CATEDRALA PATRIARHALA
ORTODOXA ROMANA BUCURESTI
cu hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena” (21 mai); Municipiul
Bucuresti; ctitorita ca biserica de asezamant monahal la 1656 de Constanti
Serban Basarab Voievod si sotia sa, Doamna Balasa, pe locul unui schit de
lemn, construit in “Dealul Viilor” de un anume Oprea Iuzbasa; biserica
terminata de “rosu” de Mihail Radu (Mihnea al III-lea), tarnosita de
Mitropolitul Stefan si de Patriarhul Macarie al Antiohiei la 1658; pictata si
finalizata in zidarie de Radu Voda Leon si sotia sa Luchia intre 1665 si 1668;
ridicata la rangul de “Catedrala Mitropolitana” de Radu Voda Leon (8 iuni
1668), statut pastrat pana in 1925, cand biserica devine “Catedrala
Patriarhala”; infatisarea ei initiala a suferit in timp, sub Mitropolitii Filaret al
II-lea (†1794), Dositei Filliti (†1826), Grigore Dascalu (1834-1839), corectate
si
aduse la “chipul sau arhitectural din veacul al XVII-lea” de Patriarhii Miron
Cristea (1932-1935) si Justinian Marina (1960-1962); monumentalul
turn-poarta cu clopotnita construit de domnitorul Constantin Brancoveanu
(1698), o “replica amplificata a bisericii episcopale din Curtea de Arges”,
arhitectura Catedralei corespunde stilului artei religioase muntene infloritoare
sub domniile lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu, coloane octogonale
in pronaos, cu capiteluri sculptate si poleite in partea de sus, fatade marcate de
un brau median in forma de franghie,cu ocnite in registrele superioare; picturi
murale (fresca) originale (1665-1668) refacute in sec. XIX de Nicolae
Polcovnicul, inlocuite de pictura noua in fresca realizata de Dimitrie Belizarie
(1932-1935) in spirit neobizantin; paraclis din sec.XVII cu hramul “Sfantul
Marele Mucenic Gheorghe” (23 aprilie); tipografie (din 1678) sediul de
imprimare, pentru prima oara in limba romana a Bibliei din 1688, astazi
“Tipografia Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa al BOR”; in Catedrala au
fost asezate din 1774 moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi,
praznuit la 27 octombrie (zi de pelerinaj), mormintele lui Radu Leon Voda
(†1670) si sotiei sale L6uchia Doamna, ale celor patru Patriarhi ai Bisericii
Ortodoxe Romane: Miron Cristea (†1939), Nicodim Munteanu (†1948),
Justinian Marina (†1962), Justin Moisescu (†1986), patru icoane imparatesti
lucrate cu deosebita maiestrie in email de Otilia Otetelesteanu. Fixate in tampla
(1961-1964); Catedrala Patriarahala a fost sanctuarul de ungere a domnitorilor
Tarii Romanesti si martor a sfintirii la 24 ianuarie 1859 a Unirii Principatelor
si a proclamarii la 9 mai 1877 a Independentei de Stat a Romaniei; in afara
bisericii tre cruci monumentale din piatra artistic ornamentate datand cea din
mijloc din sec. XV si cele laterale din sec XVII.
CATEDRALA
ARHIEPISCOPALA ORTODOXA ROMANA TARGOVISTE
cu hramul “Inaltarea Domnului” (40 de zile dupa Pasti) si “Sfanta
Treime” ( a
doua zi dupa Rusalii); Municipilu Targoviste, jud.Dambovita, 84 km NV de
Bucuresti , 48 km V de Ploiesti si 66 km SE de Camoulung; inceputa in prima
jumatate a sec. XV, corpul principal cu cinci turle ridicat sub domnia lui Radu
cel Mare, transformata in biserica monumentala cu adaugarea a inca trei turle
de Neagoe Basarab (cca 1518), tarnisita la 17 mai 1520; terminata si zugravita
de urmasul sau, Radu Paisie la 1537; actiuni de intregire sub Matei Basarab la
1645, de impodobire sub Mitropolitul Teodosie, care o si zugraveste
(1707-1709), zugrav Nicolae radu vadit interes pentru anexele incintei sub
Enache Vacarescu, mare Paharnic (1709), ‘fara pereche in aceste regiuni’
(Paul de Alep, 1653) vechiul edificiu daramt in 1889; biserica arhiepiscopala
actuala reconstruita de arhitectul francez Lecomte de Nouy (1899-1993),
arhitectura stil bizantin, cu structurile tip “Sfanta Sofia” ‘nu
pacatuieste nimic
ca tip de biserica bizantina, nu are nici o legatura cu vechea biserica’
(V.Draghicescu, 1933); tipografie domneasca sub Matei Basarab (‘Pravila cea
Mare”, 1652); tipografie reinfiintata sub Constantin Brancoveanu de Sfantul
Ierarh Martir Antim Ivireanu intre 1709 si 1715; intr-una din camerele de aici
a fost inchis inainte de aici a fi ucis Tudor Vladimirescu, conducatorul
revolutiei din 1821.
CATEDRALA ARHIEPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA CURTEA DE
ARGES
(documentar consacrata sub denumirea de (“Manastirea Curtea de Arges”), cu
hramul “Adormirea Maicii Domnului” ( 15 august”); orasul Curtea de Arges,
jud.Arges, 36 km NV de Pitesti; rectitorita, amplificata si terminata de Neagoe
Basarab (1512-1517) pe locul unei biserici mai vechi zidita de Vlad Dracu, in a
doua jumatate a sec. XIV; biserica sfintita cu mare fast in 1517, pictata in 1526
de Radu de la Afumati, ginerele sau, Zugrav Dobromir, cu fragmente pastrate
la Muzeul National al Romaniei; arsa si jefuita de armate straine, biserica a
necesitat refaceri si reinoiri sub Matei Basarab (1610-1614(, Serban
Cantacuzino (1682), Episcopii Iosif (1804) si Ilarion (dupa 1837); infatisarea sa
de astazi dobandita prin restaurarea de catre arhitectul francez Lecomte de
Nouy (1875-1886, repictata de fratele sau dupa modelul celei vechi, in acelasi
stil bizantin, dar cu oarecare diminuare in arhitectura si podoaba sa originara;
Catedrala Episcopala, original tratata in arhitectuara, in decoraratiuni
ornamentale, impodobite cu motive caucaziene si islamice si cu picturi cromatic
armonizate, adaposteste moastele Sfintei Mucenite Filofteia-Fecioara (7
decembrie); pe 16 august 1517 a avut loc aici din ordinul lui Neagoe Basarab,
canonizarea, prima stiuta in tara noastra, a Sfantului Ierarh Nifon, fost
Patriarh al Constantinopolului si itropolit al Tarii Romanesti (11 august)
aghiazmatar pe coloane de marmura, cu capitele decorative (1516-1517),
manuscrisele Reginelor Elisabeta si Maria, cu cele 12 Evanghelii citite in Joia
Mare, cu chenare suflate in aur, in pronaos mormintele lui Neagoe Basarab si
Desoina Doamna, ale Regilor Romaneiei Carol I si Ferdinand si ale Reginelor
Elisabeta si Maria.
CATEDRALA ARHIEPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA BUZAU
cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 August); Municipiul Buzau,
jud.Buzau, ctitorita de Matei Basarab in 1649, pe locul bisericii zidite de Radu
cel Mare, la inceputul sec/XVI, intemeietor al Episcopiei Buzaului, la 1500;
biserica episcopala, inconjurata de o incinta cu ziduri groase (0,7) si inalte (4
m) exprima, arhitectonic un “plan de elevatie perfect asemanator cu cel de la
Manastirea Dealu”, ctitorie a lui Radu cel Mare (1499-1500), opinii recente
elimina posibilitatea atribuirii ei lui Radu Paisie (1544), lui Neagoe Basarab
(1512-1521), sau lui Radu de la Afumati (1495-1508); monument suplu si
avantat, modelat in timp indeosebi sub Episcopul Metodie (1741) si Chesarie
care a repictat-o (1832-1834), nu intotdeauna cu respectabil simt pentru traditie;
fatade bogat ornamentate cu medalioane de ingeri cu doua aripi sub cornise,
brauri, braulete reliefatein zidarie, ancadramente din piatra frumos sculptate cu
flori si foi de ramuri; turne ornamentate pe trei cupole; interior cu picturi
murale in fresca, executate de N.Teodorescu (1832), ajutat de nepotul sau Gh.
Tattarascu, “nu e curat bizantina”, acoperind peretii de sus pana jos, cu
tablori
“despartite prin imitatie de cadre” pe un fond albastru de cobalt in pridvor,
cea
originara afectata de refaceri; pictura restaurata in 1949 de Titel Benea si in
!982-1983 de pictorul Gheorghe Zidaru, paraclis ctitorit de Episcopul Gherasie
la 1841, zugravit in 1882; icoane imparatesti imbracate in argint intre 1916 si
1922; tesaturi, carit si obiecte de cult vechi, argintarie suflata in aur; in partile
Buzaului s-a nascut (anul 334) si a fost martirizat (+372) Sfantul Mucenic Sava
de la Buzau (denumit Gotul), inecat in apele Buzaului, praznuit la 12 aprilie;
figuri ierarhice: Episcopul Chesarie “promotor al culturii” si “creator d
scoala
nationala” si Episcopul Dionisie Romano “om de mare cultura” si luptator
pentru unitate poporului roman” (Antonie Plamadeala).
