[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
Dealurile si campia de vest
Prezentare
Informatii
selective
Prezentare
Dealurile de Vest
Pozitie si
limite-Dealurile de Vest
Relief si
subdiviziuni-Dealurile de Vest
Clima-Dealurile de Vest
Hidrografia-Dealurile de
Vest
Vegetatia-Dealurile de Vest
Fauna-Dealurile de Vest
Solurile-Dealurile de Vest
Populatia si
asezarile-Dealurile de Vest
Resurse-Dealurilede Vest
Activitati
industriale-Dealurile de Vest
Agricultura-Dealurile de
Vest
Cai
de comunicatie si transporturi-Dealurile de Vest
Turismul-Dealurile de Vest
Campia de vest
Pozitie
si limite Campia de vest
Relief si
subdiviziuni Campia de vest
Clima Campia de vest
Reteaua hidrografica
Campia de vest
Vegetatia Campia de vest
Fauna Campia de vest
Solurile Campia de vest
Resurse Campia de vest
Populatia si
asezarile Campia de vest
Activitatile
industriale Campia de vest
Agricultura Campia de vest
Cai de
comunicatie si transporturi Campia de vest
Turismul Campia de vest
Dealurile de vest
Pozitie si limite-Dealurile de Vest
Ca geneza, Dealurile de Vest
sunt foste campii de acumulare litorala in timpul Pliocenului, continuate pe uscat cu
acumulari continentale de tip piemontan.
Dealurile de Vest patrund in interiorul
Carpatilor Occidentali, urmind culoarul Timisului, al Begai, Muresului si
depresiunile-golf (Zarand, Beius, Vad-Borod).
Spre sud tin pina la marginea
Muntilor Locvei (la varsarea Nerei in Dunare), iar spre nord depasesc Campia Somesului
pina sub poala Muntilor Oas.
Limita spre vest o constituie Campia de
Vest, trecerea facindu-se pe alocuri foarte incet, aproape impercetibil.
Continuitatea Dealurilor de Vest este
intrerupta in dreptul Muntilor Zarandului (aici Campia Aradului vine in contact direct cu
muntii) si este fragmentata de vaile largi ale unor rauri (Timis, Somes).
Dealurile de Vest, denumite uneori si
dealurile Banato- Crisene, reprezinta o bordura deluroasa intre Carpatii Occidentali si
Campia de Vest, sub forma unui plan de racord cu o inclinare relativ redusa.
In partea de nord, intre Barcau si Somes,
acolo unde Muntii Apuseni au suferit o ridicare mai redusa, exista o asociere de culmi
semiingropate in sedimente (muntii ascunsi) si zone depresionare largite: este
vorba de jugul intercarpatic; acesta cuprinde un aliniament de culmi mai
inalte (Meses, Prisnel, Dealu Mare, Preluca), prin care se face legatura intre Muntii
Apuseni si Carpatii Orientali; spre vest culmile sunt
aproapeingropate
Odata cu ridicarea Carpatilor Occidentali
si sedimentarea Marii Pannonice, sedimentele s-au format in campii inalte, iar
apoi dealuri.
Relief si subdiviziuni-Dealurile de Vest
In unele locuri, de sub
cuvertura de roci friabile (ideosebi nisip, argile, marne, acumulari piemontane) apar roci
mai dure cu aspectul unor maguri; acestea pot fi din sisturi cristaline
(Culmea Codrului, Magura Simleului) sau roci vulcanice (Lucaret, magurile din piemontul
Codrului).
Structura Dealurilor de Vest este
monoclinala, inclinind usor de la est la vest. Ca forme genetice de relief, Dealurile de
Vest cuprind suprafete piemontane, glacisuri, maguri, vaile terasate ale riurilor
principale.
Altitudinea medie a Dealurilor Vestice
este de aproximativ 300 m, la contactul cu campia coborind la 100-120 m, iar la contactul
cu muntele urcind la 400 m si uneori putin mai mult (450-500 m).
In partea de nord, intre Barcau si Somes,
acolo unde Muntii Apuseni au suferit o ridicare mai redusa, exista o asociere de culmi
semiingropate in sedimente (munti ascunsi) si zone depresionare largite: este
vorba de jugul intercarpatic; acesta cuprinde un aliniament de culmi mai
inalte (Meses, Prisnel, Dealu Mare, Preluca), prin care se face legatura intre Muntii
Apuseni si Carpatii Orientali; spre vest culmile sunt aproape ingropate in
sedimente (Magura Simleului, Culmea Codrului), desi sunt formate din roci dure.
