PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR * SENATUL
pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I - DISPOZIŢII
GENERALE
CAPITOLUL II - ORGANIZAREA
ALEGERILOR
Secţiunea 1
Secţiunea a 2-a
Secţiunea a 3-a
Secţiunea a 4-a
Secţiunea a 5-a
Secţiunea a 6-a
Secţiunea a 7-a
CAPITOLUL III - DESFĂŞURAREA
ALEGERILOR
CAPITOLUL IV - STABILIREA ŞI
CONSTATAREA REZULTATELOR
ALEGERILOR
Secţiunea 1
Stabilirea rezultatelor votării
Secţiunea a 2-a
Constatarea rezultatelor alegerilor
CAPITOLUL V - CONTRAVENŢII
ŞI INFRACŢIUNI
CAPITOLUL VI - DISPOZIŢII
TRANZITORII ŞI FINALE
DISPOZIŢII
GENERALE
Art.
1. - (1)
Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile
administraţiei publice locale – consiliile locale, consiliile judeţene
şi primari.
(2)
Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primarii se aleg
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(3)
Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe
circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit
principiului reprezentării proporţionale.
(4)
Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg
pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
(5)
Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor
judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de
către consiliile judeţene,respectiv consiliile locale.
(6)
Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari,
precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale,
orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului
Bucureşti
se
aplică în mod corespunzător şi Consiliului General al
Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului
Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului
Bucureşti, dacă nu se dispune altfel.
Art.
2. - (1)
Cetăţenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale,
fără privilegii şi fără discriminări.
(2)
Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut
la art.122.
Art.
3. - (1) Au
dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv
cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
(2)
Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a primarului,
fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
(3)
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau
subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul
îşi are domiciliul.
(4)
Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit
reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială cu
cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul
de vot în unitatea administrativ teritorială respectivă, potrivit
prevederilor prezentei legi.
Art.
4. - (1) Au
dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept
de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel
puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice,
potrivit art.40 alin.(3) din Constituţia României, republicată.
(2)
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
(3)
La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele
care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector.
Art.
5. - (1) Nu
pot alege:
a)
debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
b)
persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin
hotărâre judecătorească definitivă.
(2)
Nu pot fi aleşi:
a)
cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art.40 alin.(3)
din Constituţia României, republicată;
b)
persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin.(1).
Art.
6. - (1)
Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, cât
şi cele pentru primari, se propun de partidele politice sau alianţele
politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr.14/2003. Se pot
depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite
în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
prevăzute la art.7, precum şi candidaturi independente. Listele de
candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi consiliilor
judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea
ambelor sexe.
(2)
Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau alianţe
politice la nivel judeţean sau local. Un partid politic nu poate face
parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singură alianţă
electorală.
(3)
Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripţie
judeţeană sau a municipiului Bucureşti, iar în cazurile prevăzute
la art.31 alin.(1) sau în situaţia în care se organizează alegeri într-o
singură circumscripţie electorală comunală,
orăşenească sau municipală, la biroul electoral
judeţean ori al municipiului Bucureşti, respectiv la biroul electoral
al circumscripţiei în care au loc alegeri.
(4)
Într-o circumscripţie electorală, partidele din alianţele
politice pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele
alianţei. Partidele din alianţele electorale participă la
alegeri numai pe listele alianţei.
(5)
O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur
consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de
primar.
(6)
O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier
local, de consilier judeţean, şi de primar.
(7)
Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât
numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale
nr.215/2001, cu modificările ulterioare, cu până la un sfert din numărul
mandatelor.
(8)
Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste cât
şi ca independent sunt nule de drept.
Art.
7. - (1) În
sensul prezentei legi, prin minoritate naţională se înţelege
acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
(2)
Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.
(3)
Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale legal constituite care prezintă la Biroul
Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate
fi
mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ
s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.
(4)
Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la alin.(2) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor
trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în
cel puţin 15 din judeţele ţării şi municipiul
Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre
aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.
(5)
Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi judeţe
şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele
şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria
şi numărul actului de identitate,
semnăturile
acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o.
Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta,
să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care
să ateste veridicitatea semnăturii membrilor.
Art.
8. - Organizaţiile
prevăzute la art.7 pot participa la alegeri şi pot depune liste de
candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral al respectivei
organizaţii.
Art.
9. - (1)
Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel
puţin 50 de zile înaintea votării.
(2)
În cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile
prevăzute de Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, data
desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 30 de
zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta
lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă
din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă
fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în
plus. Fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
(3)
Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
ORGANIZAREA
ALEGERILOR
Circumscripţiile electorale
Art.
10. - (1)
Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comună,
oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a
municipiului constituie o circumscripţie electorală.
(2)
Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie
o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscripţiilor
electorale
judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre
a Guvernului.
Art.
11. - (1)
Numerotarea circumscripţiilor electorale din fiecare judeţ, precum
şi a circumscripţiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti
se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea
datei alegerilor.
(2)
Numerotarea se face începând cu municipiul reşedinţă de
judeţ şi continuă cu celelalte municipii, oraşe şi
comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de
unităţi administrativ-teritoriale.
Art.
12. - Numărul
circumscripţiei electorale se aduce la cunoştinţa alegătorilor
de către primar, o dată cu aducerea la cunoştinţă a
delimitării şi numerotării secţiilor de votare, potrivit
prevederilor art.15.
Secţiunea a 2-a
Secţiile de votare
Art.
13. - (1)
Secţiile de votare se organizează după cum urmează:
a)
în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000
de
locuitori;
b)
în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă
în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau
grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori.
(2)
Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea
de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.
Art.
14. - (1)
La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul
local, consiliul judeţean şi pentru primar.
(2)
În municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare,
alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru
primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
Art.
15. - Delimitarea
şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin
dispoziţie, care se aduce la cunoştinţa alegătorilor în termen
de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
Listele electorale
Art.
16. - (1)
Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de
primar împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a
persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Listele electorale permanente cuprind pe toţi cetăţenii cu drept
de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
(2)
În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor
art.9 alin.(1), primarul este obligat să pună la dispoziţia partidelor
politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la
cererea şi
pe
cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi
de pe listele electorale suplimentare.
(3)
Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în
listele electorale permanente. Întâmpinările împotriva omisiunilor,
înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste, se fac în scris
şi se depun la primar.
(4)
Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de
la înregistrarea întâmpinării.
(5)
Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen
de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen
de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei
rază teritorială se află localitatea. Hotărârea
judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi
se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore
de la pronunţare.
(6)
Primarii, împreună cu serviciile de evidenţă informatizată
a persoanei, execută copii de pe listele electorale permanente, care cuprind
alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale
permanente se înaintează de către primar, în două exemplare, birourilor
electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor.
Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare,
iar celalalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se
păstrează de către primar.
(7)
Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă
şi copia întocmită potrivit alin.(6) se soluţionează de
primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală
permanentă.
(8)
Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după
trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică
acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
(9)
Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de către
primar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi
şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei.
Art.
17. - Copiile
întocmite potrivit art.16 alin.(6) cuprind: numele şi prenumele
alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul
actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale,
numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică
destinată semnăturii alegătorului.
Art.
18. - Primarii
asigură condiţiile necesare consultării de către alegători
a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei,
cât şi la sediul secţiei de votare.
Art.
19. - (1)
La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit cu
cel puţin 3 luni înaintea scrutinului reşedinţa în
circumscripţia electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt
înscrişi de către primar într-o listă electorală
suplimentară, pe baza actului de identitate.
(2)
Primarul solicită radierea persoanei respective din copia de pe lista
electorală permanentă de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în
scris sau telefonic. Solicitările telefonice sunt consemnate într-un registru
special.
(3)
În ziua votării, persoanele prevăzute la alin.(1), necuprinse în listele
suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară, de către preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate.
(4)
În lista suplimentară sunt înscrise, de către preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, şi persoanele omise din copia de pe
lista electorală permanentă, care se prezintă la vot şi fac
dovada, cu
actul
de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare
respective.
(5)
Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în
condiţiile art.121.
Art.
20. - Un
alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.
Art.
21. - (1)
În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în altă
circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală
permanentă la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită
dreptul de vot în circumscripţia electorală a noului domiciliu, pe
baza cărţii de identitate provizorii.
(2)
În ziua alegerilor, la biroul electoral al secţiei de votare de la noul
domiciliu, alegătorul este înscris în lista electorală
suplimentară de către preşedinte, pe baza cărţii de
identitate provizorii.
(3)
În situaţia prevăzută la alin.(1), serviciul de
evidenţă informatizată a persoanei eliberează, la cererea
celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de
urgenţă.
Art.
22. - Primarul
comunică biroului electoral de circumscripţie numărul de
alegători rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de
ore de la constituirea acestuia. Numărul definitiv de alegători se comunică
de către primar biroului electoral de circumscripţie cu 5 zile înaintea
datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale
permanente şi în lista suplimentară.
