| Good Will Hunting Ati auzit de Ted Kaczynski? La o masa dintr-un local stau Gerry si Sean. Primul lanseaza un pariu si il intreaba pe cel care tocmai le aducea comanda, Tim, daca a auzit de Jonas Salk. -Desigur, cel care a vindecat poliomelita! -Dar de Einstein? Zambet ingaduitor fata de o intrebare asa banala. -Dar Gerald Lambeau? Tim da din umeri si nu stie ca respectivul nume este chiar al celui care i-a pu sintrebarile. Gerry (Lambeau), care cu toate meritele recunoscute inclusiv prin marele Field, nu a intrat in setul de valori patrunse in constiinta publica. Apoi mai adauga o poveste pilduitoare despre un baiat indian de conditi emodesta care a gasit cine stie cum un manual vechi de matematica, a pu sp ehartie solutii la cateva probleme si le-a trimis la Londra unde un profesor a intuit geniul si l-a propulsat. La acestea Sean raspunde cu aceeasi moneda. A fost odata un tanar geniu in matematica, pe nume Theodor Kaczynski, ce dintr-o data s-a retras la o cabana intr-un lo cuitat de lume. De data asta Gerry a ridicat intrebator din umeri iar Tim a stiut raspunsul: "Unabomber". Filmul a continuat dar eu am ramas intrigat de semnificatia acestor ultime replici. Am cautat pe internet si am gasit un site (www.rpi.edu/~bulloj/tjk/tjk.html) dedicat lui Ted Kaczynski, fara o prezentare, doar cu trimiteri la lucrarile lui matematice. Pentru ca misterul persista pentru mine, i-am scris celui care administreaza acel site. Johm Bullough, specialist in iluminatie la un institut american de arhitectura, care cu promptitudine si amabilitate mi-a explicat ca acel geniu matematic a fost atins de o boala mintala si din pustietatea in care s-a retras nu a lansat numai un manifest-fluviu ce voia sa lumineze si sa salveze lumea de un iminent pericol, ci si cateva colete ucigase. 'Unabomber' a fost indelung cautat si pana l aurma identificat chiar de fratele sau, prins si condamnat. Acum intelegem substratul discutie dintre Gerry si Sean: cele doua atitudini fata de miza problemei, viitorul tanarului Will Hunting care la 20 de ani se dovedeste a fi dotat cu inteligenta sclipitoare. Care este orfan si traieste intr-un cartier sarac al Bostonului, Southie, complacandu-se intr-o existenta derizorie din punctul nostru de vedere. Will face curat pe holurile de la MIT (celebrul institut academic din Massachussets) si ambitionat de o problema afisata pe culoar, o rezolva intr-o noapte desi Lambeau lucrase doi ani pentru ea primind ulterior o recompensa. Dintr-o intamplare profesorul il descopera dar Will fuge ca un animal salbatic speriat, il urmareste si il gaseste la o audiere in fata judecatorului pentru lovirea unui politist. Desi in alte situatii similare, acuzat de comportament agresiv, a scapat cu bine in urma unor pledoarii proprii invocand cu talent antecedente juridice, de data aceasta inchisoarea pare sa-l astepte. Lambeau negociaza cu judecatorul care se lasa convins ca un asemenea talent pentru matematica merita o sansa de reabilitare si Will este eliberat cu conditia sa lucreze cu profesorul si o data pe saptamana sa mearga la un psiholog. Cu acelasi comportament de animal neimblanzit, Will indeparteaza 4-5 psihologi angajati de profesor pana ce acesta, exasperat, apeleaza si la fostul sau coleg de camera in studentie, Sean, care si avantajul ca este din acelasi cartier ca si baiatul. Non-conformist, cu pasiune pentru munca sa, cu un suflet mare, Sean il determina pe Will sa ii raspunda ca intr-o relatie normala. Si a venit momentul discutiei pentru viitorul acestuia. Optiunile lor sunt revelatoare pentru caracterul fiecaruia, pentru atitudinea proprie in fata vietii. Profesorul Lambeau este si el un talent in matematica dar cu o capacitate normala de patrundere, sustinuta de o munca tenace. Perseverenta din tinerete i-a adus notorietate dar el pare a fi atins de o superficiala stare de insatisfactie. Chiar din primele replici, in sala de curs plina, cand le vorbeste studentilor cu un umor amarui, intuim ca simte a fi atins un prag de care se indoieste ca poate sa-l depaseasca. Resimte din plin intalnirea cu geniul lui Will si e dureroasa constatarea anilor sai de eforturi fata de usurinta cu care tanarul, nici macar student, gaseste solutii viabile. Ar vrea sa-l propulseze, neimpacandu-se deloc cu gandul ca o asemenea comoara de inteligenta, atat de rara, sa se iroseasca intr-o viata anodina