Intre aceste doua aliniamente, regiunea
deluroasa cuprinde Depresiunea Simleului si Dealurile Salajului, iar spre Muntii Gutii
zona deluroasa din apropiere de Baia Mare. Acest spatiu (Simleu-Salaj) apartine genetic
Dealurilor de Vest (nu Depresiunii Transilvaniei) si trbuie considerate ca subdiviziune a
acestora.
Intre Somes si Crisul Negru se afla
Dealurile Crasnei si Dealurile Oradiei.
Muntii Padurea Craiului se continua cu Dealurile
Ghepisului si o serie de dealuri din Depresiunea Beiusului.
Muntii Codru Moma se continua cu piemontul
Codrului cu iviri de maguri vulcanice.
In partea de nord a Muntilor Zarandului exista,
de asemenea, o serie de dealuri ce coboara spre axa Depresiunii Zarandului, iar spre vest
dealurile sunt inlocuite de un contact brusc (un glacis de eroziune), unde este amplasata
podgoria Aradului (intre Pincota si Paulis).
Intre Mures si Bega se afla Dealurile
Lipovei, scunde, care sunt (ca pozitie) un piemont al Muntilor Zarandului
(intrerupt de Mures).
Spre Campia de Vest dealurile se continua
cu o campie inalta cu aspect colinar (Campia Vingai).
In culoarul Begai exista, spre Muntii
Poiana Rusca, o serie de dealuri (denumite frecvent Dealurile Fagetului).
Muntii Banatului sunt marginiti de
dealurile joas ale Tirolului, apoi de Dealurile Oravitei, continuate pe Caras si Nera de
Depresiunea Oravita.
Clima-Dealurile
de Vest
Clima Dealurilor de Vest este
blinda, asemanatoare campiei, cu influente oceanice (cea mai mare parte) si
submediteraneene (in sud).
Temperatura medie anuala este diferentiata
de la sud (10o - 11oC) la nord (8o - 9oC) si intr-o mica masura cu altitudinea. Datorita
vinturilor de vest si expozitiei, precipitatiile sunt destul de ridicate (600-700 mm/an).
Pe ansamblu au un climat de dealuri joase.
Hidrografia-Dealurile de Vest
Hidrografia cuprinde riuri alogene
mari (Timis, Mures, Crisurile, Somes), care aduna afluenti mai mici din zona deluroasa,
ape subterane (indeosebi sub forma izvoarelor geotermale la Felix si Tinca, si izvoare
minerale la Lipova) si lacuri (Lacul Petea de linga Felix si mici acumulari de interes
hidroenergetic sau piscicol).
Vegetatia-Dealurile de Vest
Vegetatia predominanta o
reprezinta padurile de stejar (care pe alocuri coboara in campie sau urca pe muntii josi
si depresiunile-golf), puternic transformata.
In prezent este un
domeniu heterogen, de vegetatie naturala, pasuni secundare, suprafete pomicole, viticole
si terenuri arabile.
Fauna-Dealurile
de Vest
Fauna, caracteristica
padurilor de stejar, este corelata cu zonele mai inalte (lup, mistret).
Solurile-Dealurile de Vest
Solurile sunt predominant
molisoluri spre campie si argiluvisoluri (pe un substrat argilos) la altitudini mai mari
si in depresiunile-golf.
In Dealurile de Vest (spre contactul cu
campia) se afle situata rezervatia de flora si fauna (cu Nimphaea Lotus Thermalis).
Populatia si asezarile-Dealurile de Vest
Populatia Dealurilor de Vest se
caracterizeaza prin densitati relativ reduse (50-75 loc./km2) influentate de migratia spre
centrele urbane mari si sporul natural modest (chiar negativ in partea de sud).
Populatia romaneasca predomina net. Apar
si spatii cu o semnificativa populatie maghiara (in zona Oradea-Marghita si la Zalau) sau
germana (svabi in zona Lipova si Buzias).
Asezarile umane sunt asezate, uneori
compacte sau liniare (alungite pe vai).
Asezarile urbane sunt situate in
interiorul Dealurilor de Vest (Zalau, Cehu Silvaniei, Simleu Silvaniei, Lipova) sau la
contactul acestora cu campia (Marghita, Tasnad, Oradea, Pincota, Buzias).
O pozitie deosebita au
orasele situate in depresiunile-golf (Alesd, Beius, Ineu, Sebis), legate economic si
situate in zona deluroasa.
Functii urbane si economice mai
semnificative cu influenta in teritoriul Dealurilor de Vest au orasele Zalau, Simleul
Silvaniei, Oradea (acesta apartine insa campiei) si Lipova.