Secţiunea a 4-a
Birourile electorale
Art.
23. - (1)
Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale
se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central,
birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie
şi
birouri electorale ale secţiilor de votare.
(2)
Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de
vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3)
În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora
exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă
şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie.
Art.
24. - (1)
Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7
membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri,
iar
cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15
membri.
(2)
Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte,
un locţiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice,
alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă
la
alegeri
în circumscripţia electorală respectivă.
(3)
Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală
şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este
format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7
reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi
alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia
electorală respectivă.
(4)
Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile
electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte,
un locţiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice,
alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă
la alegeri în circumscripţiile electorale respective.
(5)
Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă
publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 5 zile
de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la
sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti
existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti.
Lista
magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se
întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a
celorlalţi jurişti de către prefect, împreună cu
preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui
partid parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane
mai mare cu 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi
jurişti din listă, care nu sunt desemnaţi preşedinţi
sau locţiitori ai acestora, rămân la dispoziţia
preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a
titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul,
locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţă
ale persoanelor propuse.
(6)
În lista prevăzută la alin.(5) trebuie nominalizaţi numai
jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac
parte din nici un partid politic.
(7)
În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi
jurişti este insuficient, lista este completată de către
prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de
prestigiu în faţa locuitorilor, nu fac parte, potrivit declaraţiei pe
propria răspundere, din nici un partid politic şi care au cel
puţin studii medii.
(8)
Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce
la cunoştinţă publică prin presă, precum şi prin
afişare la uşa instanţei, de către preşedintele
tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la
sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte.
(9)
Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi
locţiitor.
(10)
Procesul-verbal prevăzut la alin.(8) constituie actul de învestitură.
(11)
La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor
electorale, preşedintele tribunalului, împreună cu prefectul, întocmesc
şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare,
lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactaţi, ale preşedinţilor
birourilor electorale de circumscripţie şi ale locţiitorilor acestora,
precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale
de circumscripţie.
(12)
Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor
precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei
legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice,
alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă
la alegeri în circumscripţia respectivă, după definitivarea
candidaturilor.
(13)
În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile,
filialele locale ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor
electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de
circumscripţie, numele şi prenumele reprezentanţilor lor care
fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se
iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi
pentru acelaşi birou electoral.
(14)
Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor
electorale se face în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă
a candidaturilor de către preşedintele biroului electoral, în
prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele
politice şi alianţele electorale care au comunicat
reprezentanţi, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi
propuşi de fiecare partid, alianţă politică sau
alianţă electorală pentru consiliul local în cauză, la care
se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar. În
cazul biroului electoral de circumscripţie judeţeană şi a
municipiului Bucureşti se are în vedere numărul tuturor
candidaturilor depuse de fiecare partid, alianţă politică sau
alianţă electorală pentru consiliul judeţean, respectiv
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru
consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în
municipiului Bucureşti. Dacă numărul total de reprezentanţi
comunicat potrivit alin.(13) este mai mic decât cel al membrilor biroului
electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se
repetă, până la ocuparea tuturor locurilor. La această fază
participă numai partidele, alianţele politice şi alianţele
electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi
birou electoral. Un partid politic, o alianţă politică sau o
alianţă electorală nu poate avea mai mult de 3
reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii.
(15)
Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai
unei alianţe politice sau alianţe electorale în biroul electoral de
circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea
prevăzută la alin.(13).
(16)
În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice
sau alianţe electorale au propus acelaşi număr de
candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de
circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor
electorale, aflate, potrivit alin.(14), într-o situaţie mai
favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanţii
tuturor partidelor politice, ai alianţelor politice şi alianţelor
electorale aflate în situaţie de egalitate să fie incluşi în componenţa
biroului electoral, preşedintele acestuia procedează la tragerea la
sorţi, în prezenţa delegaţilor partidelor politice, ai
alianţelor politice şi alianţelor electorale în cauză.
(17)
În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi
alianţele electorale nu nominalizează reprezentanţi,
preşedintele biroului electoral de circumscripţie procedează la
completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane
care nu fac parte din nici un partid politic. Tragerea la sorţi se face
dintr-o listă întocmită potrivit alin.(7), în termen de 24 de ore de
la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie.
Art.
25. - (1)
Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:
a)
urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia
electorală în care funcţionează;
b)
verifică dacă listele electorale permanente au fost actualizate
şi veghează la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente
şi la organizarea secţiilor de votare;
c)
înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente
pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constată
rămânerea definitivă a acestora;
d)
comunică biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv
a municipiului Bucureşti, denumirea partidelor, alianţelor politice,
alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care au depus liste complete
de candidaţi;
e)
fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la
listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri
şi la candidaturile pentru funcţia de primar;
f)
stabilesc, pe baza numărului de alegători înscrişi în listele electorale
permanente, comunicat conform dispoziţiilor art.22, numărul de
susţinători necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
g)
distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de
vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea
„votat”;
h)
rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile
cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de
votare;
i)
biroul electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală şi de sector al municipiului
Bucureşti totalizează voturile exprimate şi stabileşte
rezultatul alegerilor pentru circumscripţiile electorale în care
funcţionează; eliberează consilierilor şi primarului
aleşi, certificatul doveditor al alegerii;
j)
biroul electoral de circumscripţie judeţeană şi a
municipiului Bucureşti totalizează voturile exprimate pentru
consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti
şi pentru primarul general, şi stabileşte rezultatul alegerilor;
eliberează consilierilor, respectiv primarului general
certificatul
doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean,
respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti procesele-verbale
şi celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru
consilieri, prevăzute la art.95 alin.(5), în vederea validării
mandatelor;
k)
organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al
doilea tur de scrutin pentru primari;
l)
comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul
electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv de circumscripţie
a municipiului Bucureşti, Biroului Electoral Central şi Guvernului
şi aduc la cunoştinţa populaţiei din cuprinsul
circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul
alegerilor;
m)
primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătoriilor,
în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de
vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele
electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare
votării.
(2)
Prin listă completă de candidaţi se înţelege lista care
cuprinde numărul maxim de candidaţi pentru funcţia de consilier,
în conformitate cu prevederile art.6 alin.(7).
(3)
Birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului
Bucureşti acreditează observatorii interni.
Art.
26. - Biroul
electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează
alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a
primarului general, îndeplinind, în mod corespunzător şi celelalte
atribuţii prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie
judeţeană.
Art.
27. - În
termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, prefecţii aduc la
cunoştinţă publică sediile unde îşi
desfăşoară activitatea birourile electorale de
circumscripţie, precum şi programul
de
activitate al acestora.
Art.
28. - (1)
Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un
preşedinte, un locţiitor al acestuia şi 3 - 5 membri în cazul
secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 7 - 9
membri în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele
municipiului Bucureşti.
(2)
Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de preşedintele
tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre persoanele înscrise pe o
listă întocmită de prefect, la propunerea primarilor. Tragerea la
sorţi
se face pe funcţii.
(3)
Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regulă,
jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac
parte din nici un partid politic.
(4)
În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista
întocmită de prefect potrivit alin.(2) se completează cu alte
persoane propuse de primar, care au, de regulă, cel puţin studii
medii, se bucură de prestigiu în localitatea în care domiciliază
şi nu fac parte din nici un partid politic. Lista cuprinde un număr
de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevăzute în
listă, care nu sunt desemnate preşedinţi sau locţiitori ai
acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru
înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit
alin.(2). Lista trebuie să conţină elementele prevăzute la
art.24 alin (5).
(5)
Prevederile art.24 alin.(8) şi (11) se aplică în mod
corespunzător.
(6)
Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face cel
mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
(7)
Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte
un reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice şi
alianţelor electorale care participă la alegeri, în ordinea
descrescătoare a
numărului
de candidaţi propuşi, conform prevederilor art.24 alin.(14).
(8)
În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare,
preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor
birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24
de
ore de la desemnarea acestora potrivit alin.(2), numărul de candidaţi
propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau
alianţă electorală. În acelaşi termen, partidele politice,
alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste
de candidaţi sau propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar
în circumscripţia respectivă sunt obligate să comunice preşedintelui
biroului electoral al secţiei de votare, prin organizaţiile locale,
numele şi prenumele reprezentantului lor. Prevederile art.24
alin.(14)
se aplică în mod corespunzător.
(9)
Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de
către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor
prevăzute la alin.(8).
(10)
Prevederile art.24 alin.(15) - (17) se aplică în mod corespunzător,
tragerea la sorţi efectuându-se de către preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare.
(11)
Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei
de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de
învestitură.