CATEDRALA
ARHIEPISCOPALA ORTODOXA ROMANA SLOBOZIA
cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” (8 noiembrie); orasul Slobozia,
jud.Ialomita, 43 km N de Calarasi si 91 km SV de Braila; ctitorita de Ianache
Postelnicu, inainte de 1633; biserica si cetatea fortificata cu ziduri inalte de 6 m,
reinnoite de Matei Basarab (1633-1634), au facut parte dintr-un “bine chibzuit
sistem defensiv”, menit sa supravegheze si sa apere tara impotriva ofensivei
turcesti din Raiaua Braila, refacuta de egumenul Gavriil din Smirna
(1842-1848), cand probabil a fost zugravita; functia de catedrala Episcopala
atribuita in anul 1994, o data cu infiintarea Episcopiei in inima campiei
Baraganului, intregindu-i “nestirbita importanta istorica”; turn clopotnita
din1836, picturi cu tabloul votiv al lui Basarab si postelnicu Enache Caragea,
icoane cu picturi din sec. CVIII, unele inca “frumoase si demne”, racla mica de
argint cu moaste ale Sfantului Artemie, Sfantului Pantelimon si altii (BOR, XL,
2, 1946); carti din sec. XVIII si XIX, romanesti si grceo-latine, manuscrise
romanesti si grecesti.
Manastirea Adamesti
de calugari, infiintata in 1991, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului"
(8 septembrre); satul Adamesti, com. Nanov, jud. Teleorman, 5 km NV de Alexandria si 29 km
SE de Rosiorii de Vede; ctitorita din lemn si zid in 1991 de Fundatia Lumina Satelor si de
Episcopia Argesului, din initiativa Episcopului de Arges, Calinic Argatu; biserica
nepictata.
Manastirea
Aninoasa
de calugari, cu obste in formare, reinfiintata in 1994, cu hramul "Sfantul
Nicolae" (6 decembrie); com. Aninoasa, jud. Arges, 20 km SV de Campulung-Muscel, 35
km NE de Curtea de Arges; ctitorita in 1677 de marele clucer Teodoran Vladescu, nepotul
vistierului Parvu Vladescu, si de sotia sa, jupanita Alexandra; ridicata initial pe locul
alteia mai vechi ca biserica parohiala, transformata de ctitor in manastire, pe care o
inzestreaza cu sate, mosii, odoare si in care el insusi, prin calugarie, devine Teodosie
monahul; redimensionata prin adaugiri de Daniil al II-lea, Mitropolitul Ungro-Vlahiei,
intre 1722 si 1729 (2 turle de zid, pridvor, clopotnita spre nord etc.); pictata de
egumenul Varlaam la 1730; arhitectura stil bizantin, fatade cu doua randuri de tablouri,
cele de sub streasina candva zugravite, azi varuite; interior cu picturi murale in fresca
din timpul lui Daniil al II-lea (1730) in naos si pronaos, inca bine pastrate, din anul
1838 in altar si pe tampla refacuta din zid de logofatul Daniil Cantarolu; icoane
imbracate in argint, suflate in aur, sfesnice imparatesti frumos sculptate, probabil din
sec. XVIII (Ioan Rautescu,1933).
Manastirea Antim
de calugari, 7 vietuitori, cu hramul “Duminica Tuturor Sfintilor” (26 iunie);
Municipiul Bucuresti; ctitorita de Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanu, intre
1713 si 1715, pe locul unei biserici de lemn, ridicate de familia boierilor
Merisanu; biserica mare zidita in stil brancovenesc, pictata a doua oara intre
1860 si 1863, pictor Petru Alexandrescu; pe fatada vestica picturi in mozaic,
executate de Olga Greceanu; mounument de arhitectura valoros, individualizat
prin bogatia decoratiei cu rozete sculptate in piatra pe piedestalurile
gratuioaselor coloane de sustinere si pe chenarele ferstrelor; tampla sculptata in
piatra de insusi marel ierarh, element “unic in arta noastra” romaneasca veche
(V.Dragut, 1976); paraclis ctitorit de Sfantul Ierarh Antim Ivireanu in 1715,
terminat de boierul Matei Ruset, impodobit de Iosif, Episcop al Argesului
(1812), pictat in ulei de Gh.Tattarescu la 1860, repictat in 1951, in refacerea
integrala in prezent; tipografie in 1715, muzeu cu opere de arta, icoane,
manuscrise, carti vechi; palatul Sfantului Sinod (1912) si biblioteca sa, ctitorul
-martirizat (+1716), ierarh carturar, miniaturist si sculptor, praznuit pe 27
septembrie; cutie de argint cu particele din moastele celor 40 de sfinti de la
Sevastia, praznuiti pe 9 martie.
Manastirea Balaciu
(Pitesteanu), de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Balaciu, jud. Ialomita, 27 km E de
Urziceni si la 81 km NE de Bucuresti, pe DE si calea ferata Slobozia - Urziceni; atribuita
de traditie, probabil, familiei de razesi Pitesteanu, inceputul sec. XVIII; pisania din
1822 indica drept ctitori ai bisericii familia Neacsu si Ecaterina Pitesteanu; reparata de
consoarta raposatului Constantin Pitesteanu, Maria, sub domnia lui Carol I; la 1869;
biserica de sat pana la primul razboi modial; in ruina pana in 1927 cand este radical
reparata de Episcopul Gherontie al Constantei si redata cultului monastic sub denumirea de
manastirea "Gherontie Episcopul", adapostind si o scoala de cantareti in chilii,
pana in 1959; desfiintata si chilii transformate in ferma avicola de autoritatile
comuniste in anul 1961 (M. Vlasie, 1992); in ruine pana la revolutia din 1989; biserica
actuala in constructie pana la turle cu fonduri prin colecta initiata de ierom. Adrian
Fageteanu - Antim si credincioasa Anica Lazar; ansamblu in curs de reconstructie si
organizare; in preajma asezare geto-daca de tip "dava" pe inaltimea "Piscul
Crasanilor", sec. II-I i.H., pe malul Ialomitei (Helis, cetatea de scaun a lui
Dromichetes?).
MANASTIREA
BALAMUCI,
de calugari, 21 de vietuitori, cu hramul
"Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Gradistea, SAI, 46 km NE de Bucuresti si
31 km V de Urziceni, pe drumul modernizat Bucuresti - Balotesti - Fierbinti; biserica
ctitorita de Papa Greceanu si sotia sa in 1631 (N. Stoicescu, 1970) in 1635 (V. Dragut);
refacuta la 1752 de egumenul Antim al manastirii Sarindar si de jupan Gheorghe;
"stralucit exemplar de arhitectura postbrancoveneasca", bogat in decoratiuni
sculptate, pictura din 1725 in fresca; arhondaric.
MANASTIREA BARBU,
de calugarite, 4 vietuitoare, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com Tisau, jud. Buzau, 25
km NV de Buzau, pe drum modernizat si cale ferata Buzau - Vernesti, drum modernizat
Vernesti - Tisau; ctitorie a lui Barbu Badeanu si a sotiei sale Despa (1668-1669).
MANASTIREA
BASCOVELE,
de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintata in
1991, cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" (21 noiembrie); com.
Draganu, jud. Arges, 33 km NV de Pitesti si 48 km SE de Rm. Valcea pe DE Pitesti - Rm.
Valcea; biserica zidita de marele comis Serban Cantacuzino in 1695; recladita si pictata
in anul 1843 de Stefu Nicolau, sprijinit de ispravnicul "Partenie ot Cotmeana"
si din indemnul staretei Platonida Cazanescu; arhitectura in stilul bisericilor din sec.
XVII-XVIII; pictura din 1869.
MANASTIREA
BALDANA,
de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1994,
cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), "Sfantul Gheorghe"
(23 aprilie), "Sfantul Nicolae" (6 decembrie); localitatea Baldana, jud.
Dambovita, 29 km NV de Bucuresti, 45 km SV de Targoviste; ctitorita la 1831 de clucer
Hiotu si Popa Gheorghe; reparata in 1861; a functionat ca biserica de parohie de la
sfarsitul secolului trecut, redata cinului monahal o data cu redeschiderea din 1994.
MANASTIREA
BERISLAVESTI,
cu hramul "Sfintii Trei Ierarhi" (30
ianuarie), "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe" (23 aprilie); com. Berislavesti, jud.
Valcea, 12 km E de Calimanesti si 30 km N-NE de Rm. Valcea; fara obste, aflata in lista
intentiilor episcopale de reinfiintare; biserica in curs de renovare, zidita de Alexandru
Bucsinescu vel-paharnic (1753-1754), terminata de egumenul Nicodim in anul 1762; valoros
monument de arhitectura feudala tarzie.
MANASTIREA BUNEA,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1992,
cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com.
