaltin de monahia Nimfodora si mai multe familii de
credinciosi, in anul 1949, cu sprijinul centrului eparhial; biserica din piatra si
caramida, sfintita in anul 1959.
SCHITUL
BORLOVA-MUNTELE MIC,
de calugari, reinfiintat dupa 1990, cu hramul
"Sfantul Ilie" (20 iulie); satul Borlova, com. Turnu-Ruieni, jud. Caras-Severin,
13 km SE de Caransebes, 12 km de satul Borlova; ctitorit in 1939 de primaria Municipiului
Timisoara; biserica din barne de lemn, situata la o altitudine de 1445 m, pe Muntele Mic,
imbina trasaturi arhitecturale specifice stilului maramuresan, turn inalt, interior
nepictat, cu icoane portative, iconostas sculptat de Stefan Gojo - Timisoara, pictat de
pictorul Simion Bacala; biserica sfintita in 1940 de Arhiepiscopul Vasile Lazarescu; cruce
de lemn la 1800 m pe Cleantul Gainii; in jur, cabane amenajate.
SCHITUL CALUGARA,
de calugari, cu hramul "Acoperamantul Maicii
Domnului" (1 octombrie) si zi de pelerinaj la Izvorul Tamaduitor; localitatea
componenta Ciclova Montana - orasul Oravita, 9 km E de Oravita; sihastrie fondata pe
Muntele "Calugarul", datata la sfarsitul sec. al XIII-lea si inceputul sec. al
XIV-lea (Ioanichie Balan, 1982); pestera descoperita in 1859, sapata in piatra in forma de
bolta si locuita de un pustnic in sec. XVII, cu icoane, obiecte de cult si "moaste
pietrificate"; amenajata sub forma de capela de ierom. Alexie Nedici si credinciosii
din Oravita Romaneasca si Montana, sfintita in 1859; biserica actuala de zid, ctitorita
intre 1860 si 1861 de acelasi ierom. Alexie Nedici (†1862), sfintita in 1861; intreg
ansamblul de cladiri anexe mistuit de incendiul provocat de un trasnet cu ani in urma, azi
in curs de restaurare; traditia pelerinajului antreneaza credinciosi si din Iugoslavia;
odoare si carti vechi; brau de izvoare reci, cu ape tamaduitoare la poalele stancii
(Nicolae Corneanu, 1940).
MANASTIREA
HODOS-BODROG,
de calugari, 32 vietuitori, cu hramul
"Intrarea Maicii Domnului in Biserica" (21 noiembrie), zi de pelerinaj si pe 6
august; com. Felnac, jud. Arad, 20 km SV de Arad, 62 km NE de Timisoara; datata de unii
istorici din sec. XII-XIII, plasata de traditie pe locul icoanei Maicii Domnului, scoasa
la suprafata nisipului din ostrovul din lunca Muresului de coarnele unui taur -
imortalizate deasupra usii de la intrare, in interior; citata documentar in 1233 ca mic
asezamant monahal, cu "domeniul manastirii Hudus", in 1293, ortodoxa si
romaneasca de la inceputuri (V. Vladuceanu, 1947); biserica actuala cladita din zid pe
locul uneia anterioara din lemn, la sfarsitul sec. al XIV si inceputul sec. XV, pastreaza
pe un perete inscriptia din 1523, consemnand numele "Egumen Michael", mentionat
cel dintai, sediul Mitropolitului Cetati Lipova, Sofronie, la 1651, al Episcopului
Timisoarei si Ienopolei, Isaia Diaconovici, in 1695; arhitectura stil bizantin
(neoromanic), cu interventii in sec. XVII-XVIII atribuindu-i-se caracteristici in stil
baroc (V. Dragut,1976); a doua ca vechime, prima atestare din 1177, dupa cea din lemn de
la Cenad-Morisena (cca 1000), in vestul tarii; exterior cu fatade cumpatat decorate,
interior cu valoroase picturi murale, fresca din sec. XVII, cu trasaturi caracteristice
stilului brancovenesc, bogata in ornamentatie si bine conservata, "executate de
mesteri formati in spiritul scolii de la Horczu"; paraclis in cladirea staretiei
pentru pelerinaje, pictura in fresca de Anastasie Demian si Corneliu Cenanu, 1938; odoare,
disc de argint placat cu aur (1523), ferecaturi in argint, potir de argint aurit (1732),
manuscrise in limba slavona (sec. XV-XVI), carte rara, cruci sculptate impodobite cu
margaritare, icoane din 1752; aici a zabovit putin Sfantul Cuvios Visarion, conducatorul
miscarii antiuniate din 1774 in Banat, praznuit pe 21 octombrie; arhondaric.
MANASTIREA
IZVORUL MIRON,
de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990,
cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); sat Romanesti, com. Tomesti, jud. Timis, 50
km NE de Lugoj, 60 km V de Deva (pe DN Deva - Lugoj - Timisoara -159 km); ctitorita in
1929 de Patriarhul Miron Cristea, pe locul si in amintirea unei manastiri cunoscuta prin
traditie; biserica din piatra si caramida, sfintita in 1931; restaurata in anii '80;
repictata si resfintita in 1991; paraclis cu hramul Sfantul Ioan Botezatorul (7 ianuarie),
pentru pravila din timpul iernii; izvor cu ape termale tamaduitoare.