(12)
Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi
încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea
termenului prevăzut la alin.(8), în prezenţa delegaţilor desemnaţi
de partidele politice, alianţele politice şi alianţele
electorale.
(13)
Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie la data încheierii
procesului-verbal prevăzut la alin.(11).
Art.
29. - Birourile
electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
a)
primesc, de la primari, copiile de pe listele electorale permanente şi
listele electorale suplimentare şi asigură condiţiile necesare
în vederea verificării acestora de către alegători;
b)
primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot
pentru alegătorii care urmează să voteze la secţia
respectivă, ştampila de control şi ştampilele cu
menţiunea „votat”;
c)
conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul
secţiei de votare şi în jurul acesteia;
d)
numără voturile şi consemnează rezultatul votării
pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectivă,
în mod distinct, pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul
general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean, respectiv
pentru Consiliul General al
Municipiului
Bucureşti;
e)
rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f)
întocmesc şi înaintează biroului electoral de circumscripţie dosarele
prevăzute la art.88;
g)
predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripţie buletinele
de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate,
listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale
necesare votării.
Art.
30. - Birourile
electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului
Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute
la art.25, precum şi următoarele atribuţii:
a)
urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate
circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului, respectiv al
municipiului Bucureşti;
b)
asigură aducerea la cunoştinţa celorlalte birouri electorale din
judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, a hotărârilor
Biroului Electoral Central şi urmăresc modul de aplicare şi
respectare a
acestora;
c)
efectuează instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie
comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului
Bucureşti şi ai birourilor electorale ale secţiilor de
votare
din cuprinsul judeţului;
d)
realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele,
alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, pe baza comunicării
primite de la birourile electorale de circumscripţie comunale,
orăşeneşti, municipale, respectiv de sector al municipiului
Bucureşti, şi o transmit Biroului Electoral Central, în termen de 24
de ore de la primirea acestora;
e)
primesc de la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească,
municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti,
procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizează
rezultatele pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice,
alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi le dau
publicităţii. Rezultatul centralizării datelor pe judeţ,
respectiv municipiul Bucureşti se consemnează într-un proces-verbal, care
se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art.
31. - (1)
În judeţele în care se organizează alegeri locale parţiale în
cel puţin două circumscripţii electorale comunale,
orăşeneşti sau municipale se constituie un birou electoral
judeţean format din 3 dintre judecătorii în exerciţiu ai
tribunalului, stabiliţi potrivit procedurii prevăzute la art.32, ale
cărui prevederi se aplică în mod corespunzător.
(2)
Birourile electorale judeţene, constituite potrivit alin.(1), îndeplinesc
în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru
Biroul Electoral Central.
(3)
În judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o
singură circumscripţie electorală, soluţionarea
sesizărilor şi contestaţiilor prevăzute la art.33 alin.(1)
lit. h) este de competenţa judecătoriei în a cărei rază
teritorială se află circumscripţia electorală, aceasta
urmând a se pronunţa în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor
şi contestaţiilor. Hotărârea este definitivă şi
irevocabilă.
(4)
Prevederile alin.(1) şi (3) se aplică în mod corespunzător
şi în cazul municipiului Bucureşti.
(5)
În situaţiile prevăzute la alin.(3), atribuţiile stabilite la
art.33 alin.(2) şi art.123 sunt îndeplinite de biroul electoral de
circumscripţie.
Art.
32. - (1)
Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii
Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor
politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale.
(2)
Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică,
în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la
sorţi, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, dintre judecătorii în exerciţiu ai
Curţii. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal
semnat de preşedinte şi de consultantul şef al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de
învestire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la
cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală,
de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte.
(3)
În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul
lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul
acestuia.
(4)
În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral
Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii
Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al
partidelor politice parlamentare.
(5)
În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor,
partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele
electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile
judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant
în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11
membri. Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse
pentru consiliile judeţene de către partidele politice,
alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de
egalitate, prin tragere la sorţi.
Art.
33. - (1)
Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:
a)
urmăreşte întocmirea de către primari a copiilor de pe listele electorale
permanente;
b)
asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii
şi a semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care
au dreptul să participe la alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale şi comunică lista tuturor
birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea
acestora;
c)
urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea
corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg
teritoriul ţării; asigură interpretarea unitară a
prevederilor acestora;
d)
rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile
cu privire la modul de constituire, componenţa şi activitatea
birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a
municipiului Bucureşti;
e)
primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire
la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei
publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în
competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a
instanţelor judecătoreşti;
f)
centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale
de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti,
numărul de liste complete depuse de către partidele politice,
alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi
Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizată,
în 24 de ore de la întocmire.
g)
primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de
circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti împreună
cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor întocmite de
birourile electorale ale circumscripţiilor comunale,
orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului
Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide
politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi
independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene
şi primari şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al
României, Partea I şi în presă;
h)
soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală,
putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală,
în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea
şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de
natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia
electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea
scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni
de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii,
folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de
candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în
care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a
unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut
comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenţa fraudei
electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe
baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
i)
îndeplineşte orice alte atribuţii ce-i sunt stabilite prin lege.
(2)
Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor
Externe, observatorii străini, precum şi delegaţii mass-media străini
şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau
refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripţie
judeţeană sau a municipiului Bucureşti a observatorilor interni.
(3)
În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o
circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele
politice, alianţele politice, alianţele electorale sau
candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai
în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea
decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de
dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai
dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia.
Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului
alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4)
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite
hotărâri care se aduc la cunoştinţă în
şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate.
Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate
birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate
organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii
la cunoştinţă în şedinţa publică.
(5)
Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări
unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art.
34. - Biroul
Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit
prevederilor prezentei legi.
Art.
35. - (1)
Contestaţiile asupra modului de organizare şi a componenţei
birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea
preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după
caz, de la completarea birourilor cu reprezentanţii partidelor politice,
alianţelor politice sau alianţelor electorale.
(2)
Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie
comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului
Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare; de
biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti,
dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească
sau municipală, respectiv de sector al municipiului
Bucureşti,
de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie
judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central,
în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor.
(3)
Hotărârea pronunţată este definitivă şi
irevocabilă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului
electoral şi locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore,
preşedintelui tribunalului, care procedează, în cazul admiterii
contestaţiei, la o nouă desemnare.
Art.
36. - Birourile
electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor ce le
compun şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor
prezenţi.
Art.
37. - Reprezentanţii
partidelor politice, alianţelor politice şi ai alianţelor
electorale în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte
însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
Art.
38. - Nu
pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor
electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, soţii,
rudele şi afinii acestora, până la gradul al doilea inclusiv,
precum
şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale.
Secţiunea a 5-a
Candidaturile
Art.
39. - Numărul
consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene
este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii
administraţiei publice locale nr.215/2001.
Art.
40. - Propunerile
de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi
pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la
birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de
zile
înainte de data alegerilor.
Art.
41. - (1)
Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către
partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau
organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub
semnătura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar
în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei
susţinătorilor.
(2)
În cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri
de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui
partid din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie
la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului
Bucureşti, listele se semnează de conducerea alianţei şi se
contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din
coaliţie.
(3)
Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul
şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea,
seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi
apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul
alianţelor, şi partidul care i-a propus.
(4)
Listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de
declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate
de candidaţi.
(5)
Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele,
domiciliul, partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesiunea,
ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul
expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum
şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege
pentru a candida.
Art.
42. - O
persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie
electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât
pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean.
Art.
43. - Partidele
politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune
câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie
electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi
câte un candidat pentru funcţia de primar.
Art.
44. - (1)
Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie
să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al
alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din
circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul
comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III
şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti,
sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane
de rangul I.
(2)
Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie
să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să
cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor
înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru
care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în
cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor
municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.
(3)
Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.
Art.
45. - (1)
Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor,
numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează,
numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa,
denumirea,
seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum
şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a
întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să
depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să
ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor.
(2)
Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele
prevăzute de lege.
(3)
Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un
susţinător poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de
consilier local, câte unul la funcţia de consilier judeţean şi
câte unul la funcţia de primar.
(4)
Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria lor răspundere.
(5)
Lista de susţinători trebuie însoţită de declaraţia de
acceptare a candidaturii, dată în condiţiile art.41 alin.(4) şi
(5), şi se depune la biroul electoral al circumscripţiei pentru care
candidează.
Art.
46. - (1)
Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea
condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea
condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum
şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile
legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile
legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de
circumscripţie.
(2)
Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează
la biroul electoral de circumscripţie. Celelalte două exemplare,
certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnătura
preşedintelui
acestuia
şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului; unul dintre
exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta
la judecătoria în a cărei rază teritorială se află
circumscripţia electorală pentru care se depune candidatura,
respectiv la tribunal.
