Instrumente Astronomice
Ghidul incepatorului
Emil Neata, 30 Martie 2003
Actualizat 25 Apr, 5 Oct 2003 (binocluri)
Actualizat 28 Mai 2004, 13 Iun 2005 (Emil Neata)
Lunete (Telescoape refractoare)
Notiuni
despre lunete
O
categorie aparte de lunete - "junk telescopes"
Lunete/Optica
- cat costa si de unde pot fi cumparate<
Telescoape reflectoare (in special
telescoape Newton)
Notiuni
despre telescoapele Newton
Newtoniene/Optica
- cat costa si de unde pot fi cumparate<
Binocluri
Notiuni
despre binocluri
Binocluri
- cat costa si de unde pot fi cumparate<
Accesorii pentru instrumente astronomice
Oculare
Lentile
Barlow
Diagonale
Cautatoare
Filtre
Accesorii
- cat costa si de unde pot fi cumparate<
Vizitati pagina Astro-Anunturi
(http://astroclubul.org/sarm/astromart)
Lunete (Telescoape refractoare)
Notiuni despre lunete
Prima luneta a fost construita in Olanda
la inceputul anului 1600, iar in 1610 Galileo Galilei isi construieste
una si o foloseste la observatii astronomice. Lunetele au cedat treptat
locul in astronomia profesionista telescoapelor reflectoare deoarece oglinzile
acestora pot fi fabricate in dimensiuni mult mai mari si sunt mai usor
de prelucrat. Cea mai mare luneta din lume a fost instalata in 1897 la
observatorul Yerkes (SUA) si are un diametru al obiectivului de 102 cm
cu o distanta focala de 19,4 m.
Aici (http://www.seds.org/billa/bigeyes.html) gasiti o lista cu cele
mai mari instrumente astronomice din lume si linkuri catre paginile observatoarelor
care le gazduiesc.
Lunetele (schema de principiu aici
- http://www.oocities.org/sarmvali/instrumeente/luneta.jpg) folosesc principiul
de refractie a luminii - atunci cand lumina trece prin obiectivul lunetei
este refractata (indoita) si ajunge intr-un punct numit focar, unde este
examinata printr-un "ocular" - o lupa mai sofisticata.
La inceputurile lunetelor, problema cea mai mare
era aberatia cromatica - un halou colorat in jurul obiectelor vazute prin
luneta. Problema este inerenta tuturor obiectivelor de luneta formate dintr-o
singura lentila si nu se poate corecta, indiferent de forma lentilei sau
tipul sticlei. Dar se poate corecta prin construirea unui obiectiv format
din doua lentile, fiecare fabricata dintr-un soi diferit de sticla, o sticla
numita flint si cealalalta crown. Obiectivele respective se numesc acromate.
Exista si obiective apocromate (foarte scumpe) formate din trei
lentile, fiecare din cele trei lentile dintr-o alta sticla.
Lunetele sunt foarte performante la observatii planetare
deoarece dau imagini cu contrast si calitate ridicata. Dar costul lor este
foarte mare si de aceea pentru observatii deep sky un telescop reflector
este de preferat, din cauza pretului mai scazut. Lunetele sunt mult mai
usor de folosit si intretinut decat telescoapele deoarece nu necesita operatii
de colimare (aliniere a partilor optice) si nu sunt afectate foarte
mult de tulburenta instrumentala (curenti de aer in tub). Singura problema
este ca un obiectiv de luneta costa mult mai mult decat o oglinda de telescop
de acelasi diametru, mai ales daca este vorba de diametre peste 80-90 de
mm.
