[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
Zona litorala
Interferenta dintre Podisul
Dobrogei, gurile de varsare ale Dunarii si Marea Neagra creeaza un spatiu geografic
original cu o puternica interconectare a componentelor sale (Dobrogea, Dunare, Mare).
Prin zona litorala se întelege
îndeosebi tarmul înalt al Dobrogei de la Capul Midia la Vama Veche.
Are toate caracteristicile Podisului Dobrogei de Sud,
fiind o subdiviziune a acestuia.
Generalitati
Reluând unele caracteristici, acestea vor
putea fi mai bine puse în evidenta: Relieful
este relativ abrupt, înalt si este influentat de ondulatiile placii de calcare sarmatiene
pe care se dezvolta;
Clima se diferentiaza (fata de Dobrogea si de
restul tarii) printr-o insolatie puternica (cea mai ridicata), precipitatii foarte reduse
(sub 400 mm/anual), temperaturi ridicate iarna (chiar pozitive la Mangalia), un numar mai
redus de zile tropicale, datorita influentei marii si o nuanTa mai oceanica a contrastului
termic mediu anual;
Hidrografia este dominata, pe uscat, de
existenta unor lagune (Siutghiol) si limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia),
barate prin acumularile de nisip, datorate curentului circular al Marii Negre;
Vegetatia stepica este saraca în specii;
lagunele, limanurile, baltile si fostele golfuri ale marii au avut pâna de curând o
vegetatie specifica, de mlastina (de exemplu în zona Venus sau fosta mlastina Comorova de
la Neptun);
Populatia este concentrata în orase cu functii
economice si urbane deosebite: Constanta, Ovidiu, Navodari, Eforie, Techirghiol, Mangalia;
Zona litorala are un potential heliomarin,
balnear, climateric si recreativ deosebit fiind - prin dotari si circulatia turistica -
principala regiune turistica a tarii.
Platforma continentala
Platforma continentala cuprinde spatiul submers
din fata tarmului nostru. Este o câmpie litorala invadata în postglaciar de apele Marii
Negre.
Are adâncimi foarte reduse si o panta domoala.
Râurile continentale (Sfântu Gheorghe, Casimcea) au
creat în trecut vai care se prelungesc submers pâna în larg.
Curentul circular al Marii Negre a barat vaile mici
formând limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia) sau foste golfuri, formând
lagunele (Razim-Sinoe si Siutghiol).
Platforma continentala a Marii Negre are rezerve de
hidrocarburi exploatate cu ajutorul platformelor de foraj marin.
Platforma continentala coboara de la nivelul zero
(Tarmul) la adâncimi de 180-200m, dar la distanTe mari de uscat.
Este acoperita doar cu ape marine caracteristice
stratului superficial (cu 02, cu o salinitate mai redusa, de 16-17%).
ďn prezent nivelul Marii Negre se afla într-o
usoasa crestere (transgresiune), abia perceptibila (1mm/an).
Apa marina a platformei cuprinde o fauna bogata
(delfini, sturioni, guvizi, stavrizi, rechini, meduze, scoici etc.).
Valurile apei sunt influenTate de vânturi, fiind mai
mari când exista o circulatie din directia nord-estica.
Litoralul romanesc
Litoralul românesc al Marii Negre, în lungime
de 244km, cuprinde doua sectoare: un tarm jos, între Sulina si Capul Midia, si un Tarm
înalt cu faleza, între Capul Midia si Vama Veche.
Tarmul jos
Ttarmul jos cuprinde gurile de varsare ale Dunarii,
spatiul deltaic adiacent si zona câmpiei lagunare Razim-Sinoe.
La nord de Sulina exista un mic golf (Musura), unde
tarmul este erodat continuu si are tendinta de a avansa spre uscat.
Dincolo de varsarea bratului Sulina în mare si de
acest mic golf se afla delta secundara a Chiliei, situata în afara teritoriului nostru,
care avanseaza destul de rapid spre mare (40-80m/an), datorita partii mari (60% din
debitul Dunarii) a volumului de apa si aluviuni depuse de bratul Chilia în mare.
Gura de varsare a bratului Sulina este amenajata
printr-un dig (de 10km) construit în larg, pentru a se evita depunerea brusca a
aluviunilor la contactul cu marea si bararea în acest fel a bratului ("bara" de
nisip de la Sulina); acest dig îndeparteaza curentul circular în larg si în acest fel
locul de depunere a aluviunilor.
Digul este dublu si are în interior un canal
navigabil, care permite intrarea pilotata a navelor maritime cu pescaj de pâna la 7m pe
bratul Sulina.
Intre Sulina si Sfântu Gheorghe, tarmul este foarte
jos; chiar acolo unde intersecteaza acumularile de nisip ale grindurilor, se afla în
retragere, marea erodând tarmul.
La Sfântu Gheorghe, grindul Saraturile are cea mai
întinsa plaja din tara.
La varsarea braTului Sfântu Gheorghe s-a format
acumularea de nisip a insulelor Sachalin.
Intre Sfântu Gheorghe si Gura Portita tarmul este
foarte jos, în spatele sau existând lacuri si balti care conserva o mare rezervatie
ornitologica.
Grindurile Perisor si Chituc despart apele marii de
ale lagunei Razim-Sinoe.
Intre tarmul fostului golf Halmyris (în
antichitate), care urmarea abruptul dobrogean si linia actuala a tarmului
(Perisor-Chituc), se întinde cel mai mare complex lacustru din tara, sistemul lagunar
Razim-Sinoe.
Orasul cetate Histria construit pe un promontoriu de
sisturi verzi, în trecut port la mare, se afla în prezent în interiorul lagunei
datorita bararii acesteia cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre.
Aceasta barare s-a încheiat în jurul anului 1000,
când si cetatea bizantina Heracleea (Enisala) si-a întrerupt legaturile pe mare. Laguna
Razim-Sinoe are ape salmastre si este un domeniu de pescuit (Ceamurlia, Jurilovca).
Tarmul inalt
Tarmul înalt, cu faleza situat, la sud de Capul
Midia închide spre interior lagunele si limanele maritime prin mici perisipuri, datorate
curentului circular al marii.
Acest tarm, a favorizat formarea unor plaje si a
creat un adapost faTa de vânturile din nord-est, ceea ce a permis instalarea unor porturi
(Tomis, Callatis), iar apoi dezvoltarea balneoturistica din zilele noastre.
Aici s-au dezvoltat principalele nuclee
economico-urbane ale litoralului si statiunile turistice.
Orase
ConstanTa are functii urbane si economice
deosebite: este principalul port românesc la Marea Neagra cu un trafic comercial intens;
are industrii variate, este un oras modern (si modernizat), are functii administrative,
comerciale si culturale.
Mangalia este cunoscut prin portul maritim,
santierul naval, ca centru turistic si de tranzit rutier.
Navodari este un oras nou, cu o platforma a
industriei petrochimice si chimice de mari dimensiuni.
Functia turistica a litoralului este ilustrata
de statiunile de cura balneoclimaterica si heliomarina: Mamaia, ConstanTa, Agigea, Eforie
Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2
Mai si Vama Veche.
GEO