(3)
În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul
dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de
către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia, la loc
vizibil.
(4)
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc
condiţiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se
resping de către biroul electoral de circumscripţie.
Art.
47. - Candidaţii
pot renunţa la candidatură, până la data tipăririi
buletinelor de vot. În acest scop, aceştia depun la biroul electoral de
circumscripţie o declaraţie de renunţare scrisă,
semnată şi
datată
de cel în cauză.
Art.
48. - (1)
Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei
candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele
politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen
de
cel
mult 48 de ore de la afişarea candidaturii.
(2)
Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi
poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele
politice sau alianţele electorale care au propus candidatura
respectivă,
în termen de cel mult 48 de ore de la respingere.
(3)
Contestaţiile trebuie să cuprindă numele şi prenumele,
adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a
cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea
temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatorului
şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l
reprezinte.
(4)
Contestaţia şi, dacă este cazul, cererea de recurs se depun la instanţa
competentă să le soluţioneze, sub sancţiunea
nulităţii.
(5)
Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se
soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către
judecătoria, respectiv tribunalul, în a cărei rază
teritorială se află circumscripţia electorală.
Hotărârea nu se comunică.
(6)
Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen
de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară.
Recursul
se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7)
Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi
irevocabilă.
Art.
49. - După
expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă,
dacă este cazul, termenele prevăzute la art.48 alin.(1), (2), (5)
şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces verbal
prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor.
Candidaturile
definitive se afişează la sediul biroului electoral de circumscripţie,
precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor
electorale ale acestora, cu precizarea numelui şi prenumelui, apartenenţei
politice, profesiunii şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive
pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în
masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.
Secţiunea a 6-a
Buletinele de vot
Art.
50. - Modelele
buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt
diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv
Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi
pentru
primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
Art.
51. - (1)
Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale
buletinului de vot se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a
cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv pe toţi candidaţii
independenţi, în aşa fel încât ultima pagină să
rămână albă pentru aplicarea ştampilei de control a
secţiei de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele
de vot se capsează.
(2)
Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeaşi
pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater
al coloanei din stânga a primei pagini interioare, care primeşte numărul
de ordine 1 şi continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta,
care primeşte numărul de ordine 2, numerotarea continuând până
la ultimul patrulater.
(3)
În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă
denumirea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale
sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori,
după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul
din partea dreaptă, sus, semnul electoral.
(4)
În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidaţi;
candidaţii se identifică pe listă prin nume şi prenume
şi se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa
politică sau alianţa
electorală
care a depus lista.
(5)
Pentru alegerea primarului, se imprimă în patrulaterele buletinului de
vot, în afara elementelor prevăzute la alin.(3), numele şi prenumele
candidatului.
(6)
Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de
circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum
şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor
şi a celorlalte date prevăzute la alin.(3), (4) şi (5).
(7)
Hârtia pentru buletinul de vot este de culoare albă şi suficient de
groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.
(8)
Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind
liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri,
precum şi pentru primari, se procedează astfel:
a)
în prima etapă, listele depuse de partidele parlamentare, alianţele
politice şi alianţele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele
buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi
efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în prezenţa
majorităţii membrilor acestora.
b)
în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare,
alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora, se
imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea
rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele
biroului electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească,
municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de
preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană
şi a municipiului Bucureşti.
(9)
Ordinea stabilită potrivit alin.(8) lit.a) este valabilă pentru toate
circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul
Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electorală
judeţeană şi a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilită
potrivit alin.(8) lit.a) şi b) este valabilă şi în cazul
buletinului de vot pentru alegerea primarului.
(10)
Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii
independenţi la funcţia de primar, se imprimă un patrulater distinct
în partea finală a buletinului de vot, în care aceştia sunt
înscrişi
în
ordinea înregistrării candidaturilor.
(11)
Ordinea stabilită potrivit alin.(8) – (10) se comunică prefectului, de
către preşedintele biroului electoral de circumscripţie
judeţeană, respectiv de către preşedinţii birourilor
electorale de circumscripţie comunală, orăşenească,
municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, în termen de
24 de ore de la efectuarea tragerii la sorţi.
(12)
Tragerea la sorţi prevăzută la alin.(8) se face în prezenţa
reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice
şi alianţelor electorale care depun liste de candidaţi.
Art.
52. - (1)
Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale
îşi pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral
Central, în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.
(2)
Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale
care au participat la alegerile locale anterioare îşi pot păstra
semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral
Central,
potrivit
alin.(1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi
utilizate de alte partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale
decât cu consimţământul scris al celor cărora le-au
aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa
iniţială.
(3)
Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri
şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului
român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale
cultelor
religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor
organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei
respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.
(4)
Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se
deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă
utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică
în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent
declarat la înscrierea partidului sau alianţei politice.
(5)
În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice
şi alianţele electorale, formate la nivel naţional, respectiv judeţean,
trebuie să folosească acelaşi semn electoral.
(6)
În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de
mai multe partide politice, alianţe politice ori alianţe electorale,
atribuirea se face în beneficiul partidului politic, alianţei politice ori
alianţei electorale care a înregistrat primul respectivul semn. Dacă
nu se poate stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorţi efectuată
de preşedintele Biroului Electoral Central.
(7)
Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţă publică
semnele electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la
alin.(1) şi le comunică prefecţilor, până la data
rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe
buletinele de vot
Art.
53. - (1)
Imprimarea buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecţilor, de
către birourile electorale de circumscripţie.
(2)
Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele sunt imprimate
cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi
aceeaşi cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor
înscrişi în listele electorale,
cu
un plus de 10%.
(3)
Prin grija prefecţilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip
de buletin de vot, din fiecare circumscripţie electorală, este
prezentat membrilor biroului electoral de circumscripţie
judeţeană. Aceştia au dreptul să solicite prefectului
retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaţilor, semnul
electoral sau denumirea partidelor politice, a alianţelor politice sau a
alianţelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.
(4)
Buletinele trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea
alegerilor.
Art.
54. - (1)
Buletinele de vot se distribuie circumscripţiilor electorale prin grija
prefecţilor. Buletinele se preiau de către primar, împreună cu
preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de
proces-verbal şi se păstrează în încăperi speciale,
încuiate şi sigilate. Buletinele se predau preşedinţilor
birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de
proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.
(2)
Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de
câte 100 de bucăţi.
Art.
55. - La
sediul primăriei şi al biroului electoral de circumscripţie,
precum şi la sediile secţiilor de votare se afişează, în termen
de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare
categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele
biroului electoral de circumscripţie.
Art.
56. - La
cererea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor
electorale sau a candidaţilor independenţi care participă la alegeri,
biroul electoral de circumscripţie eliberează, pentru fiecare, câte
un
buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat.
Secţiunea a 7-a
Campania electorală
Art.
57. - Campania
electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării
alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precede data alegerilor,
la orele 7,00.
Art.
58. - (1)
În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele
politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au
dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici
o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii,
radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
(2)
În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu
spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.
Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli,
universităţi,
case de cultură, cămine culturale şi cinematografe, şi se asigură
pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
(3)
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de
drept.
(4)
Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile
militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi
universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor.
Art.
59. - (1)
Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice
şi private, trebuie să servească următoarelor interese
generale:
a)
ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să poată
vota în cunoştinţă de cauză;
b)
ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor
aparţinând minorităţilor naţionale şi
candidaţilor de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta
platformele, programele politice şi ofertele electorale;
c)
ale radiodifuziunilor, de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile
care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2)
Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure,
în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei
campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate
partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, precum şi pentru toţi
candidaţii.
Art.
60. - (1)
În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral,
tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice,
opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie
prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:
a)
emisiuni informative – în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul
electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor;
în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi
mărită cu cel mult 15 minute.
b)
emisiuni electorale – în care candidaţii îşi pot prezenta programele
politice şi activităţile de campanie electorală.
c)
dezbateri electorale – în care candidaţii, jurnaliştii,
analiştii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele
electorale şi temele de interes public.
(2)
Posturile private de radio şi televiziune, inclusiv de televiziune prin
cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul
celor prevăzute la alin. (1).
(3)
Emisiunile prevăzute la alin.(1) nu pot fi considerate publicitate
electorală.
(4)
Spoturile publicitare de 20 – 30 secunde care îndeamnă electoratul să
voteze un candidat sau o listă de candidaţi pot fi difuzate numai în
interiorul emisiunilor prevăzute la alin.(1) lit b) şi c).
(5)
Este interzisă cumpărarea de spaţii de emisie în vederea
difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.
Art.