O categorie aparte de lunete
- "junk telescopes"
Un "junk telescope" este un instrument (de
obicei o luneta de 50 mm sau 60 mm ) de calitate foarte proasta dar care
din pacate tenteaza pe multa lume din cauza pretului scazut si disponibilitatii
in magazine obisnuite, chiar si in Romania. Unele instrumente din categoria
aceasta au lentile de plastic, care nu ofera nici pe departe calitatea
necesara a imaginii pentru a putea fi folosite in astronomie. Pentru a
obtine imagini de calitate este nevoie ca lentila sa fie din sticla slefuita
si nu presata. Acest lucru poate fi verificat la cumparare privind lentila
sub un unghi inclinat, intr-un spatiu luminos. Daca lentila este presata
atunci pe suprafata ei vor aparea ape neregulate. In plus, obiectivul lunetei
trebuie sa fie alcatuit din 2 lentile, lucru usor de verificat daca ne
uitam cate reflexii se vad in lentila obiectiv. Daca vedem 4, inseamna
ca avem 4 suprafete optice distincte, ceea ce tradeaza un obiectiv acromat
'air-spaced', deci ok.
Trepiedele si monturile acestor instrumente sunt
de obicei foarte fragile, imaginea tremurand cand se face focalizarea sau
cand se misca instrumentul, acest lucru ingreunand foarte mult observatiile.
Preferabil este ca trepiedul sa fie din lemn, cele metalice fiind construite
din tabla de aluminiu subtire. Trepiedul poate fi stabilizat foarte mult
prin scaderea inaltimii picioarelor in cazul trepiedelor cu inaltime reglabila
si prin prinderea unei greutati de piesa care leaga cele trei picioare.
In unele cazuri pentru reclama (sau mai bine zis
minciuna comerciala!) pe cutie scrie ca luneta poate ajunge la puteri de
marire de pana la 600x, lucru posibil in teorie, dar total de nefolosit
in practica, un asemenea instrument avand un grosisment maxim util
- adica la care se mai vede ceva - de approxximativ 200x.
Un alt lucru care face un instrument prost sunt ocularele
inferioare de tipul Huygens (sunt inscriptionate cu literele HM),
oculare care ofera campuri vizuale mici si imagini nu prea grozave. Designul
a fost inventat de Christiaan Huygens acum 400 de ani si este folosit pentru
ocularele de microscop. Focuserele sunt de 0.96" (un inch este unitatea
de masura de baza americana, egala cu 2.54 cm, folosita in acest articol
din motiv de fabricatie, nu stiintific) nu de dimensiunea standard de 1.25",
producand vignetare (nu toata lumina care vine de la obiectiv ajunge
in ocular datorita diametrului prea mic al focuserului).
Cautatorul in cele mai multe cazuri are diametru
mic si optica de proasta calitate, dar ce este mai rau ofera un camp vizual
minuscul (aproximativ 2 grade, un camp normal avand in jur de 7 grade).
Foarte important de stiut este ca nu toate lunetele
de diametre mici intra in categoria junk telescope. Daca obiectivul este
de calitate corespunzatoare si luneta are un pret rezonabil, 50-70$, cu
cateva modificari (schimarea focuserului si a ocularelor) poate deveni
un instrument de calitate care il puteti folosi fara probleme la observatii.
Lunete/Optica - cat costa
si de unde pot fi cumparate
Puteti cumpara lunete de la Firma AlcoR, care isi are sediul in Bucuresti. Deocamdata in oferta sunt doar lunete cu obiectivul de 60mm si 70mm, la preturi destul de convenabile. Puteti cumpara si obiective de luneta, cu diametre de 60mm, 70mm si 80mm. Pentru informatii si adrese de contact mergeti la pagina firmei, Alcor Profesional (http://alcor.3x.ro/index.php).
O alta solutie pentru cei care isi doresc un instrument nou este sa il achizitioneze
din strainatate. Desigur cea mai bogata oferta vine din Statele Unite.
Dar din pacate achizitionarea unui instrument de acolo este foarte problematica
din cauza costurilor postale uriase care echivaleaza costul instrumentului.
In plus majoritatea firmelor nici nu trimit in Romania. O alta solutie
ar fi cumpararea din Franta de la magazinul La
Maison de l'Astronomie (http://www.maison-astronomie.com). Ei trimit
in Romania si cheltuielile postale sunt mai mici, dar preturile instrumentelor
sunt destul de piperate. Puteti comanda online un catalog gratuit cu toate
produsele lor, va veni la aproximativ trei saptamani de la data comenzii.