Resurse-Dealurile
de Vest
In cuprinsul Dealurilor de Vest
exista resurse energetice importante: carbuni inferiori (in bazinul Barcaului si Dealurile
Buziasului), petrol (la Suplacu de Barcau) si surse geotermale.
In bazinul Barcaului lignitul se extrage
in zona Sinersig-Visag, care in perspectiva urmeaza sa fie utilizat intr-o termocentrala
construita la Lugoj.
Petrolul din zona Suplacu de Barcau este preluat
pe loc intr-o rafinarie de mici dimensiuni.
Apele geotermale sunt folosite terapeutic
(Felix, 1 Mai, Marghita) sau pentru termoficare (cartierul Rogerius din Oradea).
Activitati industriale-Dealurile de Vest
Industriile de prelucrare sunt
reprezentate de mai multe ramuri si centre: constructii de masini (Zalau - produse
electrotehnice, armaturi metalice, Oradea, Lipova - subansamble), chimie (Oradea),
prelucrarea lemnului (Oradea, Pincota, Simleu Silvaniei), extractia rocilor de constructie
(bazalt la Lucaret), materiale de constructie (Poiana Codrului, Padurea Neagra), produse
textile (Zalau, Oradea, Marghita), produse ale industriei alimentare (Pincota, Oradea,
Simleul Silvaniei).
Agricultura-Dealurile de Vest
Fondul funciar al Dealurilor de
Vest este deosebit de favorabil culturii plantelor (cereale, plante tehnice, pomicultura,
viticultura), iar suprafetele de pasuni (la care se adauga plantele furajere) pentru
cresterea animalelor.
Sub raport al culturilor de cereale si
plante tehnice, Dealurile de Vest sunt o prelungire (agrogeografic) a campiei. Produsele
sunt utilizate pentru alimentatie si prelucrare industriala (Oradea, Zalau).
Pomicultura cuprinde areale reprezentative in
Dealurile Buziasului, Tirolului, Lipovei, piemontul Codrului, Salaj; Viticultura se
practica in trei podgorii: podgoria Aradului (inclusiv imprejurimile Lipovei), zona
viticola din Dealurile Buziasului si viile dintre Oradea si Satu Mare (Oradea, Diosig,
Marghita, Tasnad).
Prelucrarea strugurilor se face in combinate de
vinificatie (la Oradea, Baratca si Pincota), precum si in centre mai mici (Simleul
Silvaniei pentru sampanizare, Lipova, Buzias).
Cresterea animalelor are un caracter variat; se
cresc bovine, porcine, ovine, pasari, iar produsele animaliere se industrializeaza in
intrepinderi de profil (produse de carne la Oradea, lactate la Simleul Silvaniei).
Cai de comunicatie si transporturi-Dealurile de Vest
Caile de comunicatie au un
caracter de tranzit si de penetratie. Caile rutiere si feroviare au un caracter de tranzit
intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest. Magistralele feroviare (1, 2, 3, 4)
intersecteaza Dealurile de Vest in lungul unor vai (Timis, Mures, Crisul Repede, Somes).
Soselele de insemnatate internationala urmeaza
aceleasi trasee. Exista, de asemenea, cai ferate si sosele de penetratie.
Calea ferata Oravita-Bazias, in extremitatea
sudica, este cea mai veche din tara. Prezenta unor noduri de cai de comunicatie in
campie (Arad, Oradea, Timisoara, Satu Mare) influenteaza concentrarea traficului de
transporturi.
Turismul-Dealurile de Vest
Turismul beneficiaza de o baza
balneoclimaterica importanta (Felix, 1 Mai, Tinca, Lipova, Buzias) si obiective specifice
concentrate in orase si diferite areale de interes (zona Culmei Codrului, Salaj, Simleu,
Zarand, Oravita).
Campia
de vest
Pozitie si limite-Campia de vest
La vest de Carpatii
Occidentali si Dealurile de vest se intinde o zona de campie - a doua ca intindere dupa
Campia Romana - denumita, dupa pozitia din cadrul tarii, Campia de Vest.
Este denumita si Campia Banato-Crisana.
In nord se intinde pina la marginea
submontana a Carpatilor Orientali (Oas, Gutii), in sud pina la varsarea Nerei in Dunare,
iar in vest pina la granita tarii.
In partea de est se margineste cu
Dealurile de Vest (patrunzind cu acestea in depresiunile-golf) si pe mici portiuni direct
cu Carpatii Occidentali (in dreptul Muntilor Zarandului si Muntilor Locvei).