61. - (1)
Accesul partidelor parlamentare, alianţelor politice şi
alianţelor electorale ale acestora, precum şi al candidaţilor independenţi
la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la
cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele
neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora
au acces, gratuit, la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi
de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidaţi în
minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui
judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale
respective. Timpul de antenă acordat în aceste situaţii trebuie să
fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi
depuse în teritoriul respectiv şi se calculează de către
Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de
Radiodifuziune în 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise
de Biroul Electoral Central. La serviciile naţionale publice de
radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice
neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care
depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile
electorale din 15 judeţe. Timpul de antenă se acordă după
rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie
proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse
şi se calculează de către Societatea Română de Televiziune
şi Societatea Română de Radiodifuziune în 24 de ore de la primirea
comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.
(2)
Organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice
teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune,
dacă participă în alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile
electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în
totalul populaţiei judeţului, respectiv a României.
(3)
Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin.(1) şi (2), partidele
parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporţional cu
ponderea lor parlamentară.
(4)
Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale,
precum şi al candidaţilor independenţi şi al organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la
posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv
televiziune prin cablu, se face gratuit, numai în cadrul emisiunilor care au
caracter electoral, potrivit dispoziţiilor art.60.
(5)
Este interzisă contractarea de timpi de antenă, în scopuri publicitare,
pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorală sau
cedarea timpilor de antenă candidaţilor, de către
societăţile comerciale cu capital public sau privat,
instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele
fizice.
(6)
Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, candidaţii
independenţi, precum şi organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia
să solicite, în termen de 20 de zile de la aducerea la
cunoştinţă publică a datei alegerilor, conducerii
posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private,
după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de
antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în
considerare.
(7)
Timpii de antenă la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi
private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice,
alianţelor politice şi alianţelor electorale, în fiecare din
zilele de luni, marţi,
miercuri,
joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de
antenă, la studiourile teritoriale de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga
durată a desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii
independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul
Bucureşti şi cei din reşedinţele de judeţ, care nu
sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice
naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi
interval de timp de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a
desfăşurării campaniei electorale.
(8)
Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid
politic, fiecărei alianţe politice şi alianţe electorale, candidaţilor
independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale se realizează în
direct sau se înregistrează, în proporţiile stabilite de
aceştia.
(9)
În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea
de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile
naţionale ale României sau ale altui stat.
Art.
62. - (1)
În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii
partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice
şi private de radiodifuziune şi televiziune numai la emisiunile
şi dezbaterile electorale, în condiţiile art.59, 60 şi 61.
(2)
În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor
politice aflate în competiţie nu pot fi producători, realizatori sau
moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privaţi.
Art.
63. - (1)
Radiodifuzorii publici şi privaţi au obligaţia de a asigura,
prin măsuri tehnice şi redacţionale, reflectarea campaniei electorale
în mod echitabil, echilibrat şi imparţial.
(2)
Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate
şi de informare corectă a publicului.
(3)
Candidaţii care au deja funcţii publice pot apărea în emisiunile
informative strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor.
(4)
În cazul în care, în emisiunile informative, se prezintă fapte sau evenimente
speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităţilor
trebuie prezentat şi un punct de vedere opus.
Art.
64. - (1)
Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor
candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de
exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.
(2)
În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii:
a)
să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică,
siguranţa persoanelor şi a bunurilor;
b)
să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere
demnităţii umane sau moralei publice;
c)
să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală
sau morală aduse unui alt candidat;
d)
să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie,
naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.
Art.
65. - Realizatorii
şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au
următoarele obligaţii:
a)
să fie imparţiali;
b)
să asigure un echilibru necesar desfăşurării emisiunii
oferind fiecărui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare
a opiniilor sale;
c)
să formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase
sau părtinitoare;
d)
să asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale
şi a tematicii stabilite;
e)
să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitaţii
încalcă dispoziţiile art.64 alin.(2); în cazul în care invitaţii
nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide
întreruperea
microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.
Art.
66. - (1)
În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral,
acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:
a)
denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
b)
data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia
utilizată;
c)
dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;
d)
cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.
(2)
Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu
trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau
pentru un anumit grup social sau etnic.
Art.
67. - Cu 48
de ore înainte de ziua votării sunt interzise:
a)
prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate
electorală;
b)
invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la art.69 alin.(4).
c)
comentarii privind campania electorală.
Art.
68. - În
ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la
ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării.
Art.
69. - (1)
Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese
legitime au fost lezate, prin prezentarea în cadrul unui program electoral, a
unor fapte neadevărate, beneficiază de drept la replică.
(2)
Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese
legitime au fost lezate, prin prezentarea în cadrul unui program electoral, a
unor informaţii inexacte, beneficiază de drept la rectificare.
(3)
Radiodifuzorii au următoarele obligaţii, privind dreptul la replică
şi rectificare:
a)
să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult
24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în
situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în
ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult
12 ore de la primirea solicitării;
b)
să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a),
telefonic
şi/sau în scris decizia luată; în cazul ne acordării dreptului
solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi
Consiliului Naţional al Audiovizualului;
c)
să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea
sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în
situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost
difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau
replica se difuzează în preziua votării;
d)
să difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului
dă câştig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în
termenul şi condiţiile comunicate radiodifuzorului.
(4)
În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în
program, imediat după emisiunea informativă de seară, un
spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor
ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în
ultima zi de campanie.
Art.
70. - (1)
Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate
campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliului Naţional
al Audiovizualului.
(2)
Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să
fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al
Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile
după comunicarea oficială a rezultatelor.
Art.
71. - (1)
Nerespectarea dispoziţiilor art.59 – 70 atrage aplicarea sancţiunilor
prevăzute de Legea audiovizualului nr.504/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2)
Faptele se constată şi sancţiunile se aplică de către
Consiliul Naţional al Audiovizualului care se autosesizează sau poate
fi sesizat de către cei interesaţi.
Art.
72. - (1)
Primarii sunt obligaţi ca, până la începerea campaniei electorale,
să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj
electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice,
alianţelor
politice
şi alianţelor electorale care declară că depun liste de
candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, cât şi de
candidaţii independenţi.
Aceste
locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni,
fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a
celorlalte activităţi din localităţile respective.
(2)
Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă partidelor politice,
alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă
la alegeri şi candidaţilor independenţi.
(3)
Este interzisă utilizarea, de către un partid politic,
alianţă politică, alianţă electorală ori candidat
independent a locurilor speciale de afişaj electoral, astfel încât să
împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic,
alianţă politică, alianţă electorală ori candidat
independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică,
alianţă electorală ori candidat independent poate aplica un singur
afiş electoral.
(4)
Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin.(1) nu poate
depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm
cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune
electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
(5)
În alte locuri decât cele stabilite conform alin.(1), afişajul electoral
este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după
caz, al deţinătorilor.
(6)
Sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne
grafice, astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României sau
ale altui stat.
(7)
Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor
şi afişelor electorale.
Art.
73. - (1)
Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta
desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează,
soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui
partid politic, alianţă politică, alianţă
electorală ori candidat independent de a-şi desfăşura
campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu
respectarea deontologiei electorale.
(2)
Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării
plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau
aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile
competente.
(3)
Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti
se poate face contestaţie la biroul electoral de circumscripţie judeţeană,
respectiv la biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti,
iar împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie
judeţeană sau de biroul electoral de circumscripţie a
municipiului
Bucureşti se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central;
soluţia dată asupra contestaţiei este definitivă.
(4)
Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen
de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în
presă şi se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului
electoral care le-a emis.
DESFĂŞURAREA
ALEGERILOR
Art.
74. - (1)
Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de
cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigură de
către primari.
(2)
Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în
care îşi desfăşoară activitatea preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia.
(3)
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună
cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secţiei de
votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să
dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi
corectitudinii operaţiunilor de votare.
(4)
Preşedintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de
vot.
Art.
75. - (1)
În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele,
cabinele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor
necesare votării, după care închide şi sigilează urnele,
prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.
(2)
Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control
a secţiei de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestora.
Art.
76. - (1)
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat
să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune
condiţii. În acest scop, puterile lui se întind şi în afara localului
secţiei
de votare, până la o distanţă de 500 metri.
(2)
La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori străini
şi observatori interni, acreditaţi în acest scop.
(3)
Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor
neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi
sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot
fi membri ai vreunui partid politic.
(4)
Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral
Central.
(5)
În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor,
persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor
mass-media români şi străini, nici o altă persoană nu poate
staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai
mult decât timpul necesar pentru votare.
(6)
Pentru menţinerea ordinii, în localul secţiei de votare şi în împrejurimile
acestuia, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la
dispoziţie mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziţie
prin
grija prefecţilor.
Art.
77. - Votarea
are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora
21,00.
Art.