Lunete se pot cumpara si din Germania de la magazinul House of optics (http://www.hoo-germany.de). Persoana de contact este Robert Lebek, cetatean de origine romana, cu care puteti lua legatura prin e-mail. Adresa este info@hoo-germany.de.
Un loc de unde puteti cumpara lunete si optica de
la amatorii romani este pagina Astro-Anunturi
(http://astroclubul.org/sarm/astromart).
Pentru obiective pentru luneta si acoperiri
optice puteti lua legatura cu firma Opticoat din Bucuresti.
Opticoat S.R.L.
http://www.opticoat.ro
Str. Racari nr. 5, sector 3, Bucuresti
tel 3444014 fax 3444052
Lentile acromate pentru lunete se pot comanda in
principiu si la IOR. O avertizare totusi: desi mai multi au incercat, NICI
UNUL dintre astronomii amatori din Romania pe care ii cunoastem nu a reusit
sa obtina un asemenea obiectiv de la IOR.
IOR Bucuresti:
E-mail: ior@starnets.ro
Adresa postala: Str.Bucovina nr.4
Bucuresti, sector 3
Telefon: 021-3245124, 021-3244210/int.126
Incercati si numarul 021-3244312 de la Pro Optica
si cereti sa vorbiti cu Doamna fizician Sorohan Georgeta sau Domnul Ursu
de la Calcul Optic.
Telescoape reflectoare (in special
telescoape Newton)
Notiuni despre telescoapele
Newton
Telescoapele Newton folosesc o oglinda
concava asezata in partea din spate a tubului pentru a aduna lumina si
o oglinda secundara plana inclinata de obicei intr-un unghi de 45 grade
pe axul optic principal al oglinzii concave. Oglinda secundara are rolul
de a trimite lumina venita de la oglinda principala in ocular.Aici
(http://www.oocities.org/sarmvali/instrumente/newtonian.jpg) aveti o schema
care ilustreaza procesul.
Afara de telescoapele Newton, mai exista si alte
tipuri de reflectoare mai putin cunoscute cum ar fi telescoapele Herschel
care nu folosesc o oglinda secundara, lumina de la oglinda principala fiind
trimisa direct in ocular. Un alt tip de telescop reflector este Cassegrain,
cu o oglinda secundara convexa care are rolul de a arunca lumina inapoi
spre oglinda principala, apoi lumina trece printr-o gaura in centrul oglinzii
principale si imaginea se formeaza in spatele oglinzii principale (schema
de principiu aici
- http://www.oocities.org/sarmvali/instrumeente/cassegrain.jpg).
De mai bine de 300 de ani Newtonienele cunosc un
permanent proces de imbunatatire ajungandu-se de la primele oglinzi din
speculum
(metal slefuit cu reflectivitate mult mai mica decat oglinzile actuale)
la oglinzi din sticla acoperite cu argint sau aluminiu.
O oglinda de telescop este mult mai ieftina decat
o lentila de luneta de acelasi diametru (o singura suprafata optica de
slefuit, sticla nu trebuie sa fie transparenta, etc), acest lucru ducand
la o raspandire mai mare a acestora in defavoarea lunetelor. Oglinzile
cu diametru mai mic de 120 mm si cu raport f:d (raportul dintre distanta
focala si diametrul obiectivului) mai mare de 8 pot fi sferice, la diametre
mai mari de 130mm folosindu-se oglinzi parabolice.
Indiferent de tipul oglinzii toate sunt construite
dintr-un disc de sticla slefuit concav, acoperit cu un strat reflector
de aluminiu, iar unele oglinzi slefuite de amatori sunt argintate, inconvenientul
fiind ca argintarea trebuie refacuta periodic. Oglinzile moderne sunt acoperite
si cu un strat protector de SiO sau SiO2 (cuartz).
