CATEDRALA EPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA -CONSTANTA
cu hramul “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” (29 iunie) ; Municioiul Constanta:
ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu (1852-1912) intre 1883 si 1885,
sfintita in 1895 de Episcopul Partenie Clinceni al Dunarii de Jos; infatisare
monumentala, bine proportionata, cu interior bogat in structuri arhitectonice,
adecvate trairii religioase; cupola centrala incadrata de ferestre mari, sustinuta
de arcade gratioase; exterior exprimat prin elemente arhitectonice eclectice, cu
coloamùne de marmura frumos ornamentate, fatade de caramida presata,
disousa intre centuri de beton profilate simetric; prima pictura in ulei executata
in stil realist de Demetrescu Mirea (1852-1934) dupa modele vii, profanatoare
pentru chipurile sfintilor, in opinia comisiei de atestare, care a solicitat
pictorului rectificarea ei; catapeteasma lucrata in email, icoane de o deosebita
valoare artistica; avariata greu in ultimul razboi, refacuta intre 1946 si 1957 dar
nu din aceleasi materiale; pictura noua executata in fresca de Gh. Popescu si
Niculina Delavrancea in stil neobizantin (1959-1965). In spatiul arhiepiscopal al
Tomisului s-a induhovnicit Sfantul Ioan Cassian praznuit pe 29 februarie,
Sfantul Dimitrie de la Bassarabi, praznuit pe 27 octombrie, Sfintii Martiri de la
Niculitel cu moaste duse la manastirea Cocos, praznuiti pe 4 iunie, Sfantul
Bretanion, Episcop al Cetatii Tomis (364-381) si Sfantul Teotim, participant la
Sinodul de la Niceea (400); “Episcopus Metropolitanus Paternus”, Episcio de
Tomis (498- 520), singurul cu acest titlu prezent la sinodul local
constantinopolitan din anu 529,a lasat un disc de argint aurit, pastrat astazi in
muzeul Ermitaj - St. Petersburg.
Manastirea Celic-Dere
de calugarite, 62 vietuitoare, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); com. Frecatei, jud. Tulcea, 25 km SV de Tulcea, 23 km SE de
Isaccea, drum modernizat Tulcea - Frecatei; cladita dupa 1841 pe vatra unei vechi
pustnicii locuite de romani, de catre arhim. Athanasie Lisavenco si alti calugari romani;
biserica ridicata la 1846 pe alt loc, distrusa in 1947 de inundatii; biserica din piatra
(1901-1916), ctitorita de Episcopul Partenie Clinceni, sfintita in 1932 de Episcopul Cosma
Petrovici, gen catedrala monumentala; coloane si galerii laterale, pictura in fresca de
Gh. Eftimiu, tampla stil brancovenesc de mare valoare artistica, sculptor Ion Dima; scoala
de pictura (1910-1912), ateliere de broderii, de covoare si tesaturi; paraclis din 1954 cu
hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie); colectie de icoane (icoana
Mantuitorului Pantocrator, sec. XVIII), broderii, carti vechi.
MANASTIREA COCOS,
de calugari, 24 vietuitori, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua
zi dupa Rusalii); com. Niculitel, jud. Tulcea, 38 km V de Tulcea,18 km SE de Isaccea, 6-7
km N de Niculitel, drum modernizat Tulcea-Isaccea, ramificatie modernizata pana la
Niculitel; schit de sihastri sec. XVII; biserica de nuiele, ctitorita de arhim. Visarion
Fagarasan, ajutat de ucenicii sai Gherontie si Isaia veniti de la Neamtu in 1833; biserica
din piatra si caramida zidita de mocanul calugar Hagi - Ghita Poenaru in 1853; clopotnita
monumentala (30 m), cladita inainte de 1862 de staretul Daniil; biserica actuala zidita de
arhim. Roman Sorescu, ajutat de Episcopul Nifon Nicolescu (1911-1913), pe vatra celor doua
biserici demolate, pictura apartinand pictorului italian F. de Biasse, chivote cu moastele
Sfintilor Martiri Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel, praznuiti pe 4 iunie;
muzeu cu obiecte de arta, diferite ateliere; arhondaric.