Vulcana-Bai, jud. Dambovita, 16 km V de Pucioasa, 22 km NV de Targoviste; ctitorita la
1654 de Bunea Gradisteanu; zugraveala din 1785 de Dumitru Bogasieru din Targoviste.
MANASTIREA
CALDARUSANI,
de calugari, 23 vietuitori, cu hramul
"Sfantul Dumitru" (25 octombrie); com. Gruiu, SAI, 40 km NE de Bucuresti pe drum
modernizat Bucurstie Snagov - Gruiu - Gradistea sau Bucuresti - Gradistea - Gruiu, 54 km
SE de Ploiesti; ctitorita de Matei Basarab (1637-1638), pe vatra unui fost schit de lemn
din sec. XVI; inconjurata de ziduri, biserica redimensionata de Arhiepiscopul Filaret
(1778) sintetizeaza stiluri arhitectonice specifice ctitoriilor domnesti de la manastirile
Curtea de Arges si Dealu; pictura noua realizata de Dimitrie Belizarie in deceniul al
treilea al secolului XX; scoala de pictura bisericeasca (1778); aici s-a instruit si
pictorul Nicolae Grigorescu (1854-1856); tipografie (1825), muzeu cu 6 tablouri de Nicolae
Grigorescu, icoane, manuscrise, tiparituri vechi, ferecaturi; arhondaric.
MANASTIREA CARNU,
de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1991,
cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); satul Tega, com.
Panatau; jud. Buzau, 58 km NV de Buzau, drum modern si cale ferata Buzau - Nehoiu;
ctitorit la mijlocul sec. al XVI-lea (1546) de Mircea Ciobanu si sotia sa Doamna Chiajna;
biserica pe plan triconc, turla pe naos, de proportii reduse, si-a innoit infatisarea sub
Matei Basarab (1643), sub Lavrentie si Naum Caldarusanu (1822); picturi murale din
se" XIX; a purtat stranse legaturi cu Manastirea Poiana Marului si cu curentul
monahal promovat de Cuviosul Paisie Velicikovschi staretul.
Manastirea
Cernica
de calugari, 49 de vetuitori; com. Cernica, SAI, 13 km SE de Bucuresti pe drum
modernizat Bucuresti - Oltenita; biserica cu hramul “Sfantul Nicolae” (6
decembrie), ctitorita pe gradistea ce mare din Balta Colentinei de Vornicul
Cernica Stirbei, ante 1608, pe locul unei sihastrii din sec. XVI; biserica actuala
ctitorita sub staretul Timotei (1809-1815); picturi murale interioare din 1815,
numarate printre “ultimele realizari importante ale picturii de traditie
medievala” (V.Dragut, 1976); biserica din Gradistea Mica, cu hramul “Sfantul
Gheorghe” (23 aprilie) ctitorita de Dan Brasoveanu in sec XVIII, rectitorita de
Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica (1839-1942); biserica cu hramul “Sfantul
Lazar” (in sambata de dinaintea Floriilor), ctitor staretul Gheorghe (1804);
paraclis cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august) ;paraclis cu
hramul “Sfantul Ioan Apostolul” (26 septembrie), ctitor Sfantul Ierarh Calinic
de la Cernica, 1842; paraclis cu hramul “Intrarea in Biserica “ (21 noiembrie)
ctitor Gheorghe arhimandritu; moastele Sfantului Iererh Calinic de la Cernica,
canonizat in 1955, praznuit pe 11 aprilie; case memoriale: Sfantul Ierarh
Calinic de la Cernica, Gala Galaction - scriitor; muzeu de icoane ferecaturi si
broderii din sec.XVII-XIX, manuscrise, obiecte de cult din argint; cimitir cu
gropnite ale personalitatilor duhovnicesti - Staretul Gheorghe (+1806), adept al
curentului monahal paisian cu viata de obste, si intelectuale - Gala Galaction,
Ion Tuculescu; se remarca cavoul Mitropolitului Nifon, din marmura alba,
pictat de Gh. Tattarescu, 1875; arhondaric.
Schitul Cetatuia
de calugari, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); sat Hales, com. Tisau,
jud Buzau, 26 km NV de Buzau, 7 km S de manastirea Ciolan, drum modernizat Buzau -
Vernesti - Tisau; construit pe o vatra dacica, in sec. XVIII; biserica ridicata din piatra
in 1854 de singhelul Iosif si ucenicii sai ierom. Eftimie si Isidor, ajutati de sateni si
Episcopul Buzaului, Filotei; biserica sfintita in 1862, zugraveala executata in 1868 cu
cheltuiala domnitorului Carol I, care o si viziteaza, pictor Gh. M. Tattarescu; portretul
tanarului domnitor in pronaos; repictata pe placi de zinc de Eftimie Obrocea.
MANASTIREA
CETATUIA,
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul
"Izvorul Tamaduirii" (vinerea dupa Pasti); com. Cetateni, jud. Arges, 20 km SE
de Campulung si 47 km N de Targoviste; cladita pe varful unei stanci si atribuita de
traditie sec. XIII-XIV (V. Dragut, 1976); biserica in stanca, mica si cu fragmente de
pictura (sec. XIV?), refacuta in 1859,1915-1916; in vecinatate, urme ale unei vetre de tip
urban, cu doua biserici databile din sec. XIII, factor activ in consolidarea voievodatului
Tarii Romanesti.
MANASTIREA CHEIA,
de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1991;
satul Cheia, com. Maneciu, jud. Prahova, 36 km N de Valenii de Munte, 74 km N de Ploiesti
si 44 km S-SE de Brasov pe drum modernizat Ploiesti - Valeni de Munte - Brasov; biserica
cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie) ctitorita in preajma pasului Bratocea
din lemn in 1770, arsa de turci si recladita in 1790 sub staretul Atanasie; biserica
actuala cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii), cladita din zid, sub
Alex. Dimitrie Ghica de fratii Damaschin egumenul si Justin Barsan din Salistea Sibiului
in 1835, sfintita 1839 de Episcopul Chesarie al Buzaului, pictata in 1837 de mesterul
zugrav Naum, reprezentant al scolii de pictura din Buzau; paraclis din 1927, pictura in
ulei pe panza, curatata in 1981-1988; arhondaric.
Manastirea
Christiana
de calugarite, 22 vietuitooare, cu hramul “Pogorarea Sfantului Duh” (in
duminica a opta dupa Pasti) ; infiintata in Bucuresti - Pipera, in 1992, pe langa
Asociatia Filantropica medical-crestina “Cristiana”; in prezent activeaza in
Spitalul Dr.Stanca, cu o capela cu hramul “Sfantul Pantelimon” (27 iulie); pe
cele 8 ha de teren de la Pipera, in cadrul Centrului de Medicina sociala, in
viitor va fi construita si manastirea de maici, specializate in profil
medico-sanitar si domenii sociale.
Manastirea Ciocanu
de calugari, 10 vietuitori, reinfiintata in 1992, cu hramul "Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului" (21 noiembrie); com. Bughea de Jos, jud. Arges, 9 Km V de Campulung;
ctitorita in sec. XVII de Nifon monahul (†1687), citata documentar in 1677; biserica
raparata in 1825 de Cuviosul Neofit si Lupan Radovici; refacuta in 1865, dupa daramarea la
cutremurul din 1802, ruinata in 1922, refacuta si repictata in 1932 de Nicandru Manu
arhimandritul, care face o biserica noua langa constructia veche.
MANASTIREA
CIOLANU,
de calugari, 20 vietuitori; com. Tisau, jud.
Buzau, 31 km NV de Buzau, drum modern si cale ferata Buzau - Vemesti, drum modern
Vemesti-Tisau; biserica veche, cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie),
ctitorita prin traditie de Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turcitul (1585-1590), Pe locul
uneia mai vechi, din "Poiana Maicilor"; cercetari recente infirma actul
ctitoririi bisericutei de zid de Doamna Neaga, atribuind-o ctitorilor Dtru Ciolan (Buzau)
si boierilor Soresti din Vernesti (1566-1577); modificata ca infatisare sub staretii
Paisie (1810) si Partenie (1854); picturi murale executate in fresca de Elisei monahul
(1850-1855); biserica cea mare, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29
iunie); ctitorita de Episcopul Chesarie al Buzaului (1828), sfintita in 1828, pictata in
fresca de Nicolae Teodorescu (1862), inlocuita ulterior cu picturi murale realizate a la
gouache; chenare de piatra la usi si ferestre sculptate cu maiestrie; muzeu cu icoane din
sec. XVIII; din sec. XIX 100 de icoane pictate pe lemn; trei icoane imparatesti din 1886
apartinand lui Gh. Tattarescu in biserica noua; muzeu in aer liber, cu sculpturi in lemn
si piatra executate de diferiti artisti; arhondaric.
MANASTIREA
CLOCOCIOV,
de calugarite, 45 vietuitoare, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" (8 noiembrie); Municipiul Slatina, jud.
