Participanti:
Manuela Marian, Ramona Rednic, Sorin Hotea, Raul Truta, Mihail Sarb.
Echipament:
- 2 telescoape 150mm F5
- un binoclu Celestron 10X50
Durata:
5 - 12 August 2003
Locatie:
Varful Piatra Goala, Jud Maramures
Aceasta tabara a
pornit de la ideea lui Sorin Hotea de a organiza o campanie de observatii in
apropierea orasului lui natal, Sighetu Marmatiei. Am hotarat ca cea mai buna
modalitate de a organiza un astfel de eveniment ar fi in cadrul campaniei
nationale de observare a meteorilor Perseide 2003, activitate organizata de
Societatea Astronomica Romana de Meteori de
cativa ani in tara noastra. Aceasta activitate se desfasoara in continuarea
taberei de astronomie Perseide care in acest an a ajuns la editia a XI-a. Locul
ales a fost un platou muntos denumit Piatra Goala aflat la 1200m altitudine si
la 17 km S-V de orasul Sighetu Marmatiei. Sorin a ales acest loc deoarece
poluarea luminoasa este practic inexistenta si cerul la o asemenea altitudine
este foarte curat si are un contrast mai mare decat in alte regiuni mai joase.
Initial durata taberei era din 5 pana in 9 August, insa deoarece vremea a tinut
cu noi iar cerul a fost foarte bun pentru observatii am decis sa mai ramanem
inca 3 nopti.
Din cauza ca sosirii destul de tarzii in prima zi la Sighetu Marmatiei nu am reusit sa parcurgem traseul de 8km din Iapa pana pe Piatra Goala intr-o singura zi, cu toate ca o mare parte din drum bagajele ne-au fost transportate cu caruta de catre 2 tineri din localitate. De fapt, ospitalitatea maramuresana si-a facut simtita prezenta la tot pasul. Tot in prima seara, localnicii pe fanatele carora ne-am instalat tabara ne-au indrumat care un izvor cu apa potabila.
In
dimineata celei de-a doua zile soarele ne-a trezit la putin timp dupa rasarit.
Ne-am pregatit de drum, in speranta ca si de aceasta data vom gasi un mijloc de
transport catre varf. Din nefericire, in aceasta zi oamenii n-au mai urcat cu
carutele dupa lemne, pentru ca era zi de sarbatoare: Schimbarea la Fata. Astfel
ca drumul care a ramas de parcurs (de fapt partea cea mai dificila a traseului)
aveam sa o parcurgem pe jos, cu bagajele in spate.
Pentru ca am avut foarte multe bagaje (inclusiv doua telescoape cu monturile aferente) eram nevoiti sa ne oprim la fiecare cateva sute de metri. Astfel ca drumul pana pe varf a durat pana la ora 5:00 dupamasa. Stejari si aluni strajuiesc poteca de ambele parti; din nefericire insa, in acea perioada alunele nu erau coapte inca. Am avut insa parte de mure, zmeura si mai ales afine.