78. - (1)
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este
arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute
conform art.15 şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele
electorale permanente sau în lista suplimentară întocmită de primar
conform dispoziţiilor art.19 alin.(1).
(2)
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare
numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate
biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii
în lista electorală a celui în cauză, îi încredinţează
buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „votat”.
(3)
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila
cu menţiunea „votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi
sau numele candidatului pe care îl votează.
(4)
Ştampila cu menţiunea „votat” trebuie să fie rotundă
şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât
patrulaterul în care se aplică.
(5)
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele astfel ca pagina albă
care poartă ştampila de control să rămână în afară
şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
(6)
Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă
secretul votului este asigurat.
(7)
În cazul în care buletinul se deschide în aşa fel încât secretul votului
nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă
alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin,
făcându-se menţiune despre
aceasta
în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
(8)
Ştampila cu menţiunea „votat”, încredinţată pentru votare,
se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate,
menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care
votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se
aplică un timbru autocolant cu menţiunea „votat” şi data
scrutinului.
(9)
Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător
în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Art.
79. - Prin
excepţie de la prevederile art.78 alin.(1), preşedintele şi
membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi
personalul tehnic–auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea
ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile,
dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care
se votează la secţia respectivă. Aceştia trebuie să
fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare în lista suplimentară şi trebuie să fie
radiaţi din copia de pe lista electorală permanentă
existentă la secţia de votare în a cărei rază
domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al
secţiei de votare.
Art.
80. - Candidaţii
şi alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care
se prezintă la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se
stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este
întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
îl opreşte de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul
într-un proces-verbal şi sesizează autorităţile
poliţieneşti.
Art.
81. - (1)
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda
votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o
oră şi este anunţată prin afişare la uşa
localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata tuturor
suspendărilor nu poate depăşi două ore.
(2)
În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de
vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub pază
permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în
acelaşi timp.
(3)
Persoanele care, potrivit art.76 alin.(5), au dreptul să asiste la votare
nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării
operaţiunilor.
Art.
82. - (1)
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care
votează, este interzisă.
(2)
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur,
are dreptul să cheme în cabina de votare în scopul de a-l ajuta, un
însoţitor ales de el.
Art.
83. - (1)
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau
invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
poate aproba, la cererea scrisă a acestora sau a conducătorului
instituţiei sanitare ori de ocrotire socială în care cei în
cauză sunt internaţi, ca o echipă formată din cel puţin
doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă
specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu
menţiunea „votat” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul,
pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează
o singură urnă specială. Urna specială poate fi
transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de
votare.
(2)
În cazurile prevăzute la alin.(1), votarea se face numai pe baza unui
extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe copia
listei electorale permanente sau a listei suplimentare existente la secţia
respectivă. Lista se semnează de preşedinte şi se
ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie
să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.
(3)
În modalitatea prevăzută la alin.(1) şi (2) pot vota numai persoanele
care domiciliază în raza circumscripţiei electorale respective şi
numai dacă se asigură secretul votului.
Art.
84. - La
ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
declară votarea închisă.
STABILIREA
ŞI CONSTATAREA REZULTATELOR
ALEGERILOR
Stabilirea rezultatelor votării
Art.
85. - (1)
După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate
şi, după verificarea integrităţii sigiliilor, la
deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neîntrebuinţate se face prin
înscrierea pe acestea a cuvântului „ANULAT” sau prin aplicarea unei
ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în
prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au
dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca
delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor
politice şi alianţelor electorale care au participat la alegeri
şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare
şi sunt mandataţi de către conducătorii organizaţiilor
judeţene ale acestora.
(2)
Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin,
lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele candidatului
independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de
primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi.
Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, alianţe
politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi
şi sunt
numărate
şi legate separat.
(3)
Sunt nule buletinele care nu poartă ştampila de control a
secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat,
buletinele care nu au aplicată ştampila cu menţiunea „votat” sau
la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara
acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil
exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a
depăşit limitele unui patrulater dacă opţiunea alegătorului
este, totuşi, evidentă.
(4)
Rezultatul votului se consemnează în tabele separate, pentru consiliul
local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar.
Tabelele
se întocmesc de un membru al biroului electoral al secţiei de votare,
desemnat de preşedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi
şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească
şi ei un tabel. La municipiul Bucureşti, se întocmeşte şi
un tabel distinct pentru Consiliul
General
şi unul pentru primarul general.
(5)
În tabelele prevăzute la alin.(4) se înscriu numărul total al votanţilor,
numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după
caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale
celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor
valabil exprimate pentru fiecare.
Art.
86. - (1)
După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru
consiliul judeţean, precum şi pentru primar câte un proces verbal, în
două exemplare.
(2)
În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei
de votare încheie, după acelaşi model şi câte un proces-verbal pentru
Consiliul General şi câte unul pentru primarul general.
(3)
Procesul-verbal cuprinde:
a)
numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală
permanentă, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit
la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale din care:
-
numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală
permanentă;
-
numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna
specială;
b)
numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente
la secţie, care s-au prezentat la urne, din care:
-
numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista
electorală permanentă;
-
numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale
suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna
specială;
c)
numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)
numărul voturilor nule;
e)
numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă
de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
f)
numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la
funcţia de primar;
g)
expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate şi a modului de
soluţionare a acestora, precum şi a
contestaţiilor
înaintate biroului electoral de circumscripţie;
h)
starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării;
i)
numărul buletinelor de vot primite;
j)
numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate.
(4)
Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului
electoral al secţiei de votare şi poartă ştampila de control.
Semnăturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi,
după caz, a apartenenţei politice, respectiv după indicarea
denumirii abreviate a partidului pe care îl reprezintă.
(5)
Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nici o influenţă
asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele
menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
(6)
Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează,
la cerere, de către preşedintele biroului electoral, o copie de pe fiecare
proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea
procesului-verbal.
Art.
87. - (1)
În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de
numărare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a rezultatului
votării în procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la
aceste operaţiuni.
(2)
Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte, de
îndată, asupra întâmpinărilor formulate.
(3)
Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot
formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintă
preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care
eliberează depunătorului o dovadă de primire.
Art.
88. - (1)
Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru
primar, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde:
procesul-verbal
şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule
şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează,
se transportă cu pază militară şi se predau biroului
electoral de circumscripţie, de către preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea
votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
trebuie însoţit de cel puţin doi membri ai biroului, stabiliţi
prin tragere la sorţi de către preşedinte.
(2)
Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.
Constatarea rezultatelor alegerilor
Art.
89. - (1)
După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de
votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească,
municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, procedează
la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei
publice locale pentru care au avut loc alegeri.
(2)
Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor
pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului
Bucureşti şi celelalte documente prevăzute la art.88, se predau
locţiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie
electorală pe bază de proces-verbal care, împreună cu un alt
membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de
preşedintele biroului, le transportă cu pază militară
şi le predă biroului electoral de circumscripţie
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(3)
Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripţie judeţeană
se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod
obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesul-verbal
menţionat
la alin.(2) şi numărul de dosare predate efectiv.
Art.
90. - (1)
După primirea dosarelor conţinând procesele verbale cu rezultatul
numărării voturilor de la toate birourile electorale ale
secţiilor de votare şi după soluţionarea
contestaţiilor formulate, biroul electoral de circumscripţie
comunală, orăşenească, municipală, de sector al
municipiului Bucureşti şi judeţeană, respectiv biroul electoral
de circumscripţie a municipiului Bucureşti, procedează la totalizarea
voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile prezentei
legi.
(2)
În acest scop, biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe
întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare listă de
candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi
obţinute.
(3)
Biroul electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală, de sector al municipiului
Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a
municipiului Bucureşti, însumează numărul de voturi
obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la
funcţia de primar general.
(4)
La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista
candidaţii şi persoanele acreditate în acest scop, precum şi persoanele
prevăzute la art.85 alin.(1).
Art.
91. - Alegerile
pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de
numărul alegătorilor care au participat la vot.
Art.
92. - (1)
Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de
circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând
5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în
circumscripţia
respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale,
la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2
procente. Pentru alianţele cu cel puţin trei membri, pragul
electoral
este de 8%.
(2)
Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice,
alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi
care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin.(1).
(3)
Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:
a)
în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul
de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi
candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral,
determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil
exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi care
au întrunit pragul electoral, la numărul total al mandatelor de consilier
din circumscripţia respectivă;
biroul
electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea
mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al
voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este
declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de
voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi
neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor
politice şi alianţelor electorale voturile care au rămas
după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului
electoral;
b)
în a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie repartizează
mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice,
alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit
pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi
neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice,
alianţelor politice sau alianţelor electorale, în ordinea înscrierii
acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă
politică sau alianţă electorală, până la epuizarea
lor. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor,
operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
(4)
În cazul în care nici una dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a
obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din
cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul
electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil
exprimate dintre toate aceste organizaţii.