Olt; atestata documentar la 1512-1521; biserica refacuta de Mihai Viteazul, reconstruita
de marele aga Ducu Buicescu (1645), nepotul lui Matei Basarab, reparata de C.M.I. in anii
'30 si in anul 1958; picturi murale realizate in 1862; bine conservate din decoratia
murala veche sunt: tabloul ctitorului si familiei sale in pronaos si compozitia
"Judecata de Apoi" din pridvor; pictura reparata, prin colecta, in aceiasi ani
ai deceniului IV, sub fostul staret Toca Chiril si ucenicii sai, de pictorii Hornung si N.
Pana; biserica noua construita in afara incintei, in partea de NV, cu hramul
"Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); aici a trait calugarul Naum
Ramniceanu, autorul "Cronicii inedite" de la Blaj si al "Istoriei Zaverii
in Valahia" (Revolutia din 1821 ) (M. Vlasie, 1992); muzeu cu icoane vechi din tot
judetul; ateliere de tricotaje, atelier de tesatorie; arhondaric.
MANASTIREA
COMANA,
de calugari, 6 vietuitori, reinfiintata in 1991,
cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Comana, jud. Giurgiu, 34 km S de
Bucuresti, 45 km N-NE de Giurgiu, drum modernizat Giurgiu - Bucuresti, 15 km ramificatia
Calugareni - Comana; sapaturile arheologice confirma traditia actului de ctitorie a
bisericii de catre Vlad Tepes la jumatatea sec. al XV-lea (1462?); refaceri si recladiri
sub Radu Serban (1588-1609), paharnicul Serban Cantacuzino (1699-1700) si in 1854; pictura
din 1609; mormintele lui Radu Serban Voievod, Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai Viteazu,
membrii ai familiei Cantacuzino.
MANASTIREA "COTA
1000-MOROIENI",
de calugari, obste in formare, infiintata in
1994, cu hramul "Inaltarea Domnului" (40 de zile dupa Pasti); localizata pe raza
com. Moroieni, jud. Dambovita, 16 km SV de Sinaia, 45 km N de Targoviste, in amonte, la
1000 m altitudine, spre muntele Paduchiosu; biserica de lemn, proiectata a se construi in
perspectiva; s-au cladit chilii din zid pentru monahi din initiativa rasoforului Tohanean
Frunza, sprijinit de Arhiepiscopia Targovistei, de unele institutii de stat si de
credinciosii din imprejurimi.
MANASTIREA
COTESTI,
calugarite, 7 vietuitoare, reinfiintata in 1991,
cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Cotesti, jud. Vrancea,
15 km SV de Focsani, drum modernizat Buzau - Focsani, cu segment modernizat spre Cotesti;
cladita in 1750, atestata in 1757; reinfiintata in 1819 cu calugarite mutate aici din
schitul Bontesti, cu sprijinul arhim. Teodosie, staretul manastirii Poiana Marului.
MANASTIREA
COTMEANA,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991,
cu hramul "Buna Vestire" (25 martie); com. Cotmeana, jud. Arges, 30 E de Rm.
Valcea si 32 km NV de Pitesti, drum modernizat Pitesti-Rm. Valcea; ctitorita de Radu I
Voievod, ante 1385, pe locul unei constructii mai vechi; monument de sinteza reprezentativ
pentru asimilarea si dezvoltarea arhitecturii muntenesti din sec. XIV; fatade din caramida
aparenta si decoratiuni in stil bizantinobalcanic din sec. XIII-XIV; clopote turnate ante
1386.
SCHITUL CRASNA,
de calugari, 25 vietuitori, reinfiintat in 1991,
cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" (21 mai); sat Schiulesti, com.
Izvoarele, jud. Prahova, 18 km NV de Valenii de Munte, drum modernizat Valenii de Munte -
Brasov; construit din lemn in sec. XVIII, citat ca schit de calugari in actul din 1745;
biserica actuala ctitorita de mir in 1824 de postelnicul Constantin Parvulescu (monahul
Chesarie), sfintita in 1928 de Episcopul Chesarie al Buzaului, o data cu reinfiintarea
obstei monahale; biserica pictata in 1834, restaurata in 1958, repictata in 1991;
arhondaric.
Manastirea
Curtea de Arges
de calugari, 10 vietuitori, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15
august); orasul Curtea de Arges, jud.Arges, 36 km NV de Pitesti; ctitorita de
Neagoe Basarab (1512-1517); lacas de inchinaciune monahala, , statuat in
sfintirea bisericii (1517), “ca de acum niciodata sa nu mai fie Mitropolie, ci sa
fie manastire si arhimandritie, iar Targovistea sa fie Mitropolie...cum s-a
asezat” (N.Stoicescu, Cr.Moisescu, 1976); monument istoric “de mare faima si
admiratie”; Scaun episcopal intre 1739 si 1748 si dupa 1990, asezamant
episcopal so monahal dupa aceasta data, conlucrand in aceeasi incinta; paraclis
cu hramul “Sfanta Mucenita Filofteia”: (7 decembrie) , de neam valah,
sud-dunarean, de opt veacuri ocrotitoarea manastirii prin sfintele ei moaste
asezate in Catedrala Episcopala; lacas de canonizare, in 16 august 1517, a
Sfantului Ierarh Nifon (+1508), Patriarh al Constantinopolului si Mitropolit al
Munteniei (1500?-1505); loc de asezare a moastelor sale in sicriu de arginte,
placat cu aur, trimise la manastirea Dionisiu--Athos, si de pastrare a capului si
a mainii drepte ale Sfantului primite in dar de Neagoe Basarab de la calugarii
athoniti; din 1949 trimise ca odoare la Catedrala Mitropolitana Sfantul Dumitru
- Craiova; sicriu cu parti din moastele Sfantului Serghie, Vach si Mucenitei
Tatiana; loc de refugiu al Sfantului Cuvios Martir Sofronie de la Cioara,
aparator al Ortodoxiei in Transilvania;necropola a Regilor Romaniei; tablourile
Regelui Carol I si al Reginei Elisabeta, figuri ale domnitorilor romani, pe
peretii pronaosului; Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de
aur de Regina Elisabeta; atelier pictura icoane; arhondaric.
SCHITUL DARVARI,
(Schitul Icoanei), cu hramul "Invierea
Sfantului Lazar" (sambata de dinaintea Floriilor), "Sfintii Imparati Constantin
si Elena" (21 mai) si "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie);
Municipiul Bucuresti; ctitorit din temelie de caminarul Mihalache Darvari, sub domnia lui
Alexandru Ghica Voievod in anul 1834, dupa pisanie; pictura in fresca acoperind
interiorul, in ocnitele din registrul superior in exterior, executata de pictorul I.
Keber, dupa modelul picturii din veacul XV in Muntele Athos (AAB, 1941); fost schit de
calugari; metoc al manastirii romanesti din Muntele Athos, inchinat in 1869; biserica de
mici proportii, pictura interioara in fresca cu scene biblice si chipurile ctitorilor.
MANASTIREA
DALHAUTI,
de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintata in
1990; com. Carligele, jud. Vrancea, 15 km SV de Focsani, 10 km S de Odobesti, drum
modernizat Focsani - Cotesti, nemodernizat Cotesti - Carligele; citata ca schit in anul
1625; biserica de lemn cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8
noiembrie) construita de arhim. Dionisie in 1810, pe locul unei biserici; ctitorie a lui
Matei Basarab din 1654, zugravita in 1827; biserica cu hramul "Izvorul
Tamaduirii" (in vinerea de dupa Pasti) (cca 1829); biserica cu hramul "Sfintii
Imparati" (21 mai), ctitorita intre 1840 si 1850; scoala intre 1859 si 1861; aici a
fost staret si a plecat la Poiana Marului Cuviosul Vasile, un mare schimnic si cu o bogata
traire spirituala ca si "un mare predicator al culturii" (N. Iorga); arhondaric.
Manastirea Dealu
de calugarite, 31 de vietuitoare, cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie);
Municipiul Targoviste, jud. Dambovita, 5 km N de oras; asezare monastica
citata inca din 1431, rectitorita de Radu cel Mare (1499-1501); biserica
zugravita sub Neagoe Basarab (cca 1514), de Dobromir din Targoviste,
repictata de Constantin Brancoveanu (1713), si in 1985 de pictorul arhim.
Sofian Boghiu; biserica este un desavarsit monument “de arhitectura veche
romaneasca” (V.Dragut, a976), cu fatade placate in piatra slefuita, decoratie
sobra, clara in detalii si cu motive ornamentale est-caucaziene; tampla din
1840-1855; paraclis cu hramul “Acoperamantul Maicii Domnului” (1
octombrie) ; tiparnita lui Macarie; in biserica racla cu capul lui Mihai Viteazu
(1606), mormintele lui Radu cel Mare, Mihai Movila si alti voievozi, odoare si
tiparituri veci; “Liturghierul” in 1508, “Octoitul” in 1510,
“Evangheliarul” in
1512; atelier de covoare; ansamblul monastic integral reparat intre 1955 si 1958
sub Patrarhul Justinian Marina.