Relief si subdiviziuni-Campia de vest
Campia de Vest s-a format prin
sedimentarea Marii Pannonice cu sedimente aduse de riuri in timpul Neogenului pina in
timpurile recente.
Ea a devenit uscat succesiv in Pleistocen
(campiile inalte) si Holocen (campiile joase, luncile). Este alcatuita, la suprafata, din
nisipuri, pietrisuri, loess (in campiile inalte) si aluviuni recente (in campiile joase).
Altitudinea medie este de aproximativ 100 m,
altitudinea maxima fiind de 174 m (in Campia Vingai), iar cea minima de 80 m pe cursul
inferior al Timisului. Are o latime variabila (intre 20 si 80 km), in functie de
patrunderea ei in zona dealurilor.
Suprafata campiei are o inclinare foarte redusa,
din care riurile au cursuri foarte meandrate, divagante, cu frecvente iesiri din albie in
trecut. Portiunile de campii in coborire lenta se numesc campii de subsidenta,
iar datorita caracterului ratacitor, divagant al retelei hidrografice si poarta numele
campii de divagare.
Acestea sunt: Campia Somesului, Campia
Crisurilor si Campia Timisului, precum si Valea Ierului. Exista, de asemenea, campii
tebulare (de exemplu Campia Aradului si Campia Careilor) si campii piemontane (Campia
Vingului, Campia Cermeiului, Campia Miersigului).
Cele trei tipuri de campii (campii piemontane,
tabulare si de subsidenta) sunt trei trepte si tot odata trei tipuri genetice de campii
ale Campiei de Vest, asemanatoare zonei Arges-Siret din Campia Romana. De obicei campiile
se impart insa in campii inalte si campii joase.
a) Campiile inalte sunt formate
din acumulari de loess, pietris si nisip, fiind neinundabile.
Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare
acumulare de nisip, cu un relief de dune, in prezent cu plantatii viticole; se continua
dincolo de granita; Campia Aradului, de asemenea inalta (112 m), are un relief aparent
neted, dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a suprapus loess; la
contactul cu Muntii Zarandului (unde Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria
Aradului; Campia Vingai are un aspect colinar, fiind o prelungire evidenta a Dealurilor
Lipovei (de unde caracterul usor inclinat, piemontan).
Alte campii inalte sunt: Campia Miersigului (in
prelungirea Dealurilor Ghepisului), Campia Cermeiului (o continuare a piemontului
Codrului), Campia Gataiei si Campia Lugojului, care patrunde pe Timis intre Muntii
Banatului si Poiana Rusca.
b) Campiile joase au fost, pina in secolul
trecut, zone mlastinoase, cu ape ratacitoare, divagante datorita fenomenului de subsidenta
(coborire) pe care il suporta suprafata terenului; riurile isi schimba succesiv
directiile, indeosebi in nordul campiei (Crasna, Ier), formānd chiar sectoare mai joase,
de legatura, intre bazinele hidrografice (de exemplu, Campia Ierului).
Erau supuse la inmlastiniri si saraturari,
datorita pozitiei si oscilatiei pinzei freatice. Au fost indiguite, desecate, transformate
in terenuri agricole sau, pe alocuri, in incinte piscicole (de exemplu Lacul Cefa).
In nord se afla Campia Somesului, in centru
Campia Crisurilor (pe Crisul Negru si Crisul Alb), iar in sud Campia Timisului (pe Timis
si Bega).
Clima-Campia de vest
Campia de Vest are un climat de
campie, moderat, cu influente oceanice (pe cea mai mare intindere) si influente
submediteraneene (la sud de Bega). Temperatura medie anuala scade de la sud (11oC) la nord
(mai putin de 10oC).
Temperatura medie a lunii celei mai calde
este de 22oC (in sud), 21oC (in nord), iar a celei mai reci intre -1oC si -2oC; rezulta de
aici o diferenta (ampltudine) de 22oC - 23oC, mai redusa decit in Campia Romana, ceea ce
arata o nuanta mai oceanica, sub raport termic, a climatului. Precipitatiile sunt de
600-700 mm, mai ridicate decit in alte zone similare din tara, datorita pozitiei si
maselor de aer venite din vest.
Predomina vinturile de vest, iar in sud bate
Austrul, o componenta mediteraneana.
Exista, pe fondul climatului de campie o nuanta
oceanica (in nord si centru) si una submediteraneana (in sud).
Reteaua hidrografica-Campia de vest
Reteaua hidrografica cuprinde
riuri, lacuri si ape subterane.