MANASTIREA NERA,
de calugarite, obste in formare, cu vietuitoare
venite de la Asociatia Medical-Crestina "Christiana" - Bucuresti, reinfiintata
in 1994, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); pe malul raului
Nera, de la care si-a luat denumirea, langa satul Slatina-Nera, com. Sasca Montana, jud.
Caras Severin, 24 km S de Resita si 29 km N de Moldova Noua; asezamant monahal in
constructie de catre Asociatia "Christiana" Bucuresti.
SCHITUL
PIATRA SCRISA,
de calugari, 2 vietuitori, reinfiintat dupa 1990,
cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie), zi de pelerinaj; com.
Armenis, jud. Caras-Severin, 27 km S de Caransebes, 66 km N de Orsova; ctitorit in 1929
langa cheile Armenisului de credinciosul Vasile Dragan din Slatina in amintirea fiicei
sale Mara, decedata; bisericuta incadreaza icoana "Sfanta Treime" pictata si
descoperita pe o stanca langa inscriptia abia descifrabila "Piatra Scrisa";
icoana zugravita in sec. al XVIII-lea, restaurata in anul 1822, constituie astazi bolta
capelei; estrada pentru pelerini din toate confesiunile, localnici si straini, construita
de preotul Ilie Pepa din Armenis.
MANASTIREA
SARACA,
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul
"Schimbarea la Fata" (6 august), zi de pelerinaj pe 20 iulie; com. Semlacu Mic,
jud. Timis, 24 km E de Deta si 67 km S de Timisoara; citata documentar in veacul XIII, la
1270, cu o moara pe langa "Sumig", posibila denumire a colinei de azi
"Sumigu" din preajma ei; definita "pepiniera de schismatici" (de
ortodocsi) intr-o sursa franciscana de la inceputul sec. al XV-lea, arsa si arata de turci
la inceputul sec. al XVI-lea, rezidita de Macarie de la Tismana (V. Dragut, 1976),
reinnoita si pictata de romanul George al lui Lazar si fiii sai in 1730; ruinata in 1865,
reactivata in 1935 de Episcopia Caransebesului; arhitectura in sfil neoromanic de
proportii reduse, dar bine armonizate, picturi murale interioare remarcabile, realizate in
fresca, in stil bizantin de Andrei Zugravul si fiul sau Andrei, de Iovan si Chiriac in
1730, sub influenta scolii de la Horez, punct de plecare in dezvoltarea artei banatene; in
anul 1771 adapostea fragmente din moastele Sfantului Artemon, Areta si din degetul Mariei
Magdalena (V. Vladuceanu, 1947); scoala de pictura, cu intemeietori calugari dascali din
Tismana - Tara Romaneasca; se pastreaza cu intreaga expresivitate frescele din 1730.
MANASTIREA
TIMISENI,
de calugarite, 60 vietuitoare, cu hramul
"Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" (29 august); com. Sag, jud. Timis,
14 km S de Timisoara; ctitorita in 1944 de Mitropolitul Banatului, Vasile Lazarescu;
biserica actuala ctitorita de Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, in 1968, pictata
de Victor Jurca din Lugoj si sfintita in 1972; atelier de icoane, covoare si tricotaje.
SCHITUL VASIOVA,
(Sfantul Ilie de la Izvor), de calugarite,
reinfiintat din 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie) si cu zi de pelerinaj;
localitatea Vasiova, componenta a orasului Bocsa, jud. Caras-Severin, 24 km NV de Resita,
44 km V de Caransebes si 1 km de la drumul modern, cale ferata ResitaVoiteg (62 km);
ctitorit intre anii 1905 si 1907 de, ierom. Macarie Gusca pe locul inceput de credinciosul
Nicolae Dragalina din Resita Romana; biserica impodobita cu iconostas sculptat de Petre
Oancea din Vasiova in 1906, sfintita in 1907 de arhim. Filaret Musta, desfiintata in 1959;
izvor cu ape tamaduitoare adapostit intr-o capela, ridicata drept recunostinta de Dumitru
Perian in 1894 pentru recapatarea vederii de catre fiul sau, Alexandru Perian, prin
spalare cu apa din acest izvor la 1850; valoroasa colectie de carte veche; atelier de
pictat icoane.
SCHITUL VALIUG DE PE MUNTELE SEMENIC,
de calugari, reinfiintat in 1990, cu hramul
"Sfantul Ilie" (20 iulie), zi de pelerinaj; com. Valiug, jud. Caras-Severin, 38
km SE de Resita, 51 km SV de Caransebes (prin Slatina Timisului); biserica ridicata cu
multa maiestrie pe temelie din piatra intre 1945 si 1946, sfintita in 1946; frumoase usi
imparatesti, pictate in sec. XVIII; lac de acumulare cu ape cristaline la Valiug,
considerate, prin traditie, miraculoase, dupa scaldarea vulturilor, binefacatoare pentru
primii intrati in lac.
GEO