SCHITUL DRAGOSLAVELE,
de calugari, 2 vietuitori, cu hramul
"Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); com Dragoslavele, jud. Arges, 18 km NE de
Campulung, 5 km S de Rucar, 71 km SV de Brasov, drum modernizat Campulung - Bran - Brasov;
biserica de lemn, sec. XVII, adusa din Borsa-Maramures (1949), de Patriarhul Justinian
Marina; resedinta patriarhala de odihna din 1929, schit din 1949.
MANASTIREA
GAVANU,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1990,
cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Manzalesti, jud. Buzau,
50 km NV de Buzau, drum modernizat Buzau - Manzalesti - Lopatari; citata documentar in
1647 (?); apar ca fondatori mosneni, Ignat Besliu si Episcopul Damaschin in 1707; arsa de
turci la 1821; biserica actuala, cu 6 turle, din barne de brad, cladita de localnici sub
masivul muntos Tinta, in 1828, sfintita acum, pictata in 1855 de staretul Arsenie; a fost
subordonata si condusa de staretii de la manastirea Poiana Marului.
Manastirea
Ghighiu
de calugarite, 45 vietuitoare, cu hramul “Izvorul Tamaduirii” (prima vineri
dupa Pasti ); com.Barcanesti, jud.Prahova, 9 km S de Ploiesti, drum
modernizat Ploiesti-Bucuresti; biserica cea mare, ctitorita in 1814 de egumenul
Arsenie, reconstruita din zid de arhim. Eftimie si Antonie (1856-1866), sfintita
in 1866, pictata in ulei de Gh. Tattarescu (1865); biserica mica, recladita in
1858 de staretul Ghhoerhe, terminata in 1866 de Antinie staretul; complex
monastic reconstruit intre 1955 si 1958, dupa cutremurele din 1940 si 1977;
colectie de arta veche, ateliere; arhondaric.
Manastirea Glavacioc
de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Buna Vestire" (25
martie); com. Stefan cel Mare, jud. Arges, 64 km SE de Pitesti, si 35 km S de Gaesti;
inceputuri incerte legate de o icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni, descoperita
de un cioban intr-un corn, loc pe care s-a intemeiat vatra sa, in amintirea ei; fondata in
sec. XIV-XV (N. Stoicescu 1970, I); primea danii cu sate sub Mircea cel Batran si Vlad
Dracu (1441), in Teleorman; citata documentar in 1441; refacuta si ca resedinta domneasca
de Vlad Calugaru (1492-1495); modificari in infatisare intervenite sub Radu cel Mare,
Neagoe Basarab, care o zugraveste (1512-1521), Petru Cercel (1583-1585); egumenul Stefan
(1701-1704), trimis aici de Constantin Brancoveanu si Mitropolitul Teodosie al
Ungro-Vlahiei; transformata radical, fara nici o asemanare cu ceea ce a fost, decat ca
este pe aceeasi temelie, de paharnicul Constantin Foca (1841- 1844); biserica de mir din
1861; in ruina la secularizare; astazi in curs de restaurare.
SCHITUL GORGANI,
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul
"Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica" (11 aprilie); com. Calinesti, jud. Arges,
31 km V de Gaesti, 23 km SE de Pitesti; infiintat in 1986; biserica de lemn stramutata
probabil din satul Stanesti-Arges; metoc al Episcopiei Argesului.
MANASTIREA
MAXINENI,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991,
cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" (24 iunie - Sanziene-Dragaica);
com. Macineni; jud Braila, cca 31 km NV de Braila, drum modernizat Braila-Focsani;
importanta ctitorie a lui Matei Basarab (1637-1640), cladita pe locul unei foste biserici
de lemn (sec. XVI); zidurile de incinta ii atribuiau un rol de paza si supraveghere la
limita cu raiaua turceasca a Brailei; biserica a fost frumoasa, din caramida altemanta cu
panouri de tencuiala, motive vegetale la ancadramente din piatra artistic decorate (V.
Dragut, 1976); parasita si in ruina din 1917, cu temelii arheologice confirmate recent;
"manastirea cetate" azi in curs de restaurare.
Manastirea
Namaiesti
de calugarite, 30 vietuitoare, cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii
Domnului” (21 noiembrie) si “Izvorul Tamaduirii” (prima vineri dupa pasti);
sat Namaiesti, com. Valea Mare - Pravat, jud. Arges, 5 km NE de Campulung;
biseriaca de piatra, in intregime sapata in stanca de mani necunoscute, datata
din prima jumatate a sec. XVI (1547); picturi murale neindemanatic realizate ,
cu figuri de sfinti sterse in pridvorul sudic, interior nepictat, cu icoane atarnate
pe pereti; podoabe; icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, atribuita de
traditie Evanghelistului Luca, inramata in argint la 1798, litografiata in 1871 de
Maior Papa zogeu; cruce veche din 1601, ridicata langa turla de Radu
Postelnicu; hrisoave cu proprietati din anii 1542 si 1572, carti vechi; casa
memoriala G.Toparceanu; ateliere de covoare si macrameuri, mausoleul din
Mateias, inchinat eroilor din primul razboi mondial (AAB, 1941; Efrem
Enachescu, 1938).
ANASTIREA NEGRU VODA,
fara obste, infiintata in 1993, hram inca
nestabilit; satul Cosoteni, com. Videle, jud. Teleorman, 4 km E de Rosiorii de Vede;
asezamant in curs de constructie si organizare.
MANASTIREA
NEGRU VODA,
de calugarite, 18 vietuitoare, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august); orasul Campulung, jud. Arges; ctitorita
in 1215, prin traditie de Radu Negru Voievod; citata ca biserica in 1351-1352; modificari
in infatisarea ei: rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru; recladita de
Matei Basarab (1635-1636) cand devine manastire si sub Grigorie Dimitrie Ghica (dupa
1827); biserica repictata intre 1955 si 1957; piatra funerara de pe mormantul lui Nicolae
Alexandru Voievod (1364), casa domneasca din 1650, construita de Matei Basarab, Turnul
Baratiei din 1730; colectie de icoane, alte lucrari de arta medievala.
SCHITUL NIFON,
de calugari, 1 vietuitor; com. Tisau, jud. Buzau,
36 km NV de Buzau, acces din drumul modernizat Buzau - Magura, 5 km N de manastirea
Ciolanu; fondat de arhidiaconul Nifon (1810-1811 ) pe locul unui schit mai vechi pe dealul
Magura; biserica mare cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti)
si "Sfantul Mucenic Pantelimon" (27 iulie); zidita de marele clucer Nicolae
Pacleanu si staretul Constandie (1842-1845), refacuta si pictata la 1860; biserica de lemn
din cimitir cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie), construita de
arhidiaconul Nifon (1810-1811); spital de psihiatrie.
Manastirea Nucet
de calugarite 3 vietuitoare, reinfiintata in 1994, cu hramul “Sfantul Gheorghe”
(23 aprilie); com. Nucet, jud. Dambovita, 28 km S de Targoviste, 64 km NV de
Bucuresti; manastire ctitorita de Gherghina, parcalab de Poienari, si sotia sa
Neaga, spre sfarsitul sec XV; citata in documente in 1501, dar exista sub Vlad
Calugaru (1482-1495), cu prefaceri ulterioare, unul sub Sfantul Mucenic
Ienache Vacarescu, mort cu Sfantul Martir Cinstanti Brancoveanu la
Constantinopol, ultima intre 1840-1849 de egumenul Gherase.
Manastirea Pasarea
de calugarite 137 vietuitoare, cu hramul “Sfanta Treime” (a doua zi dupa
Rusalii); com. Branesti, SAI, 20 km E de Bucuresti, prin Branesti, drum
modernizat Bucuresti- Calarasi; biserica de lemn construita de arhim. Timotei
din Cernica (1813); biserica de zid cladita de Sfantul Ierarh Calinic de la
cernica (1846-1847); pictura in tempera, relativ starsa, catapeteasma sculptata
si cu picturiexecutate inulei; trapeza (1827) adaposteste icoane pe lemn si sticla
(sec.XVI-XVIII), carti vechi, tesaturi din sec. XIX, atelier de croitorie de
vesminte; mormantul sculptorului Gh.D.Anghel; arhondaric.
Manastirea Pestera Ialomitei
(Pestera Obarsia Ialomitei), de calugari, 9 vietuitori, com. Moroeni, 40 km N de
Moroieni, 65 km N de Targoviste si 48 km V de Sinaia, acces pe drum foredtier
desprins din DN Targoviste - Sinaia (61 km) si cu telesericul din Busteni,
cabana Babele - hotel Pestera; biserica de lemn Pestera, la 10 m in gura
Pesterii, atribuita de legenda lui Mihnea cel rau, inceputul sec XVI, urmarit de
turci, ascuns si scapat cu viata in grota ce-i poarta numele; atestata in in 1793,
arsa si refacuta in 1819 de preotul Gheorghe, Ion Baltac si altii din pietrosita;
arsa si refacuta in 1940-1942, din lemn, cu hramul “Sfintii Apotoli Petru si
pavel” (29 inumie) de Societatea Sportiva Peles si calugari, sfintita in 1942 de
arhim. Serafim Geogescu; biserica de lemn, Cocora, cu hramul “Nasterea
Maicii Domnului” (8 septembrie), ctitorita in 1901 de staretul Ion Popa,
monahii Nofit, Ioil, Nicanor si altii. biserica sfintita in 1911 de arhim. Dionisie,
staret la Sinaia; biserica noua in constructie langa pestera; arhondaric.