(5)
Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin.(3) se
constată că două sau mai multe partide politice, alianţe
politice sau alianţe electorale au acelaşi număr de voturi
neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat,
acesta este repartizat partidului, alianţei politice sau alianţei
electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil
exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal,
repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi.
(6)
Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie
în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă şi începe cu lista de
candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
(7)
Dacă unui partid politic, alianţă politică sau
alianţă electorală i se cuvin mai multe mandate decât
candidaţii înscrişi în listă, mandatele rămase se atribuie
celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi,
potrivit prevederilor alin.(3).
(8)
În situaţia în care nici un partid politic, alianţă
politică sau alianţă electorală nu realizează pragul
electoral, iar numărul candidaţilor independenţi care au
realizat pragul este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din
circumscripţia respectivă, diferenţa de mandate este
repartizată primelor 3 partide politice, alianţe politice sau alianţe
electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi
valabil
exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, alianţă
politică sau alianţă electorală i se repartizează câte
un mandat. Operaţiunea se repetă până la epuizarea tuturor
mandatelor.
(9)
Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt
declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de
vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de
candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea
în care sunt înscrişi în liste dacă, până la data validării
mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele sau, după caz,
alianţele politice sau alianţele electorale pe listele cărora au
candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura
conducerilor judeţene ale partidelor, respectiv ale acelor partide care au
constituit alianţe politice sau alianţe electorale, că
supleanţii fac parte din partidul respectiv, ori dintr-unul dintre
partidele care au constituit alianţele politice sau alianţele
electorale, după caz.
(10)
În caz de vacanţă a mandatului unui consilier independent sau al unui
consilier aparţinând unui partid politic, alianţă politică
sau alianţă electorală, care nu mai are supleanţi pe
listă, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid
politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor
politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de
primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de
voturi valabil exprimate.
Art.
93. - (1)
Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul
electoral de circumscripţie.
(2)
Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil
exprimate.
(3)
Dacă nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor
valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de
biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur
de scrutin.
(4)
Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între
mai mulţi candidaţi la funcţia de primar.
(5)
La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe
primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în
situaţie de balotaj.
(6)
Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
(7)
În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obţinut
cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Art.
94. - (1)
În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între
care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează,
renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute
de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul
situat pe locul următor.
(2)
Dacă situaţiile prevăzute la alin.(1) se produc în cazul unuia dintre
candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj, nu vor mai avea loc
alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe
celalalt
candidat.
Art.
95. - (1)
Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească,
municipală, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de
circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti
încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru
primar, respectiv pentru consiliul judeţean, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi primarul general, după caz, privind
toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea
rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
(2)
Procesul-verbal cuprinde:
a)
numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe
listele electorale permanente din circumscripţia electorală, în
listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului
prin urna specială din care:
-
numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale
permanente;
-
numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna
specială;
b)
numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din
circumscripţia electorală, care s-au prezentat la urne, din care:
-
numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale
permanente;
-
numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna
specială;
c)
numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)
numărul total al voturilor nule;
e)
numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare
listă de candidaţi pentru funcţia de consilieri sau de fiecare
candidat independent;
f)
numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare
candidat pentru funcţia de primar, respectiv primar general;
g)
numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru consiliul local, respectiv
consiliul judeţean şi Consiliul general al Municipiului
Bucureşti, partidul politic, alianţa politică sau alianţa
electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent;
h)
numele şi prenumele primarului, respectiv al primarului general al
municipiului Bucureşti, ales şi partidul politic, alianţa
politică sau alianţa electorală care i-a propus sau menţiunea
de candidat independent;
i)
expunerea pe scurt a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi
a hotărârilor pronunţate de biroul electoral de circumscripţie.
Hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie
sunt definitive;
j)
numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate.
(3)
Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare şi se semnează
de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului
electoral de circumscripţie şi poartă ştampila acestuia.
(4)
Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nici o influenţă
asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează
motivele care au împiedicat semnarea.
(5)
Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul
judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi
procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de
votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte
şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se
înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau,
după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea
validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii administraţiei
publice locale nr.215/2001. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului
alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore,
la judecătoria în a cărei rază teritorială se afla
circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în
cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul
Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor
Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.
(6)
Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de
circumscripţie comunală, orăşenească, municipală
sau de sector al municipiului Bucureşti se trimite, în termen de 24 de
ore, la
biroul
electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(7)
La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripţie ori reprezentanţilor
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale
care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi,
li se eliberează, în mod obligatoriu, de către preşedintele sau
vicepreşedintele biroului electoral o copie certificată de pe
procesulverbal respectiv. Cererea trebuie formulată în scris înainte de
întocmirea procesului-verbal.
(8)
Biroul electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală sau judeţeană, după
caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor local
şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni.
(9)
Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru
membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele
doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral de
circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri
şi pentru primarul de sector, de către biroul electoral de
circumscripţie de sector.
Art.
96. - (1)
Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art.95 alin.(5) şi (6)
şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie
judeţeană şi a municipiului Bucureşti, centralizează voturile
şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice,
alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi
încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii
judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv
pentru primar şi primarul general.
(2)
Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la
primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de
circumscripţie şi cuprinde:
a)
numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe
listele electorale permanente din circumscripţiile electorale din judeţ,
în listele electorale suplimentare şi în extrasele folosite la exprimarea
votului prin urna specială, din care:
-
numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale
permanente;
-
numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna
specială;
b)
numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din
judeţ, care s-au prezentat la urne, din care:
-
numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele
electorale permanente;
-
numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna
specială;
c)
numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)
numărul total al voturilor nule;
e)
numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de
candidaţi la funcţia de consilier, grupate pe partide politice,
alianţe politice sau alianţe electorale, precum şi pe candidaţi
independenţi;
f)
numărul total al voturilor valabil exprimate obţinute de candidaţii
pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, alianţe politice,
alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi;
g)
numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice,
alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi;
h)
numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate pe
partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi
independenţi.
(3)
Procesul-verbal se semnează de preşedinte şi de membrii biroului
electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv de circumscripţie
a municipiului Bucureşti şi poartă ştampila acestuia.
(4)
Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nici o influenţă
asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează
motivele care au împiedicat semnarea.
(5)
Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de
la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile
electorale de circumscripţii, cu pază militară, la Biroul
Electoral
Central.
(6)
Biroul electoral de circumscripţie judeţeană respectiv a municipiului
Bucureşti dau publicităţii, prin monitorul oficial al judeţului,
rezultatul alegerilor pentru judeţul în cauză, respectiv pentru municipiul
Bucureşti.
Art.
97. - (1)
Dispoziţiile prezentului capitol, privitoare la birourile electorale ale
secţiilor de votare se aplică, în mod corespunzător, şi
birourilor electorale ale secţiilor de votare din municipiul
Bucureşti.
(2)
Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie comunală,
orăşenească şi municipală se aplică în mod
corespunzător şi birourilor electorale de circumscripţie de
sector al municipiului Bucureşti şi, după caz, biroului
electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.
(3)
Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie judeţeană
se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, şi
biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.
Art.
98. - Candidaţii
aleşi atât în funcţia de consilier local, cât şi în funcţia
de consilier judeţean, sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la
data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două
calităţi. Locurile devenite astfel vacante se completează
potrivit art.92 alin.(9) şi (10). Prevederile prezentului articol se
aplică şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, care nu pot fi, în acelaşi timp, şi membri ai
consiliilor locale de sectoare.
CAPITOLUL V
CONTRAVENŢII
ŞI INFRACŢIUNI
Art.
99. - Constituie
contravenţii următoarele fapte:
a)
înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător, în mai
multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane
fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor
cu încălcarea prevederilor art.45;
b)
încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi
şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;
c)
păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;
d)
neefectuarea, la termen, a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea
acestora în listele electorale permanente;
e)
efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către
persoane neautorizate;
f)
necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul
listei electorale permanente existente la primărie;
g)
neluarea de către organizatori a măsurilor necesare
desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum
şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi
alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul
secţiilor de votare, delimitat potrivit art.76 alin.(1);
h)
distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în
orice alt mod a listelor electorale, a platformelor – program afişate sau
a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală;
i)
afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât
cele permise potrivit prevederilor legale;
j)
acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste
de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică;
k)
neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii
birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;
l)
refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la
art.76 alin.(5);
m)
refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral
al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot
şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art.76 alin.(1);
n)
refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare
alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate,
precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;
o)
încălcarea de către preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare a prevederilor art.85 şi întocmirea
proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art.86;
p)
părăsirea de către membrii biroului electoral a localului
secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de
semnarea procesului-verbal;
q)
continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale
potrivit dispoziţiilor art.57, precum şi sfătuirea, în ziua
votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul
prevăzut la art.76 alin.(1), să voteze sau să nu voteze anumite
partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaţi
independenţi;
r)
purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al
secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane,
insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
s)
absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului
acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit
prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;
ş)
refuzul preşedintelui biroului electoral sau a locţiitorului acestuia
de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor
îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;
t)
nerespectarea de către primar a prevederilor art.16 alin.(2).