MANASTIREA
DERVENT,
de calugari, 13 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Cuvioasa Paraschiva" (14 octombrie); com. Ostrov, satul Galita, 133 km SV de
Constanta, drum modernizat Constanta - Ostrov, 12 km E de Ostrov; ctitorie a monahului
Elefterie Mihai (1929-1936), pe locul unui cimitir crestin; biserica din zid construita
dupa planurile arhitectului N. Savulescu din Calarasi, in forma de cruce, interior boltit,
turla de zid pe pronaos, tampla de stejar sculptata, pictata in anii '70-'80; in perimetru
apropiat: cetatea bizantina Pacuiul lui Soare (sec. X) din Insula Dunarii, mai recent,
presupusa a fi celebra cetate "Vicina", din care a fost adus primul Mitropolit
al Tarii Romanesti, Iachint de Vicina, la 1359; traditia fixeaza la Dervent o biserica de
manastire (sec. XI) distrusa de pecenegi (1036 dupa Hristos) o data cu asezarile Capidava
si Dervent; cruce veche din sec. XVII, probabil provenita din vechiul cimitir.
SCHITUL LETEA,
de calugari, infiintat in anul 1990, cu hramul "Buna Vestire"
(25 martie); satul Letea, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea, in Delta Dunarii, 73 km Tulcea -
Sulina, 18 km N de Sulina, acces cu vaporul pe Dunare si cu barca, 7,5 km Sulina - Cardon
si cu piciorul 10 km Cardon - Letea; biserica in curs de constructie, asezamant pe cale de
organizare.
MANASTIREA PESTERA SFANTUL APOSTOL
ANDREI,
de calugari, 18 vietuitori, infiintat in 1990, cu hramul "Sfantul
Andrei" (30 noiembrie); com. Ioan Corvin, jud. Constanta, 76 km SV de Constanta, 67
km E de Ostrov, drum modernizat Constanta - Ostrov (115 km); pestera amenajata in biserica
in tinutul unde a propovaduit dupa traditie Sfantul Apostol Andrei cel intai chemat; in
constructie o noua biserica proprie.
MANASTIREA SAON,
de calugari, 13 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Inaltarea Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti); com. Niculitel; jud. Tulcea, 18
km SE de Isaccea si 24 km V de Tulcea; paraclis-metoc ctitorit in 1846 de calugari ca
metoc al manastirii Celic-Dere; biserica veche cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in
Biserica" (21 noiembrie), cladita in 1881 de monahii veniti din Celicu; biserica
actuala noua, zidita din piatra in 1909 de Nifon, Episcopul Dunarii de Jos, avariata de
cutremurul din 1940, refacuta de Episcopul Chesarie Paunescu in 1956 si sfintita in 1959;
picturi murale in fresca, executate de arhim. Sofian Boghiu si Felix Dubneac; metoc cu
gospodarii anexe al Arhiepiscopiei Tomisului din 1960, fara afectarea statutului de
manastire de sine statatoare, dobandit in 1881.
SCHITUL
SFANTA ELENA DE LA MARE,
cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" (21 mai);
sat Costinesti, com. suburbana Tuzla, jud. Constanta, 38 km S de Constanta, 3 km V de
Eforie, acces pe DE si calea ferata Constanta - Mangalia (43 km); consemnat in 1934 ca
"asezamant manastiresc modest" de Episcopul Gherontie al Constantei, in punctul
Tatlageac, alcatuit dintr-o cladirestaretie cu paraclis, clopotnita pe stalpi si o fantana
in curte, purtand numele Reginei Mama Elena; reinfiintat in 1990, in curs de constructie
si organizare, fara biserica si vietuitori in 1994, in asteptarea intaririi cu titlul de
improprietarire pentru cele 5 ha legale de teren.
SCHITUL
SFANTA MARIA-TECHIRGHIOL,
de calugarite, 21 vietuitoare, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); orasul Techirghiol, jud. Constanta, 16 km SV de Constanta, DE
si cale ferata Constanta - Mangalia (43 km); ctitorit de Patriarhul Miron in 1928;
biserica din lemn, sec. XVII, stramutata in 1934 din satul Maioresti - Mures la stana
Sfanta Ana - Bucegi de Carol al II-lea; adusa ca paraclis la sanatoriul patriarhal din
Techirghiol, reparata si sfintita in 1951 de Patriarhul Justinian Marina, biserica de tip
arhaic, marcata de "frumusetea braului median, puternic profilat in franghie",
cu ancadramente bogat impodobite prin sculpturi; a suferit modificari in infatisarea
originara, "este un reprezentant al artei noastre" (Ioana Cristache-Panait,
1987); stavropighie a Arhiepiscopiei Bucurestilor.
GEO