MANASTIREA PISSIOTA,
de calugarite, 5 vietuitoare aduse din manastirea
Ghighiu in 1993, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com.
Poienarii Buchii, jud. Prahova, 50 km N de Bucuresti, 28 km SV de Ploiesti, drum
modernizat si cale ferata (gara Crivina) Ploiesti - Bucuresti (74 km) cu desprinderea
segmentului modernizat Gorgota - Poienarii Buchii (5 km); biserica de zid, ctitorita de
familia Zoe si inginer N. Pissiota in 1928, pe mosia lor locala; redenumita Crivina de
Patriarhul Justinian Marina in 1954; inchisa de comunisti; redeschisa in 1993; pictata in
fresca de Gh. Eftimiu in 1928; repictata in 1954 de pictorul Vasile Rudeanu; catapeteasma
frumoasa, stil occidental, sculptata in lemn de stejar, cu 6 icoane imparatesti, valoroase
artistic, ferecate in argint masiv si 16 icoane dispuse in 2 registre.
MANASTIREA
PLAVICENI,
(Alunisul), cu hramul "Sfintii Arhangheli
Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Plopii Slavitesti, jud. Teleorman, 33 km NV de
Tumu Magurele si 30 km S de Dragasanesti-Olt; ctitorit de Dragomir de Plaviceni, mare
vornic (1646-1649); biserica pictata la 1815; reinfiintata in 1993, asezamant in curs de
organizare cu obste in formare.
Manastirea
Plumbuita
de calugari, 2 vietuitori, cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” (24
iunie - Sanzienele-Dragaica); Municipiul Bucuresti, 7 km N de centrul
capitalei, ctitorie a lui Petru Cercel (1559-1568), reconstruita de Matei Basarab
in 1647; sub Patriarhul Justinian Marina se fac restaurari de ansamblu in anii
‘50; interioare cu fragmente din pictura originara, ancadramente din piatara
artistic daltuite; s-a pastrat cea mai veche “cuhnie” din tara; turn-poarta
(1802-1806); muzeu de arta bisericeasca veche in vechea casa domneasca,
ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal; vor fi mutate in perspectiva
imediata la Popesti-Leordeni, com. suburbana a Municipiului Bucuresti.
Manastirea Poiana Marului
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991; com. Jitia, jud. Vrancea, 38 km NV de Rm.
Sarat, drum modernizat Focsani - Rm. Sarat (38 km), ramificatia Dumbraveni - Jitia;
biserica veche cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie), ctitorie a
Cuviosului staret Vasile, sprijinit de domnitorul Constantin Mavrocordat in sec. XVIII
(cca 1730); arsa in 1771, refacuta in 1781-1784; biserica mare din barne de stejar
acoperite cu scanduri, cu hramul "Toti Sfintii" (26 iunie), cladita in
1810-1811; are 5 turle, picturi interioare in ulei, aplicate direct pe lemn si exterioare
sub cornise, stil neobizantin, remarcabile icoane praznicale (a lui Iisus din 1777), din
sec. XVIII-XIX, important asezamant monastic si o mare si cunoscuta vatra de inalta
spiritualitate ortodoxa" (N. Iorga) faurita de cuviosul staret Vasile (†1767),
duhovnicul marelui Paisie Velicikovschi, varul sau. Aici s-a nevoit Cuviosul staret Vasile
de la Poiana Marului, traitor de viata duhovniceasca, intemeietor de manastiri si
schituri, predicator al culturii, iscusit indrumator spiritual.
Schitul Predeal
de calugarite, o vietuitoare; orasul Predeal, 21 km N de Sinaia, 24 km S de
Brasov, acces pe DE Brasov-Sinaia si calea ferata paralela (48 km), gara
Predeal, abatere din DE, peste calea ferata km 104,9; biserica cu hramul
“Sfantul Nicolae” (6 decembrie), ctitorita din lemn in 1774 de Ioanichie
ieromonahul, la 1000 m altitudine, la poalele muntelui Clabucetul Taurului, pe
terenul daruit de paharnicul Grigorie Hrisosolescu Buzoianu; biserica arsa de
turci si refacuta de acelasi ctitor din acelasi material in 1788, ajutat de
credinciosul Ionita Buzatu din Sacele si alti localnici; biserica de piatra si
caramida, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” (8 septembrie) , intemeiata
de staretul Ghenadie in 1819, ajutat de obstea monahala si de credinciosi,
ctitotor si al clopotnitei din piatra si caramida, inaltata in 1827; biserica mare
din piatra si caramida cladita la 1850 de Gherman staretul si Sevastia
Bujoreanu; picturi muralein fresca de Nicolae Zugravu, spalata intre 1935-1936
(Efram Enachescu, 1938; AAB, 1941).
Manastirea Radu Negru
de calugari, 2 vietuitori, infiintata in 1991, cu hramul "Sfantul Mucenic
Gheorghe" (23 aprilie); com. Modelu, suburbana orasului Calarasi, jud. Ialomita, 10
km E de Calarasi, 123 km SE de Bucuresti; ctitorita de localnici (1909-1913) din caramida
pe temelie de piatra; arhitectura stil bizantin, exterior marcat de un brau din caramida
rosie presata, desfasurat in circuit pe cele 3 turle (2 mai mici) si pe fatade; biserica
sfintita in 1913 de arhim. Valerian Ramniceanu; interior cu picturi murale executate
initial de pictorul Matrinovici in stil bizantin, refacuta in 1937 de pictorul Nitu
Angelescu, reconditionata in 1969 de pictorul Vasile Olteanu; parasita o data cu vatra
locuita de sateni in urma inundatiilor provocate de ridicarea nivelului hidrostatic
(1960-1965; 1970-1977); pustie cca 15 ani; biserica refacutat de obstea satului,
reconstituita in 1989; transformata in asezamant monahal in 1990 din initiativa
protopopului Alecu Paulin, sub grija ierom. Macarie adus special de la manastirea Ciolanu,
schitul Cetatuia - Buzau, care incheaga o mica obste monahala si obtine statut de
manastire in 1992 (Indrumatorul pastoral, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, 1994).
MANASTIREA
RATESTI,
de calugarite, 106 vietuitoare, cu hramul
"Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Berca, jud. Buzau, 24 km NV de
Buzau si 54 km NV de Nehoiu, drum modernizat si cale ferata Buzau - Nehoiu (50 km), drum
desprins din acesta peste raul Buzau (3-5 km); amintita inca din vremea lui Mihai
Viteazul, citata ca biserica de lemn ante 1634, rectitorita de familia boierilor Dragomir,
reinnoita la 1794; biserica actuala ctitorita din zid de Episcopul Chesarie al Buzaului in
1844 pe locul celei de lemn; edificiu de proportii monumentale, sinteza a formelor
taditionale si de asimilare a elementelor din arhitectura neoclasica (V. Dragut, 1983);
pictata de Nicolae Teodorescu si nepotul sau, Gh. Tattarescu; repictata in ulei de Nicoale
Solescu in 1930; biserica din cimitir cu hramul "Sfantul Lazar" (in sambata de
dinaintea Pastilor), construita in 1825-1826; crucea Dorobantului din 1821, obiecte de
arta veche; arhondaric.
MANASTIREA RECEA,
de calugarite, 12 vietuitoare, cu dublu hram:
"Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie) si "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); com. Dumbraveni, jud. Vrancea, 21 km SV de Focsani, 17 km N de Rm. Sarat, drum
modern si cale ferata Focsani - Rm. Sarat (38 km); exista la 1685 cand era citat ca martor
ierom. Leontie de la schitul Recea; mentionat in 1700 si probabil reparat in 1710 de
familia Bagdat; biserica reconstruita in 1801-1804, se pare ca pe locul bisericii din
1685; arhitectura realizata sub influenta schitului Poiana Marului, cu doua turle pe altar
si 3 turle pe pronaus (V. Dragut, 1983).
MANASTIREA
ROBAIA,
de calugarite, 11 vietuitoare, reinfiintata in
1991, cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); com. Musatesti, jud. Arges, 25
km NE de Curtea de Arges, drum modernizat Curtea de Arges - Musatesti, vatra de sihastrie
citata documentar din sec. XIV; biserica din lemn atribuita banului Armega; biserica din
piatra construita de Sava Sifarul ante 1644, restaurata de Episcopul Iosif I al Argesului,
pustie si refacuta in 1843-1868 de Teodosie, Visarion si Naum monahul; biserica repictata
in anii 1848, 1901 si 1951; loc de refugiu al Sfantului Cuvios Marturisitor Sofronie de la
Cioara (1764-1766), pilduitor luptator pentru apararea credintei ortodoxe in Transilvania,
praznuit pe 21 octombrie; chinovie pentru ultimii ani de viata a pictorului Parvu Mutu
(†1735); atelier de vesminte preotesti; arhondaric.