Art.
100. - Contravenţiile
prevăzute la art.99 lit h), i), l) şi t) se sancţionează cu
o amendă de la 3.000.000 la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c),
d), e) şi f) cu amendă de la 5.000.000 la 7.000.000
lei,
cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi ş) cu amendă de la
7.000.000 la 10.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m)
şi n) cu amendă de la 11.000.000 la 15.000.000 lei.
Art.
101. - (1)
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
prevăzute la art.99, respectiv art.100, se fac de :
a)
poliţişti pentru faptele prevăzute la lit. a), b), g), h), i),
k), l), m), n) şi q);
b)
primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit.
e) şi h);
c)
preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele
prevăzute la lit. j), o), p) şi r);
d)
preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor
de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului
electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor
de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare
sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la
lit. s) şi ş);
e)
împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale
Permanente pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e) şi f);
f)
prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevăzute la
lit.t).
(2)
Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării
acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art.100, agentul
constatator făcând menţiune despre această posibilitate în
procesul-verbal.
(3)
Contravenţiilor prevăzute la art.99 le sunt aplicabile dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002,
cu modificările ulterioare.
Art.
102. - (1)
Menţionarea în declaraţia de acceptare a candidaturii a unor date
neadevărate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 1 la 5 ani.
(2)
Înscrierea, cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală
permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală
permanentă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art.
103. - (1)
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a
alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2)
În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin.(1), s-a pricinuit o vătămare
a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care
necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au
produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ
sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate
permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori
punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3
la 10 ani.
(3)
Tentativa se pedepseşte.
Art.
104. - (1)
Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii
biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani.
(2)
Tentativa se pedepseşte.
Art.
105. - (1)
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul
campaniei electorale, precum şi în scopul determinării
alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită
listă de candidaţi sau un anumit candidat pentru funcţia de
primar sau de consilier, precum şi primirea acestora de către
alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea
de la 6 luni la 5 ani.
(2)
Pedeapsa prevăzută la alin.(1) se aplică şi persoanei care votează
fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de
mai multe ori în ziua alegerilor.
(3)
Tentativa se pedepseşte.
Art.
106. - (1)
Tipărirea şi utilizarea de buletine false, introducerea în urnă
a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de
alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile
electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals
constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7
ani.
(2)
Tentativa se pedepseşte.
Art.
107. - (1)
Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei
sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni
şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu
constituie o infracţiune mai gravă.
(2)
Tentativa se pedepseşte.
Art.
108. - (1)
Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea
votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât
cele prevăzute la art.83 constituie infracţiuni şi se pedepsesc
cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2)
Tentativa se pedepseşte.
Art.
109. - (1)
Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului
electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2)
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care
transportă urna specială fără a face parte din biroul
electoral al secţiei de votare.
(3)
Tentativa se pedepseşte.
Art.
110. - Limitele
pedepselor pentru infracţiunile prevăzute în Codul penal ori în
legile penale speciale, săvârşite în legătură cu desfăşurarea
alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special.
Art.
111. - Pentru
toate infracţiunile prevăzute în prezenta lege, săvârşite
în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor,
acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
Art.
112. - Bunurile
destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor
prevăzute la art.99 lit.i) şi r) sau a infracţiunilor prevăzute
la art.105 şi art.106 ori rezultate din comiterea acestora, se confiscă.
CAPITOLUL VI
DISPOZIŢII
TRANZITORII ŞI FINALE
Art.
113. - (1)
Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se
suportă din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului
Bucureşti, după caz.
(2)
Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigură
de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale de circumscripţie
judeţeană şi, după caz, a birourilor electorale
judeţene se asigură de către primarii municipiilor
reşedinţă de judeţ, împreună cu preşedinţii
consiliilor judeţene şi cu prefecţii, iar cele ale birourilor electorale
de circumscripţii comunale, orăşeneşti, municipale şi
din sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi cele ale
secţiilor de votare, de către primar, împreună cu
prefecţii.
(3)
Membrilor birourilor electorale, statisticienilor şi personalului tehnic
auxiliar li se acordă o indemnizaţie stabilită prin
hotărâre a Guvernului.
Art.
114. - Prefecţii
şi subprefecţii nu pot candida şi nu pot participa la
acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din
funcţie, decât în situaţia în care demisionează cu cel
puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor.
Art.
115. - Actele
întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege
sunt scutite de taxa de timbru.
Art.
116. - (1)
Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii
trebuie să asigure, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale,
statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada
cât
funcţionează acestea.
(2)
Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar,
care au calitatea de angajaţi cu contract de muncă sau sunt numiţi
într-o funcţie publică, se consideră detaşaţi, pe
perioada cât îşi
desfăşoară
activitatea, la birourile electorale.
(3)
Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai
dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod
în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul
de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unor
neregularităţi. Orice act de propagandă pentru sau împotriva
unui partid politic, alianţă politică, alianţă
electorală ori candidat independent sau încercarea de a influenţa
opţiunea alegătorului, cât şi încălcarea în orice mod a
actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării
de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua
votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din
secţia de votare.
Art.
117. - (1)
Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor
şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit
regulilor stabilite de lege pentru ordonanţă
preşedinţială, cu
participarea
obligatorie a procurorului.
(2)
Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti
potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.
Art.
118. - (1)
Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua
când încep să curgă, până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc,
chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.
(2)
Pe întreaga perioada a alegerilor, birourile electorale şi instanţele
de judecată trebuie să asigure permanenţa activităţii
necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a
drepturilor electorale. Programul de activitate al acestora, pentru toată
perioada electorală, este afişat la loc vizibil şi respectat cu
stricteţe.
Art.
119. - (1)
Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre
judecătorească definitivă nu participă la vot şi nu
sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor,
pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.
(2)
Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă
se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art.83 privind urna
specială, în măsura în care se solicită această modalitate
de vot.
(3)
În condiţiile alin.(2) votează numai persoanele care domiciliază
în circumscripţia electorală comunală,
orăşenească sau municipală în care au loc alegeri.
Art.
120. - În
sensul prezentei legi, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale legal constituite sunt asimilate partidelor
politice.
Art.
121. - (1)
În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte
modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale
suplimentare şi al listei susţinătorilor, precum şi al
ştampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale
judeţene şi ale Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul
stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul
ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea „votat”,
al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi al certificatului
doveditor al alegerii consilierilor şi primarului.
(2)
Predarea şi primirea formularelor, ştampilelor şi celorlalte materiale
necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.
Art.
122. - Prin
act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege cartea de
identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori
paşaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul
militarilor
în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu
militar.
Art.
123. - Birourile
electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului
Bucureşti acreditează ca observatori interni numai pe cetăţenii
cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentală
care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului,
înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii
campaniei electorale.
Art.
124. - Persoanele
desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic;
acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza
circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului
Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art.123,
însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator
că va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se dă
pe propria răspundere şi constituie act de drept public, cu toate
consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt
cele prevăzute în art.116 alin.(3) şi sunt menţionate în actul
de acreditare.
Art.
125. - Organizaţiilor
neguvernamentale prevăzute la art.123 le sunt aplicabile, în mod
corespunzător, prevederile art.116 alin.(3).
Art.
126. - Guvernul
stabileşte durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor
de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neîntrebuinţate,
a ştampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării.
Art.
127. - (1)
Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor
organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii
locale ori judeţene, sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului
Bucureşti ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum
şi ca urmare a invalidării sau declarării vacante a
funcţiei de primar.
(2)
Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează
alegeri pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari pentru
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru
primarul
general al municipiului Bucureşti.
Art.
128. - Prin
denumirea „birou electoral de circumscripţie”, folosită în prezenta
lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală, inclusiv a municipiului
Bucureşti, şi judeţeană, precum şi a subdiviziunii
administrativ-teritoriale a municipiului.
Art.
129. - Legea
nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată în Monitorul Oficial al
României nr.79 din 18 aprilie 1996, cu modificările şi
completările ulterioare, se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din
19 februarie 2004, cu respectarea
prevederilor art.76 alin.(1) din Constituţia României, republicată.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în
şedinţa din 18 martie 2004, cu respectarea prevederilor art.76
alin.(1) din Constituţia României, republicată.
Bucureşti, Nr.