Reflectoarele sunt ideale pentru observatii deep
sky mai ales cand e vorba de telescoape cu diametrul oglinzii mai mare
de 150 mm. Telescoapele reflectoare dau imagini perfect acromate, dar sunt
mai greu de intretinut decat o luneta, fiind necesare operatiuni periodice
de colimare (aliniere) a opticii. Modelele cu tub intreg sunt sensibile
la turbulenta instrumentala si au contrast mai scazut decat o luneta de
acelasi diametru. Dar, ca idee, pentru observatii la planete si la Luna,
un telescop de 150 mm da acelasi constrast ca si o luneta de 100 mm, dar
telescopul costa de 2-3 mai putin si aduna de 2.25 ori mai multa lumina...
Newtoniene/Optica - cat
costa si de unde pot fi cumparate
Puteti cumpara telescoape de la Firma AlcoR, care isi are sediul in Bucuresti. In oferta sunt telescoape cu diametrul oglinzii de 76mm, 114mm, 150mm si 203mm, pe monturi ecuatoriale, la preturi destul de convenabile. Pentru informatii si adrese de contact mergeti la pagina firmei, Alcor Profesional (http://alcor.3x.ro/index.php).
Exista si amatori experimentati care
construiesc telescoape si le ofera spre vanzare. Unul dintre acestia este
George Izvoranu, care construieste instrumente cu optica din Statele Unite. Pentru detalii trimiteti e-mail la adresa refractor_geek@yahoo.com.
O alta veste buna este ca exista si amatori
romani care slefuiesc oglinzi pentru vanzare!
Pentru oglinzi de telescop cu diametre de 100, 150,
200, 250 si poate 300 mm luati legatura cu Eugen Radu din Sebes. Pretul
unei oglinzi slefuite de Eugen in Euro este egal cu diametrul exprimat
in mm (de ex un diam de 150mm costa 150 Euro). Adresa lui Eugen este:
E-mail: radueugen@astroclubul.org
Adresa postala:
Radu Eugen
Str. Stefan cel Mare nr. 68
Sebes, ALBA 2575
Telefon: 0258-734041 sau 0745 - 912224.
Pentru oglinzi de telescop mici cu diametre de 100
mm, sferice, aluminizate luati legatura cu Attila Soo din Tg Mures:
E-mail: satti_84@yahoo.com
Adresa postala:
Soo Attila
Str. Bul. 1 Dec 1918, Nr 235
Apt.26
TG-Mures 4300
Jud. Mures
Un loc de unde puteti cumpara telescoape si optica
de la amatorii romani este pagina Astro-Anunturi
(http://astroclubul.org/sarm/astromart).
Puteti comanda la IOR oglinzi principale (numai sferice),
oglinzi secundare, sau pentru cei interesati tot la IOR se pot aluminiza
oglinzi. Din pacate se pare ca oglinzile principale IOR au o calitate indoielnica
(conform mai multor surse). Dar aluminizarea este de buna calitate.
IOR Bucuresti:
E-mail: ior@starnets.ro
Adresa postala: Str.Bucovina nr.4
Bucuresti, sector 3
Telefon: 021-3245124, 021-3244210/int.126
Incercati si numarul 021-3244312 de la Pro Optica
si cereti sa vorbiti cu Doamna fizician Sorohan Georgeta sau Domnul Ursu
de la Calcul Optic.
Pentru aluminizare la IOR
luati legatura cu:
Matei Silviu
Email: m_silviu_2000@yahoo.com
Telefon 0740 114 719 sau 250 71 76
Adresa: B-dul Nicolae Titulescu Nr.121 Bl.2 Sc.4
Et.8 Ap.150 Sect 1, cod 70000 Bucuresti
Cei care doresc sa isi slefuiasca singuri oglinda
de telescop si au nevoie de abrazivi pot lua legatura cu "Abrazivul SA"
din Cluj care comercializeaza diverse sortimente.