MANASTIREA
ROGOZU,
de calugarite, 9 vietuitoare, reinfiintata in
1991, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Slobozia
Bradului, 14 km N de Rm. Sarat, 28 km S de Focsani, drum modernizat Rm. Sarat - Focsani
(38 km), dateaza probabil din sec. XVII, dupa documente din sec. XVIII, ctitorita de
preotul Manea si Armean; biserica din lemn recladita (dupa Anuarul din 1909) in 1825;
fondata de Constantin Ghimba Robescu; intarita cu anumite drepturi de a primi 30 de
bolovani de sare pe fiecare an de Grigore Ghica voievod la 1828; casa de odihna a
Episcopiei Buzaului din 1960.
MANASTIREA
SAMURCASESTI,
de calugarite, 57 de vietuitoare, cu hramul
"Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Ciorogarla, SAI, 15 km V de
Bucuresti, drum modernizat Bucuresti - Bolintin; ctitorita de Constantin Samurcas in 1808,
recladita din temelii intre 1941 si 1944; biserica pictata in fresca de Gh. Popescu
(1951-1953); arhitectura stil brancovenesc, fatade placate cu ceramica si caraminda
aparenta, iconografie murala in ceramica; morminte: ale mamei lui Valter Maracineanu, al
artistei Frosa Sandi si al fiicei lui Ion Heliade Radulescu, Sofia Heliade; atelier de
inramat icoane; arhondaric.
MANASTIREA
SERDAREASA,
fara obste, reinfiintata in 1993, cu hramul
"Sfintii Imparati" (21 mai); orasul Rosiorii de Vede, jud. Teleorman, 126 km SV
de Bucuresti, pe DN Bucuresti - Alexandria - Rosiorii de Vede; ctitorita de Maria, sotia
Serdarului Marin Butculescu, nascuta Barleanu; inceputa in 1832, sfintita in 1835; zid de
cetate, fresca din prima jumatate a sec. XIX, icoana de lemn a Sfantului Nicoale din 1780,
cu mana dreapta din argint, alte icoane din sex. XVIII-XIX, potir de argint.
SCHITUL
SFANTA MARIA JERCALAI,
de calugari, 7 vietuitori, hramul "Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); orasul Urlati, jud. Prahova, 30 km NE de
Ploiesti si 5 km N de Urlati, drum modern si cale ferata Ploiesti - Buzau; biserica de
lemn (1731) stramutata din satul Lueriu - Reghin la castelul Bran de Regina Maria (ca
paraclis) in 1929, la schitul Cricov de Patriarhul Justinian Marina (1956); picturi din
sec. XVIII, repictata in 1838 pe scanduri suprapuse barnelor, chenare cu motive geometrice
pe ancadramente, grinzi sculptate; arhondaric.
MANASTIREA
SFANTA TREIME,
(Podul Bulgarului), de calugarite, 6 vietuitoare,
reinfiintata in 1991; com. Podgoria, jud. Buzau, 10 km NV de Rm. Sarat si 27 km S de
Focsani; biserica noua de zid, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil"
(8 noiembrie), construita in 1940 de credinciosii din "Oastea Domnului";
biserica de lemn cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii), pictata de
Adolf Cantini din Focsani in 1951.
Manastirea
Sinaia
de calugari, 11 vietuitori; orasul Sinaia, 48 km S de Brasov, 60 km de Ploiesti,
drum modern international si cale ferata, gara Sinaia; biserica mica cu hramul
“Adormirea Maicii Domnului” (15 august), ctitorita de spatarul Mihail
Cantacuzino (1690-1695), zugravita se pare de Parvu Mutu (1657-1735); pictura
partial refacuta in 1795; arhitectura de inspiratie baroca; biserica mare cu
hramul “Sfanta Treime” (a doua zi dupa Rusalii), ctitorie a arhim. Ioasaf si
Paisie egumeni (1843-1846); arhitectura sintetizand stilul moldovenesc medieval
si brancovenesc-renascentist, arhitect George Mandrea; pictura aprtine
danezului Aage Exner, peretii exteriori cu caramida smaltuita, picturi murale si
ocnite; paraclis (1792), cu hramul “Schimbarea la Fata” (6 august), si clopot
(1700 kg) adus de la Turnu Coltii, Bucuresti (1892); cavoul lui Tache ionescu;
muzeu de arta religioasa, cu tablouri, schite si obiecte ale familiei regale, cu
schite a peste 100 de personalitati realizate direct pe zidul muzeului in carbune
de Carmen Silva; usile Bisericii din Cozia din sec. XVI, icoana “Cina din
Mamvri” (sec XVII), pictor Parvu Mutu, de mare valoare aristica; palatul Peles
in care a locuit Carol I si familia sa; arhondaric.
Manastirea Slanic
de calugari, 35 vietuitori; reinfiintata in 1992, cu hramul “Nasterea Maicii
Domnului” (8 septembrie); com.Aninoasa, jud. Arges, 24 km V de Campulung,
34 km E de Curtea de Arges; biserica construita in sec. XVII, ruinata in 1871 si
recladita pe temelia celei vechi de ierom. Isidor Ghimpeteanu, in 1992; sfintita
in 1930 (AAB, 1941); aici se citeste zi de zi si noapte de noapte necontenit
psaltirea, prin rotatia monahilor. (M.Vlasie), 1992).
Manastirea Snagov
de calugari, 1 vietuitor, cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" (21
noiembrie); com. Gruiu, SAI, 43 km NE de Bucuresti, 31 km SE de Ploiesti, drum modernizat
international Bucuresti - Ploiesti (74 km), calea ferata Bucuresti - Snagov; ctitorita in
insula lacului Snagov, pe urmele alteia mai vechi de la sfarsitul sec. XIV si inceputul
sec. XV, sub Mircea cel Batran, ca "manastirea domniei mele", citata documentar
intre 1409 si 1418, mai figureaza drept ctitori Vladislav II si Vlad Tepes; biserica
actuala cladita de Neagoe Basarab (1512-1521) si sub Mircea Ciobanu in stil arhitectonic
de influenta athonita, zugraita de Petru cel Tanar in 1563, executata probabil de mesterul
Dobromir cel Tanar; modificari reparatorii sub Constantin Brancoveanu (sec. XVII),
succesiv dupa 1815, ultima sub Patriarhul Justinian Marina in 1966; picturile reprezinta,
cel mai mare ansamblu mural medieval pastrat intr-o biserica din tara noastra" (V.
Dragut, 1976); paraclis din 1453, cu hramul "Buna Vestire" (25 martie);
panaghier din 1492 (azi la Muzeul de Arta al Romaniei); tipografie in sec. XVII instalata
de Antim Ivireanu.
MANASTIREA
STANISOARA,
(Nucet), de calugari, 8 vietuitori; sat
Pausa-Calimanesti, 31 km NE de Rm. Valcea, calea ferata Rm. Valcea - Sibiu (84 km), acces
prin garile Jiblea - 9 km drum forestier NE de Calimanesti si manastirea Turnu - 3-5 km pe
drum forestier E de aceasta; vatra de sihastrie in sec. XIV-XV, locuita de sihastrii din
Cozia in sec. XV-XVI (Ioanichie Balan, 1982); biserica veche din lemn din sec. XVII,
ctitorie certa din 1747 a lui Gheorghe mare clucer de arie, arsa in 1788 si refacuta in
doua randuri (1818-1829; 1850); biserica actuala zidita de Episcopul Gherasim Timus
(1900-1908), cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); paraclis apartinand
Episcopului Grigore Leu (1937); s-au nevoit aici, in pesterile de sub muntele Salbatecu
cuviosii sihastrii Neofit si Meletie din manastirea Cozia; moastele lor au fost impartite
intre credinciosi; arhondaric.
MANASTIREA
STELEA,
de calugari, 4 vietuitori, cu hramul
"Invierea Domnului"; Municipiul Targoviste, 84 km NV de Bucuresti, 109 km SV de
Brasov, drum modernizat international Sinaia - Brasov (48 km) si drum modernizat Sinaia
Targoviste (61 km); ctitorita de Vasile Lupu ca semn al impacarii lui cu Matei Basarab in
1645, pe locul bisericii cladite de Stelea Spatarul in 1582; biserica imprejmuita cu zid -
cetate de piatra si inalt, arhitectonic bine proportionata, tencuita si cu decoratii
simple in exterior picturi partial conservate si fara valoare artistica, dateaza din sec.
XVIII, din epoca brancoveneasca (1705-1706); nu se pastreaza nimic din frumoasa pictura
originara a lui Vasile Lupu; arhitectura cu influente moldovenesti, "model de
stralucita imbinare a unor elemente si forme decorative moldovenesti", sculpturi de
factura gotica moldoveneasca la ancadramente, cu o slaba imitatie a modelului "Trei
Ierarhi" din Iasi, singura cu aceasta infatisare din tara, pisanie cu stema Modovei,
mormantul tatalui lui Vasile Lupu in vechea biserica, Nicolae Vel Aga; scoala greceasca
pana in 1840, frecventata de Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu si Ion Heliade Radulescu
(N. Stoicescu si C. Moisescu, 1976).
