| Cezara Cezara este una dintre fetele de la contabilitate. O vad mai tot timpul prin transparenta peretilor de sticla ce delimiteaza birourile firmei. Ne incrucisam pasii pe holuri, urcam adesea cu acelasi lift si imi place sa fiu atunci in spatele ei pentru parfumul parului. Imi zambeste asa cum zambeste tuturor colegilor si celor care umplu acest furnicar din firma dintre 9 si 17. Are 28 de ani, s-a indragostit pe cand avea 18 de tanarul sau profesor de meditatie, Cristian. A fost iubire intre ei si ea i s-a daruit de la bun inceput cu trup si suflet. A facut asta cu luciditate, dovedindu-se o femeie voluntara, un caracter puternic care stie bine ce vrea. Dragostea i-a insotit ani buni. Si totusi nu s-au casatorit din diferite motive invocate pe rand: studiile prioritare, diferenta de varsta (aproape 14 ani) etc. Mai degraba cred ca a fost comoditatea unei relatii care decurgea de minune asa cum era. Apoi a aparut si o problema: Cristian nu putea avea copii, fapt asumat ca atare de ea dar care pe el, desi psiholog de meserie, l-a afectat mult. Viata a continuat dar deja au inceput sa apara si alte discutii, o tensiune mocnita. Si brusc s-au despartit. EL avea si orgoliu. EA devenise mai femeie si a simtit ca poate iubi altfel. A cunoscut un alt barbat pe care l-a iubit cu pasiune, o pasiune impartasita, dar numai un timp. Pasiunea a ars si Cezara s-a trezit parasita de noua iubire. A trecut si peste asta si mai ales s-a bucurat ca ramasese insarcinata, doar isi dorea asa de mult un copil. Destinul a facut sa-i reapara in cale prima si marea ei dragoste. Cristian a venit la ea cu acelasi suflet cald ca la inceput si sentimentele lor, care durasera deja ani buni, nu puteau sa dispara in uitare asa usor. Bunatatea l-a determinat sa accepte copilul venit din afara relatiei lor dar ea a intuit ca el sufera pentru asta si, poate dintr-o pornire pripita, a avortat. Toate astea au lasat o cicatrice in sufletul fiecaruia. Aparent inchisa dar care perceptibil sangereaza din cand in cand. Au ajuns la alta varsta si la alta intelepciune. Locuiesc fiecare in propriul apartament pe aceeasi scara de bloc si sunt tot timpul impreuna. El gateste foarte bine si savureaza amandoi bunatatile. Din cand in cand se mai vad cu prietenii la o canasta. Mama ei, ramasa singura in orasul de sub munte, mai vine cateodata la fata pe care isi doreste sa o vada totusi linistita intr-o familie. Asa am cunoscut-o eu pe Cezara, intr-o zi de vara, pe un chat anume. Nu stia ca eu eram colegul de peste 3 incaperi, sau poate nu a vrut sa stie. Romantica si sprintara, acaparata de lucrarile contabile, intr-un birou invadat de caldura, in care vara statea fara de bluza, doar cu un sutien negru de care era foarte mandra, am dansat un vals "belle epoque" in spatiul virtual. |
 |