Principalele riuri sunt: Somes, Crasna, Barcau, Crisul
Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega, Timis. Somesul este al patrulea riu dupa
debit (120 m3/sec.); la inundatiile din 1970 si 1975 a ajuns la debite foarte mari
(jumatate din debitul Dunarii la Baziasi). Crisurile au debite relativ egale intre ele;
Muresul are un debit (179 m3/sec.) sensibil egal cu al Oltului; Bega este canalizat si
permite circulatia unor nave mici; Timisul primeste in campie ca afluenti pe Poganis si
Birzava. Lacurile sunt relativ putine.
Exista lacuri cu apa dulce sau sarata (in Campia
Careilor si Campia Timisului) si lacuri antropice folosite ca amenajari piscicole, in
Campia Cisurilor (Cefa).
Apele subterane sunt freatice (foarte continue
si bogate) si de adincime; apele de adincime, pe aproape intreaga intindere a Campiei de
Vest (de la Timisoara, Arad, la Oradea si Satu Mare) au un caracter termal, unele avind si
saruri (apele bicarbonate-sulfurate de la Felix, 1 Mai si Tinca); apele termale au
utilizari variate (terapeutic, pentru termoficare si incalzitul serelor, apa industriala,
iar in perspectiva ca suport energetic).
Vegetatia-Campia
de vest
Vegetatia cuprinde stepa (pe o
mica intindere, in extremitatea vestica a campiei), silvostepa si etajul stejarului (pe
campiile inalte). In lungul luncilor riurilor este o vegetatie de lunca, iar in Campia
Careilor plantatii de salcimi. Este puternic transformata antropic.
Fauna-Campia
de vest
Fauna este caracteristica
silvostepei si padurilor de stejar (rozatoare, pasari etc.); exista si rezervatii de
dropii. La Satchinez (unde exista o rezervatie de fauna) se intilnesc numeroase specii de
pasari, unele in pasaj.
Solurile-Campia
de vest
Solurile predominante sunt
molisolurile (cernoziom, cernoziom levigat) cu humus si fertilitate ridicata; local apar
soluri saraturoase (halomorfe), lacovisti (soluri hidromorfe), soluri de lunca si
soluri nisipoase (in Campia Carei). Rezervatiile naturale principale sunt rezervatia de
flora si fauna 1 Mai si rezervatia de fauna Satchinez.
Resurse-Campia
de vest
Campia de Vest dispune de resurse
naturale diversificate; resurse energetice (indeosebi petrol si gaze asociate), ape
geotermale, resurse funciare (soluri), pasuni, paduri, elemente de fauna (fauna
cinegetica, fauna piscicola), resurse de apa dulce (pentru irigatii).
Populatia si asezarile-Campia de vest
Datorita conditiilor naturale
favorabile locuirii umane si agriculturii, Campia de Vest a reprezentat un teritoriu de
straveche si continua populare umana. In prezent densitatea medie este de 75-100 loc./km2,
mai ridicata (peste 150 loc./km2) in jurul oraselor mari.
Sporul natural este redus in partea de sud
(judetele Arad, Timis, Caras-Severin) si mai ridicat in nord (judetele Bihor, Satu Mare).
Exista deplasari zilnice (navetism, spre
orasele mari) si o deplasare continua din alte regiuni spre Campia de Vest, datorita mai
multor factori. Alaturi de romani exista si minoritati nationale (maghiari, svabi, sirbi,
bulgari, slovaci, romi).
Asezarile rurale sunt predominant de tipul
adunat, de marime medie (500-1.500 locuitori), dar si mari (1.500-4.000) sau foarte mari (
peste 4.000 locuitori).
Au profil economic agrar, dar tind spre functii
economice complexe.
Asezari rurale mai cunoscute sunt: Pecica
(cu profil cerealier, dar si cu exploatari de petrol in apropiere), Sintana (una din cele
mai populate asezari rurale din tara), Lovrin (cu profil agricol si ape termale), Tinca
(cu ape termale), Secuieni (vii si nod feroviar), Beregsau (cu un renumit combinat de
crestere a porcinelor), Siria (la contactul cu Muntii Zarandului) s.a.
Asezarile urbane. Orasele mari (Satu Mare,
Oradea, Arad, Timisoara) sunt originare din evul mediu, celelalte dezvoltindu-se in
secolul XIX (Lugoj, Salonta, Carei), iar unele foarte recent (Valea lui Mihai).