SCHITUL
STRIHARET,
de calugari, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); Municipiul Slatina, jud. Olt, 1,5 km N de oras; citat sub
acest nume din 1478, cladit intre ziduri de incinta de Serafim, Episcop al Buzaului
(1664-1668); biserica pictata si sfintita in 1762; ars in 1802 sau avariat de mai multe
ori (1838), asezamantul a fost reparat in 1844; biserica pictata intre 1930 si 1936.
Manastirea
Suzana
de calugarite, 58 vietuitoare; com. Maneciu, jud. Prahova, 67 km N de Ploiesti
si 51 km S de Brasov, drum modernizat Valenii de munte - Brasov (85 km) si
calea ferata Ploiesti-Maneciu (35 km); biserica mica cu hramul
“Acoperamantul Maicii Domnului” (1 octombrie), ctitorita din lemn la 1740 de
Stanca Arsic din Sacele-Brasov, devenita monahia Suzana; afectata numai
slujbelor de iarna; biserica mare cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie)
ridicata din zid sub stareta Suzana Albulet, cu sprijinul Episcopului Chesarie al
Buzaului (1839-1840), refacuta intre 1880-1882) sub stareta Natalia Ferlea,
ajutata de mai multe familii de credinciosi si Eforia Spitalelor Civile; pictura in
ulei de Gh. Tattarascu (N.Stoicescu, 1970,II) de un ucenic al lui, Petre Nicolau
(M.Vlasie, 1992), arhondaric (Erem. Enachescu, 1938; Anuar,1909).
Manastirea Trivale
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii),
reinfiintata in 1991; Municipiul Pitesti, jud. Arges; ctitorita din lemn in sec. XV de
familia Trifan si Stanca Stancescu, recladita din piatra de Matei Basarab (1632-1654), din
piatra si caramida de Mitropolitul Varlaam (1672-1674), de staretul Irotei Niculescu
(1854-1856) si Justin Ionescu (1904), ctitor si al clopotnitei actuale; biserica pictata
de Ioasaf Grecu in 1731, zugravita si in 1904; ansamblu refacut dupa cutremurul din 1940
(intre 1942 si 1944) de Episcopia Argesului; arhondaric.
MANASTIREA TURNU,
de calugari, 18 vietuitori; orasul Calimanesti,
jud. Valcea, 26 km N de Rm. Valcea, 7 km N de gara Jiblea, acces calea ferata Rm.
Valcea-Sibiu (84 km), gara Manastirea Turnu, apoi drum nemodernizat cca 1 km, sau pe DE
Rm. Valcea - Sibiu, digul hidrocentralei din amonte de manastirea Cozia, apoi cu piciorul
cca 1/2 ora; sihastrie in sec. XV, locuita de sihastrii din Cozia, Nucet si Ostrov;
biserica mica cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" (21 noiembrie),
ctitorita in 1676 de Mitropolitul Varlaam (†1702) pe locul alteia mai vechi de lemn
din sec. XVI, repictata de Agafton ieromonahul in 1866; asezamant integral restaurat de
Gherasim Timus, Episcop al Argesului (1896-1911 ), biserica refacuta in 1933, pictata in
fresca de D. Belizarie; arhitectura fidel apropiata Coziei Vechi, sculpturi interioare in
lemn de C. Babic (1935); biserica mare cu hramul "Schimbarea la Fata" (6
august), trapeza si chilii ctitorite de Gherasim Timus, Episcop al Argesului (1897-1901),
in stil arhitectonic strain traditiei vechi, picturi in ulei pe panze detasate, aplicate
pe peretii, pesteri sapate in piatra de sihastri din Cozia, in care s-au nevoit
schimonahia Xenia, mama Mitropolitului Varlaam (sec. XVII) si cuviosii Daniil Duhovnicul
si ucenicul sau Misail; ape termale; castrul roman Arrutela la Bivolari, pe malul Oltului;
atelier de pictura icoane; arhondaric.
MANASTIREA
TIGANESTI,
de calugarite, 143 vietuitoare; com. Ciolpani,
SAI, 36 km N de Bucuresti, drum modernizat Bucuresti - Ploiesti (74 km); dateaza probabil
din sec. XVII, infiintata in anul 1776 pe locul probabil al unui schit de lemn citat in
1752; manastire de calugari pana in 1800, de calugarite din 1805, cu maici transferate de
Mitropolitul Dositei de la schiturile Turbati - Ilfov si Hagi Dima - Bucuresti; biserica
mare ctitorita in 1812, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august) de
marele ban Radu Golescu, marele logofat Gheorghe Florescu si sotia sa, arhim. Dositei din
Cernica, pe locul celei de lemn; arhitectura in stil neoclasic, simplu si sobru,
medalioane in mozaic pe fatade, picturi murale interioare din 1812, renovate de D.
Belizarie in 1929, remarcabila scena Judecatii de Apoi in mozaic; biserica din cimitir cu
hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii), ctitorita in 1817 de marele
logofat N. Bascoveanu, zugravita in 1880; atelier de tesut broderii artistice pentru
obiecte liturgice, colectie de arta, manuscrise vechi (1691), icoane pe lemn si sticla
rare, icoana Sfintei Cuvioase Paraschiva din 1797, a Maicii Domnului cu Pruncul - exemplar
din "Evangheliarul" tiparit la Bucuresti in 1693 si altele; colectie de arta cu
valoare de patrimoniu, biblioteca; arhondaric.
MANASTIREA
VALENI,
de calugarite, 34 vietuitoare, reinfiintata in
1991 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Salatruc, jud.
Arges, 23 km NV de Curtea de Arges, 58 km NV de Pitesti, 40 km NE de Rm. Valcea; prima
biserica construita din lemn de Zosima Schimonahul, fost Zaharia Gradisteanu (1691-1692);
biserica marita in 1810 de Dorotei arhimandritul, zugravita de stareta Platonida
(1826-1829), recladita pe acelasi loc de Ghenadie al II-lea al Argesului (1883-1884);
biserica actuala zidita in 1888 de preotul Iosif si obstea manastirii, rezidita din
temelie de Episcopul Iosif al Argesului (1941-1955); biserica bolnita cu hramul
"Invierea lui Lazar" (Sambata Floriilor), zidita de schimonahul Iosif Cotmeanu,
vechi cruci de piatra; arhondaric.
MANASTIREA
VARZARESTI,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991,
cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Urechesti, jud. Vrancea,
16 km SV de Focsani, 25 km N de Rm. Sarat, drum moderizat Focsani - Cotesti; construita in
sec. XVII (ante 1645) de Radu Varzaru mare armas; biserica veche este modesta ca
infatisare; biserica de zid ridicata la 1645; o biserica noua dateaza din 1890; aici s-a
calugarit Sfanta Cuvioasa Teodora, care avea 30 de ani la intrarea in manastire, dupa ce
sihastrise prin muntii Buzaului, inainte de a ajunge la Sihla.
Manastirea
Viforata
de calugarite, 30 de vietuitoare, cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie);
com.Aninoasa, jud. Dambovita, 7 km V de Targoviste, drum modernizat si cale
ferata Targoviste-Pucioasa, ctitorie a lui Vladislav Voievod Basarab
(1447-1456), reparata de Vlad Inecatul Voievod, catre 1530; citata documentar
in 1557, refacuta din temelii de Matei Basarab in 1635; interventii ulterioare in
infatisarea ei de Maria Brancoveanu, sotia lui Constantin Brancoveanu (1713),
de logofatul Mitropoliei, Nicolae, dupa cutremurul din 1802; ample restaurari
in anii 1960 si 1990; catapeteasma stil baroc, opera a sculptorului Karl Stork,
cruci din 1704, 1717, colectie, colectie de arta medievala, cu remarcabila icoana
in relief a “Sfantului Mare Mucenic Gheorghe”, in argint aurit, danie a lui
Leon Tomsa Voda si a sotiei sale Victorita, din 1631; potir de argint din 1775;
stavropighie patriarhala (N.Sticescu).
Manastirea Zamfira
de calugarite, 39 vietuitoare; com. Lipanesti, jud. Prahova, 17 km N de Ploiesti 77 km N
de Bucuresti, drum modernizat si cale ferata Ploiesti Valenii de Munte (27 km); biserica
mare cu hramul "Inaltarea Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti) si "Sfantul
Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului" (11 august), construita de Nifon
Mitropolitul, prin osteneala lui Eftimie, egumenul manastirii Ghighiu (1855-1857);
biserica zugravita de pictorii Ghladek si Nicolae Grigorescu, sfintita in 1857, cand au
fost aduse maici de la schitul Rosioara - Prahova; biserica mica cu hramul "Sfanta
Treime" (a doua zi dupa Rusalii), zidita in 1743 de Zamfira, sotia negustorului
Manoil Apostoli si nora ei, Smaranda Balaceanu, reparata si zugravita in sec. XIX (N.
Stoicescu, 1970, II); pictura originara la biserica mare restabilita in restaurarile din
1986-1989 sub ingrijirea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane;
morminte cu membri ai familiei profesorului N. Iorga, ai profesorului de muzica psaltica
Stefanache Popescu (AAB, 1941); arhondaric.
GEO