pe cand altii muncesc enorm spre a atinge ceea ce Will nu pare interesant a pastra. Sean are o alta scara de valori si alta tinta in viata. El priveste lucrurile cat de complicate cu o anumita seninatate, cu intelegere, se pliaza pe evenimentele care ii marcheaza viata. Nu si-a construit o cariera solida dupa canoanele obisnuite, a ales calea de a se bucura de frumusete. Povestea renuntarii la un meci celebru de baseball, pentru biletele caruia statuse o noapte intreaga in fata stadionului, renuntare in favoarea ramanerii alaturi de fata care i-a aparut atunci in viata, este povestea care il descrie cel mai bine. Sean ii ofera lui Will nu doar un model de viziune asupra vietii sociale ci si asupra dragostei. El ii vorbeste despre dragostea a doi oameni care nu sunt deloc perfecti dar ale caror imperfectiuni se suplinesc reciproc si cuplul capata o anumita perfectiune, cheia fericirii, atat cat destinul ingaduie. Will are de ales nu doar intre cele doua modele amintite deja ci si de cel proiectat de pritenul sau, Chuck. Acesta vine zilnic in cartierul eroului nostru spre a-l lua de acasa cu masina, mai apoi ii face rost de un job alaturi de el la demolari, este unul din companionii sai de petrecere a timpului liber prin localuri sau pe terenul de sport. Chuck reuseste sa-l faca pe Will sa ia o decizie, "interzicandu-i" sa aleaga viitorul previzibil, plin de stereotipii, al unei vieti impartite intre munca la demolari si o bere in fata televizorului, in acelasi cartier saracacios. El ii face o marturisire neasteptata prin 'cruzimea' ei: in fiecare dimineata, dupa ce opreste in fata casei lui Will, cele zece secunde care dureaza pana ajunge sa sune la sonerie sunt cele mai fericite din viata lui pentru ca reprezinta speranta de a nu-l gasi acasa in urma unui zbor spre o pozitie mai buna. Asa se face ca neimblanzitul Will se maturizeaza si la figurat, nu doar la propriu, accepta accesul spre o cariera si isi contureaza un nou proiect de viata. "Îmblanzirea" nu inseamna o incercare de ingradire ci mai degraba o canalizare a valorilor lui Will, nu doar intelectuale ci si morale, afectate de nefericitele abuzuri din orfelinat. Si asta nu este tot. Daca Sean ii explica lui Will ce trebuie sa astepte de la o relatie de dragoste, invers se lanseaza provocarea de a depasi cantonarea in sentimentul finalitatii atat pe plan sentimental cat si profesional. Will se teme sa isi marturiseasca dragostea, sa raspunda deschis la dragostea pe care o primeste si abia finalul filmului il duce pe urmele ei. Skylar este si ea un model de optiune in viata propusa de scenariu. Ea isi construieste cariera prin munca ei si chiar daca il admira pe Will pentru usurinta cu care construieste solutiile, prefera sa parcurga in mod normal etapele profesionale. Nu face un fetis din cariera, chiar banii pe care i-a mostenit de pe urma tatalui, i-ar returna fara regret numai sa poata sa se mai bucure de acesta. Nu vreau sa trec cu vederea un personaj secundar care, fara prea multe replici, aproape un personaj mut in economia filmului, este totusi o prezenta semnificativa (nimic nu este lasat la voia intamplarii intr-un film mare). Este vorba de asistentul profesorului Lambeau ce pare mai degraba un aghiotant, prezent in picioare la curs, o prezenta tacuta, care poate oferi raspunsuri solicitarilor studentilor. Executa o gramada de servicii marunte si e greu de spus ce nutreste fata de Will care devine favoritul profesorului. Avem acum destule cazuri de optiune de viitor. Aparent sunt mai fericiti cei trei prieteni ai lui Will care nu au nimic si nici nu cer mult de la viata, fata de universitarii de la MIT si nu numai de acolo... Titlul fimului este "Good Will Hunting", sau, cum am putea spune, vanarea bunei credinte ca solutie umana universala. Vanatoarea vazuta nu ca o finalitate tragica, de urmarire a victimei, ci ca o cautare perseverenta de atingere a unei tinte. Marius DOBRIN 16 iunie 2002 Good Will Hunting Dedicatie: Allen Ginsberg si William S. Burroughs 1997 Regia: Gus Van Sant Jr. Distributia: Robin Williams SEAN McGUIRE Matt Damon WILL HUNTING Ben Affleck CHUCKIE Minnie Driver SKYLAR Stellan Skarsgård GERALD LAMBEAU Casey Affleck MORGAN Cole Hauser BILLY John Mighton TOM Scenariu: Ben Affleck & Matt Damon Muzica: Danny Elfman Productie: Su Armstrong (executive) Lawrence Bender Jonathan Gordon (executive) ... |