Orasele din Campia de Vest sunt: Satu Mare,
Carei, Tasnad, Marghita, Valea lui Mihai, Oradea, Salonta, Chisineu Cris, Ineu, Pincota,
Curtici, Arad, Lipova, Nadlac, Sinnicolau Mare, Jimbolia, Timisoara, Lugoj, Deta. Mai mari
sunt orasele: Timisoara (334.000 loc.), Oradea (221.000 loc.), Arad (109.000 loc,) Satu
Mare (132.000 loc.), Lugoj (51.000 loc), celelalte fiind sub 25.000 locuitori.
Timisoara (atestat documentar in 1212) are o
industrie dezvoltata si diversificata (masini agricole, prelucrarea petrolului,
electronica si electrotehnica, industria chimica, textila etc.), este un oras modern si un
important centru universitar, cultural si feroviar.
Arad (atestat in 1132) este un important
centru industrial (vagoane, masini unelte, ingrasaminte chimice, mobila, textile,
incaltaminte, confectii, industria alimentara etc.).
Oradea (mentionat in 1113) are ramuri
moderne (alumina), industrii traditionale (blanarie, confectii, incaltaminte,
marochinarie), activitate universitara, sere, zone turistice in apropiere (Felix, 1 Mai).
Satu Mare cu industrii diverse (utilaje,
mobila, textile, confectii, masini casnice).
Orasele mai mici sunt cunoscute prin ramuri industriale: Deta
si Pincota cu industria lemnului, Nadlac, Sinnicolau Mare si Jimbolia, cu industria
textila, Lugoj - cu industria matasii si tricotaje, Valea lui Mihai, Salonta si Carei (cu
industrie alimentara).
Activitatile industriale.-Campia de vest
Campia de Vest este o regiune cu o
activitate industriala de traditie (cu origini in secolul XIX) in prezent diversificata si
dezvoltata.
Industria energetica cuprinde exploatarea
petrolului (la Varias, Satchinez, Ortisoara, Biled, Pecica, Zadareni, Bors, Curtuiuseni),
prelucrarea acestuia (Timisoara), exploatarea unor gaze asociate (Biled, Varias,
Ortisoara, Satchinez) si producerea energiei electrice (termocentralele din orasele mari
Metalurgia neferoasa, dezvoltata la Oradea (aici
se obtine alumina), prelucreaza bauxita, provenita din Muntii Padurea Craiului.
Industria constructiilor de masini este
dezvoltata in orasele mari (utilaje, electronica si electrotehnica, masini unelte, vagoane
etc.).
Industria chimica (Arad, Oradea, Timisoara), a
lemnului (Timisoara, Oradea, Satu Mare, Pincota), a materialelor de constructii (ceramica,
in principalele orase) intregesc profilul industrial al regiunii.
Ramurile traditionale (industria textila, a
pielariei si industria alimentara) au o prezenta semnificativa: industria bumbacului (Satu
Mare, Arad, Timisoara), a matasii naturale (Timisoara, Lugoj), inului si cinepii (Berveni,
Iratos, Nadlac, Sinnicolau Mare, Deta, Jimbolia), a linii (Timisoara), tricotajelor (Arad,
Oradea, Satu Mare), confectiilor (Satu Mare, Oradea, Arad), industria pielariei
(tabacarii: Satu Mare, Oradea, Timisoara; incaltaminte: Oradea, Arad, Timisoara, Jimbolia;
marochinarie: Oradea, Timisoara; blanarie: Oradea), industria de morarit si panificatie
(Satu Mare, Carei, Oradea, Salonta, Arad), industria zaharului (Timisoara, Arad, Oradea,
Carei), a uleiurilor (Oradea), industria conservelor (carne: Timisoara, Salonta; legume:
Arad; fructe: Valea lui Mihai); a berii, vinurilor (Pincota, Timisoara) si produselor
lactate (Oradea, Arad).
Agricultura-Campia de vest
Agricultura beneficiaza de un fond
funciar foarte bun si realizeaza o productie agricola importanta, care o plaseaza pe
pozitia a doua intre regiunile agricole ale tarii, dupa Campia Romana.
Fondul funciar are calitati deosebite
(precipitatii suficiente, terenuri orizontale, soluri fertile), predominind terenurile
arabile (70 - 80 %).
Terenurile cu exces de umiditate (Campia
Crisurilor), saraturoase si nisipoase sunt supuse unor masuri de imbunatatiri funciare.