Date de contact:
Adresa: Str. Cãminul Pâinii, nr 1-3
Cluj - Napoca
Tel: 064 43 75 91; 064 43 70 33
Fax: 064 43 75 91
e-mail: abrazivul@mail.dntcj.ro
Perturile fara TVA (1 martie 2004):
Granulatie Pret/kg(Euro)
60 ---------- 2,5
80 ---------- 2,5
120 --------- 3,0
220 --------- 4,5
320 --------- 5,0
500 --------- 6,5
600 --------- 6,5
800 --------- 7,0
Nu aveti nevoie de cantitati mari, Alin Tolea estimeaza
ca pentru 5 sau 6 oglinzi de 150 mm sunt suficiente 2 Kg de abraziv granulatie
80, 1 Kg abraziv 120, 250 g abraziv 220, 100 g abraziv 500 si 50 g de abraziv
800.
Oglinzi principale si secundare se pot cumpara si
din Statele Unite prin intermediul lui Alin Tolea (alintolea@yahoo.com).
Prima optiune este Orion
Telescopes (http://www.telescope.com). Oglinzile
principale Orion reflecta minim 88% din lumina, sunt aluminizate si acoperite
cu SiO. Preturile sunt (13 iunie 2003):
Pentru ca oferta Orion Telescopes se poate
schimba va rugam sa verificati site-ul respectiv pentru preturile la zi
(http://www.telescope.com). Din cele trei optiuni
din stanga paginii selectati "Accesories" > "Telescope Parts". Ceea ce
cautati se afla pe pagina doi, adica "Primary Mirrors" = oglinzi principale
si "Elliptical Flat Secondary Mirrors" = oglinzi secunadre.
1 inch (") = 2,54 cm
Oglinda sferica 4.5" f/8: 39.5 $
Oglinda parabolica 8" f/5: 189 $
Oglinda parabolica 8" f/6: 189 $
Oglinda parabolica din pyrex 10" f/4.7: 299$
Orion vinde si oglinzi secundare (este listata axa
mica):
1.36" = 17.95 $
1.57" = 20.95 $
1.85" = 21.95 $
2.05" = 22.95 $
2.28" = 24.95 $
Discovery
Telescopes (http://www.discovery-telescopes.com) vinde o gama larga
de oglinzi principale si secundare. Preturile (13 iunie 2003) sunt mai
mari decat la Orion Telescopes:
1.Oglinzi aluminizate, reflectivitate 89%, acoperite
cu SiO:
6" f/8: $169
8" f/6: $249
8" f/7: $249
10" f/5.6: $499
2. Oglinzi aluminizate, din pyrex, acoperite cu SiO,
reflectivitate 94%:
6" f/8: $189
8" f/6: $299
8" f/7: $299
8" f/8: $299
10" f/4.5: $658
10" f/6: $599
12.5" f/5: $849
12.5" f/6: $829
15" f/5: $1499
Oglinzi secundare din pyrex (axa mica listata):
1.30": $49
1.50": $69
1.83": $89
2.14": $119
2.60": $149
3.10": $175
Telescoape se pot cumpara si din Germania de la magazinul House of optics (http://www.hoo-germany.de). Persoana de contact este Robert Lebek, cetatean de origine romana, cu care puteti lua legatura prin e-mail. Adresa este info@hoo-germany.de.
O alta sursa de instrumente si optica sunt diversi
dealeri din Ungaria:
AstroTech Kkt.
VIRTUARIUM, H-6500 BAJA, Czirfusz u. 28/B. (HUNGARY)
tel: +36-20-9370-042 (telefon mobil)
fax: +36-79-427-001
Persoana de contact: Tibor Hegedus
H-6501 BAJA, PF. 116. - Hungary
http://www.bajaobs.hu/baja/astrotch.htm
email: hege@electra.bajaobs.hu
La AstroTech Kkt. se pot face si aluminizari si acoperiri
cu SiO pentru oglinzile principale.
