Zona Litorala

edu.bmp (8582 bytes)GEO               romaniaflag.gif (6407 bytes)
Instruire si Informare prin Internet 
          Baze de date si de imagini din geografia Romaniei

 

Home ] Up ] Caracteristici geografice generale            Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] Carpatii Orientali ] Carpatii Occidentali ] Carpatii Meridionali ] Dealurile de vest si Campia de vest ] Delta Dunarii ] Depresiunea Transilvaniei ] Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] Campia Romana ] Podisul Dobrogei ] Subcarpatii Getici si Podisul getic ] Subcarpatii Curburii ] Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
  Zona litorala

     Interferenta dintre Podisul Dobrogei, gurile de varsare ale Dunarii si Marea Neagra creeaza un spatiu geografic original cu o puternica interconectare a componentelor sale (Dobrogea, Dunare, Mare).
     Prin zona litorala se întelege îndeosebi tarmul înalt al Dobrogei de la Capul Midia la Vama Veche.
 Are toate caracteristicile Podisului Dobrogei de Sud, fiind o subdiviziune a acestuia.

Generalitati

 Reluând unele caracteristici, acestea vor putea fi mai bine puse în evidenta: Relieful este relativ abrupt, înalt si este influentat de ondulatiile placii de calcare sarmatiene pe care se dezvolta;

 Clima se diferentiaza (fata de Dobrogea si de restul tarii) printr-o insolatie puternica (cea mai ridicata), precipitatii foarte reduse (sub 400 mm/anual), temperaturi ridicate iarna (chiar pozitive la Mangalia), un numar mai redus de zile tropicale, datorita influentei marii si o nuanTa mai oceanica a contrastului termic mediu anual;

 Hidrografia este dominata, pe uscat, de existenta unor lagune (Siutghiol) si limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia), barate prin acumularile de nisip, datorate curentului circular al Marii Negre;

 Vegetatia stepica este saraca în specii; lagunele, limanurile, baltile si fostele golfuri ale marii au avut pâna de curând o vegetatie specifica, de mlastina (de exemplu în zona Venus sau fosta mlastina Comorova de la Neptun);

 Populatia este concentrata în orase cu functii economice si urbane deosebite: Constanta, Ovidiu, Navodari, Eforie, Techirghiol, Mangalia;

 Zona litorala are un potential heliomarin, balnear, climateric si recreativ deosebit fiind - prin dotari si circulatia turistica - principala regiune turistica a tarii.
 

Platforma continentala

 Platforma continentala cuprinde spatiul submers din fata tarmului nostru. Este o câmpie litorala invadata în postglaciar de apele Marii Negre.
 Are adâncimi foarte reduse si o panta domoala.
 Râurile continentale (Sfântu Gheorghe, Casimcea) au creat în trecut vai care se prelungesc submers pâna în larg.
 Curentul circular al Marii Negre a barat vaile mici formând limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia) sau foste golfuri, formând lagunele (Razim-Sinoe si Siutghiol).
 Platforma continentala a Marii Negre are rezerve de hidrocarburi exploatate cu ajutorul platformelor de foraj marin.
 Platforma continentala coboara de la nivelul zero (Tarmul) la adâncimi de 180-200m, dar la distanTe mari de uscat.
 Este acoperita doar cu ape marine caracteristice stratului superficial (cu 02, cu o salinitate mai redusa, de 16-17%).
 ďn prezent nivelul Marii Negre se afla într-o usoasa crestere (transgresiune), abia perceptibila (1mm/an).
 Apa marina a platformei cuprinde o fauna bogata (delfini, sturioni, guvizi, stavrizi, rechini, meduze, scoici etc.).
 Valurile apei sunt influenTate de vânturi, fiind mai mari când exista o circulatie din directia nord-estica.
 

Litoralul romanesc

 Litoralul românesc al Marii Negre, în lungime de 244km, cuprinde doua sectoare: un tarm jos, între Sulina si Capul Midia, si un Tarm înalt cu faleza, între Capul Midia si Vama Veche.