Cultura plantelor cuprinde: cereale (griu,
porumb, orz) reprezentind 1/5 din productia tarii, plante tehnice (sfecla de zahar,
indeosebi), cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (cu mari sere la Arad si Oradea) si
viticultura (podgoria Oradea-Satu Mare, cu centre la Oradea, Secuieni, Valea lui Mihai,
Diosig; podgoria Aradului - situata la contactul cu Muntii Zarandului si podgoria Teremia
Mare - Buzias cu centre la Teremia Mare, Buzias, Giarmata, Recas).
Cresterea animalelor are o baza furajera
diversificata. Principalele specii sunt porcinele, ovinele, pasarile de curte la care se
adauga cresterea viermilor de matase. Campia de Vest se remarca indeosebi prin
cresterea porcinelor in combinate cu caracter industrial (Beregsau, Periam, Gataia,
Jimbolia, Carei, Tinca s.a.) sau in proprietate individuala.
Judetul Timis dispune de
cele mai mari efective din tara (1,3 mil. porcine), iar judetele Arad, Bihor si Satu Mare
dispun de efective deosebite la nivelul tarii (intre 0,3 si 0,6 mil. porcine)
Cai de comunicatie si transporturi-Campia de vest
Transporturile feroviare dispun de
o retea foarte deasa: teritoriul Campiei de Vest este traversat de 4 magistrale feroviare,
care ajung la Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, cu iesiri mai importante prin punctele
de frontiera Curtici, Episcopia Bihor, Jimbolia, Stamora Moravita si prin alte puncte
destinate traficului local (Salonta, Valea lui Mihai, Berveni, Halmeu). Orasele mari sunt
si noduri feroviare.
Transporturile rutiere prelungesc trsee
internationale (E60, E70, E68) cu intrari-iesiri la Bors, Moravita, Nadlac si Varsand.
Exista de asemenea, o retea densa de drumuri nationale, regionale, judetene si locale. Pe
Bega (amenajat la un pescaj de 1,3-1,5 m) se realizeaza un mic trafic fluvial, iar orasele
Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, dispun de aeroporturi.
Turismul.-Campia
de vest
Orasele mari, cu traditie istorica
si culturala (Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Carei, Lugoj), au o serie de obiective
turistice notabile. Un mare interes turistic si terapeutic il reprezinta statiunile
balneare Felix, Baile 1 Mai, Tinca, Buzias; recente dotari pentru utilizarea apelor
geotermale s-au realizat si la Arad, Curtici, Oradea, Satu Mare etc.
Informatii selective (pastile) din Dealurile de Vest si
Campia de Vest
Campiile mai inalte ale Campiei de vest sunt:
Motivare a faptului ca in zona Somesului, Crisurilor si Timisului s-au efectuat
lucrari de canalizare:
Solurile care au intrat in circuitul agricol pe baza unor lucrari agrozootehnice speciale
sunt:
Climatul de campie in care se inscrie acesta unitate geografica se diferentiaza de la nord
la sud pentru ca:
Principalele animale care se cresc in aceasta zona si judetele in care se cresc:
Principalele localitati situate pe linia de cale ferata care strabate Campia de vest de la
nord la sud:
Tipurile de sate existente in Campia de vest tinind seama de numarul de locuitori sunt
urmatoarele:
Orasele Campiei de vest atestate de cronici si documente ca fiind de tip feudal sunt
urmatoarele:
Cele doua aliniamente muntoase scunde, formate din sisturi cristaline si calcare se
numesc:
Dealurile care interpun intre Carpatii occidentali si Campia de vest, de la nord la sud:
In zona Dealurilor de Vest se afla importante culturi pomi-viticole:
Forme de relief din Dealurile de vest - Intre Somes si Barcau - Dealuri
Depresiuni din Dealurile de vest
Forme de relief din Dealurile de vest -intre Barcau si Crisul alb
Forme de relief din Dealurile de vest
intre Mures si Bega
Forme de relief din Dealurile de vest
intre Bega si Dunare
Ape curgatoare
Forme de relief din Campia de Vest
Ape curgatoare din Campia de Vest
Campiile mai inalte ale Campiei de vest
sunt:
- Carei;
- Ierului;
- Miersig;
- Cermei;
- Aradului;
- Vingai;
- Gataiei
Motivare
a faptului ca in zona Somesului, Crisurilor si Timisului s-au efectuat lucrari de
canalizare:
Deoarece aici se afla sectoarele joase, de subsidenta, cu inclinare foarte slaba,
cu apa freatica aproape de suprafata, motiv pentru care apele raurilor au cursuri
sovaielnice, cu albiile abia schitate, putand iesi din matca la cele mai mici cresteri.