Tarmul jos

Ttarmul jos cuprinde gurile de varsare ale Dunarii, spatiul deltaic adiacent si zona câmpiei lagunare Razim-Sinoe.
 La nord de Sulina exista un mic golf (Musura), unde tarmul este erodat continuu si are tendinta de a avansa spre uscat.
 Dincolo de varsarea bratului Sulina în mare si de acest mic golf se afla delta secundara a Chiliei, situata în afara teritoriului nostru, care avanseaza destul de rapid spre mare (40-80m/an), datorita partii mari (60% din debitul Dunarii) a volumului de apa si aluviuni depuse de bratul Chilia în mare.
 Gura de varsare a bratului Sulina este amenajata printr-un dig (de 10km) construit în larg, pentru a se evita depunerea brusca a aluviunilor la contactul cu marea si bararea în acest fel a bratului ("bara" de nisip de la Sulina); acest dig îndeparteaza curentul circular în larg si în acest fel locul de depunere a aluviunilor.
 Digul este dublu si are în interior un canal navigabil, care permite intrarea pilotata a navelor maritime cu pescaj de pâna la 7m pe bratul Sulina.
 Intre Sulina si Sfântu Gheorghe, tarmul este foarte jos; chiar acolo unde intersecteaza acumularile de nisip ale grindurilor, se afla în retragere, marea erodând tarmul.
 La Sfântu Gheorghe, grindul Saraturile are cea mai întinsa plaja din tara.
 La varsarea braTului Sfântu Gheorghe s-a format acumularea de nisip a insulelor Sachalin.
 Intre Sfântu Gheorghe si Gura Portita tarmul este foarte jos, în spatele sau existând lacuri si balti care conserva o mare rezervatie ornitologica.
 Grindurile Perisor si Chituc despart apele marii de ale lagunei Razim-Sinoe.
 Intre tarmul fostului golf Halmyris (în antichitate), care urmarea abruptul dobrogean si linia actuala a tarmului (Perisor-Chituc), se întinde cel mai mare complex lacustru din tara, sistemul lagunar Razim-Sinoe.
 Orasul cetate Histria construit pe un promontoriu de sisturi verzi, în trecut port la mare, se afla în prezent în interiorul lagunei datorita bararii acesteia cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre.
 Aceasta barare s-a încheiat în jurul anului 1000, când si cetatea bizantina Heracleea (Enisala) si-a întrerupt legaturile pe mare. Laguna Razim-Sinoe are ape salmastre si este un domeniu de pescuit (Ceamurlia, Jurilovca).
 

Tarmul inalt
Tarmul înalt, cu faleza situat, la sud de Capul Midia închide spre interior lagunele si limanele maritime prin mici perisipuri, datorate curentului circular al marii.
 Acest tarm, a favorizat formarea unor plaje si a creat un adapost faTa de vânturile din nord-est, ceea ce a permis instalarea unor porturi (Tomis, Callatis), iar apoi dezvoltarea balneoturistica din zilele noastre.
 Aici s-au dezvoltat principalele nuclee economico-urbane ale litoralului si statiunile turistice.
 

Orase
 ConstanTa are functii urbane si economice deosebite: este principalul port românesc la Marea Neagra cu un trafic comercial intens; are industrii variate, este un oras modern (si modernizat), are functii administrative, comerciale si culturale.

 Mangalia este cunoscut prin portul maritim, santierul naval, ca centru turistic si de tranzit rutier.

 Navodari este un oras nou, cu o platforma a industriei petrochimice si chimice de mari dimensiuni.

 Functia turistica a litoralului este ilustrata de statiunile de cura balneoclimaterica si heliomarina: Mamaia, ConstanTa, Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai si Vama Veche.
 

Litoralul romanesc se desfasoara intre gura bratului Chilia in nord pana la localitatea Vama Veche in sud, are o lungime de 244 km.

Aspectul tarmului intre sudul Deltei si Capul Midia este urmatorul:
- in aceasta portiune, tarmul este jos, cu lagune si limanuri maritime;
- aici se desfaosara:
- complexul lagunar Razim format din lagunele Razim (415 kmp., cu Insula Popina), Golovita, Zmeica si Sinoe;
- limanuri maritime:
    - L. Babadag;
    - L. Tuzla;
    - L. Tasaul;
- cordoane de nisip (litorale) si grinduri (ex. Grindul Perisor, Grindul Chituc).
- portiuni inguste, prin care lagunele comunica cu marea (ex. Portita, La Periboina)
- prispe:
    - Agighiol (intre L.Razim si dealurile Tulcei);
    - Hamangia (intre L.Sinoe, L. Zmeica si Podisul Casimcei).

Climatic, litoralul se afla sub influenta Marii Negre. Elementele climatice caracteristice sunt urmatoarele:
- temperatura medie anuala este de 11 gr.C;
- precipitatii sub 400 mm/an;
- vanturi dinspre nord-est, vanturi locale (brizele locale);
- numarul zileleor senine este de 130-170 pe an;
- durata de stralucire a Soarelui totalizeaza 2.300-2.400 ore/an;

Litoralulul constituie regiunea turistica cea mai vizitatata in sezonul estival, ca loc de odihna si cura heliomarina si de namol. Obiectivele turistice importante de pe litoral sunt urmatoarele:
- statiunile balneoclimaterice:
- complexul Mangalia Nord;
- Mangalia;
- Costinesti;
- Techirghiol;
- Eforie;
- Constanta;
- Mamaia;
- Navodari;
- vestigiile cetatilor antice:
- Tomis;
- Histria;
- Enisaia.
- mozaicul roman din Constanta;]

- Delta Dunarii.

 

1