Solurile
care au intrat in circuitul agricol pe baza unor lucrari agrozootehnice speciale sunt:
- solurile intrazonale;
- lacovistile (soluri hidromorfe);
- solurile nisipoase ( in Campia Carei).
Climatul
de campie in care se inscrie acesta unitate geografica se diferentiaza de la nord la sud
pentru ca:
In nordul si centrul campiei patrund influente de nuanta oceanica ( de tip panoic,
umed, si moderat termic), iar in sud cele submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni
blinde, cu veri secetoase.
Principalele
animale care se cresc in aceasta zona si judetele in care se cresc:
- ovine (merinos, tigae) - judetul Timis;
- porcine - judetele Timis, Bihor, Arad;
- pasari - judetele Bihor si Timis.
Principalele
localitati situate pe linia de cale ferata care strabate Campia de vest de la nord la sud:
- Halmeu;
- Satu Mare;
- Carei;
- Valea lui Mihai;
- Oradea;
- Salonta;
- Arad;
- Timisoara;
- Voiteg;
- Moravita.
Din acesta linie ferata este electrificata doar portiunea:
Arad - Timisoara.
Tipurile
de sate existente in Campia de vest tinind seama de numarul de locuitori sunt
urmatoarele:
- sate foarte mari (4000 - 7000 locuitori) in campia Timisului;
- sate mari (1500 - 4000 locuitori);
- sate mijlocii ( 500 - 1500 locuitori).
Orasele
Campiei de vest atestate de cronici si documente ca fiind de tip feudal sunt
urmatoarele:
- Timisoara in 1212;
- Arad in 1132;
- Oradea in 1113;
- Satu Mare peste un mileniu de existenta.
Cele
doua aliniamente muntoase scunde, formate din sisturi cristaline si calcare se numesc:
- la vest: Magura Simleu si Dealul Codru;
- la est: Muntii Meses, Dealul Prisnel, Dealul Preluca si Culmea Brezei.
Dealurile
care interpun intre Carpatii occidentali si Campia de vest, de la nord la sud:
- Dealul Oradei;
- Dealul Ghepis;
- Piemontul Codrului;
- Dealurile Lipovei;
- Dealul Buziasului;
- Dealul Tirolului;
- Dealul Oravitei.
Orasele
situate in zona Dealurilo de Vest, clasificate dupa categoria numerica sunt;
- peste 200.000 locuitori: Oradea;
- intre 100.000 - 200.000 locuitori: Maia Mare;
- intre 50.000 - 100.000 locuitori: Lugoj, Zalau;
- sub 25.000 locuitori: Oravita, Buzias, Lipova, Simleu Sivaniei, Pancota, Ineu, Alesd,
Marghita, Tasnad, Jibou, Cehu Sivaniei, Seini.
In zona Dealurilor de Vest se afla importante culturi
pomi-viticole:
- podgorii si centre viticole:
- Podgoria Oradei cu centrele viticole:
- Oradea;
- Marghita;
- Seini.
- Podgoria Aradului cu centrele viticole:
- Pancota;
- Siria;
- Minis;
- Paulis.
- livezi:
- livezi de meri in Dealurile Salasului pana in depresiunile din nord cu centr:
- Zalau;
- Dej;
- Baia Mare.
- livezi de meri in Dealurile Lipovei, Buziasului si Tirolului, cu centru pomicol :
Lipova.
Forme de relief din Dealurile de vest
- Intre Somes si Barcau - Dealuri
Dealurile Salajului
Magura Simleu - 597 m
Dealul Codru
Dealurile Crasnei
Depresiuni din Dealurile de vest:
Simleu
Baia Mare
Forme de relief din Dealurile de vest -intre
Barcau si Crisul alb
Dealurile Oradei
Dealul Ghepis
Piemontul Codrului
Forme de relief din Dealurile de vest intre Mures si Bega
Dealurile Lipovei
Forme de relief din Dealurile de vest intre Bega si
Dunare
Dealurile Buziasului
Dealurile Tirolului
Dealurile Oravitei
Ape curgatoare
Somes
Lapus
Crasna
Barcau
Crisul Repede
Crisul Negru
Crisul Alb
Mures
Bega
Timis
Barzava
Caras
Forme
de relief din Campia de Vest
Campii inalte
Carei
Miersig
Cermei
Aradului
Vingai
Gataiei
Lugojului
Campii joase
Somesului
Ierului
Crisurilor
Timisului
Ape curgatoare din Campia de Vest
Tur
Somes
Crasna
Barcau
Crisul Repede
Crisul Negru
Crisul Alb
Mures
Bega
Timis
Barzava