Gemini BT
2091 Etyek, Alsegy u. 7. Tel: (22) 223-022
Telescopium Kft.
1111 Budapest, Budafoki zt 41/b. Tel/fax: (1)209-0542,
(20) 944-4579
http://www.telescopium.hu
Unioptik BT
1173 Budapest, Vaszt sor 44. Tel: (1) 257-2850
O alta firma care vinde oglinzi principale foarte
ieftine este Sylvan Company si are doua magazine online: un ebay
store (licitatie online) (http://www.stores.ebay.com/thesylvancompany)
si un website normal (http://www.sylvancompany.com).Toate
oglinzile sunt aluminizate si acoperite cu SiO.
Preturile (sursa Alin Tolea, ianuarie 2003):
Oglinda sferica 4.5" f:8: 15 $
Oglinda parabolica 6" f:5 (lambda/8): 35$
Oglinda parabolica 8" f:4 (lambda/4): 89$
Desi multi ar putea fi tentati de pretul mic Alin
Tolea nu recomanda oglinda de 8" f:4 (explicatia aici
- http://www.oocities.org/sarmvali/instrumeente/alin1.txt). La aceste preturi
se adauga posta pana la Alin - in Statele Unite - (in medie 10 $) plus
posta pana in Romania.
Cheltuielile postale din Statele Unite pana in Romania
pentru un pachet cu dimenisuni mai mici de 150x150x600 mm sunt in functie
de greutate (13 iunie 2005):
0.5 pound = 7.65 $
1 pound = 453g = 10.85 $
1.5 pounds = 679g = 14.05 $
2 pounds = 906g = 17.35 $
Pentru mai multe informatii despre pretul postei
din SUA pana in Romania:
Pagina postei SUA
(http://www.usps.gov)
Calculatorul postal
(http://ircalc.usps.gov)
Costul
pachetelor in functie de greutate (http://ircalc.usps.gov/weight.asp?Contents=1)
Nu este foarte greu sa construiti un telescop daca
aveti partea optica, dupa o luna de lucru lejer il puteti folosi la observatii.
Cel mai usor de construit este un telescop Dobson. Dobsonienele sunt tot
telescoape Newton, singurul lucru care le deosebeste fiind o montura alt-azimutala
foarte simpla si eficienta. Pe pagina Sidewalk
Astronomy (http://members.aol.com/sfsidewalk/cdobplans.htm) gasiti
cele mai bune planuri de pe internet pentru constructia unui astfel de
telescop. O alta resursa excelenta este cartea "The dobsonian telescope"
de Kriger si Berry , scanata de Alin Tolea si aflata online la adresa de
aici
(http://www.astroclubul.org/astroclub/publicatii/altele/kb.html).
Cei interesati de slefuirea unei oglinzi de 200 mm
pot consulta cartea "Laboratorul astrofizicianului amator" de Matei Alexescu,
scanata de Ovidiu Vaduvescu si aflata online aici
(http://www.astroclubul.org/sarm/carti/Laboratorul/).
La ora actuala cel mai mare instrument din Romania
folosit de un amator este cel construit de Octavian Stanescu din Timisoara.
Telescopul
lui Octavian (http://www.oocities.org/sarmvali/instrumente/TaviTelescop.jpg)
este un Newtonian pe montura Dobson, cu diametrul oglinzii principale de
38 cm.
Binocluri
Notiuni despre binocluri
Dupa "Binoculars" de Roy Bishop, articol
aparut in RASC Observer's Handbook 2002
Subcapitolele "Caracteristicile binoclurilor",
"Prismele" si "Acoperiri anti reflex" de Emil Neata.
Un binoclu este indispensabil pentru observatorul
experimentat si in special cea mai buna alegere pentru un incepator care
inca nu cunoaste foarte bine cerul si pentru care campul vizual mic al
unui telescop si orientarea confuza a imaginilor va avea in mod sigur ca
rezultat mai multa frustrare decat placere.
Din pacate multi incepatori care nu cunosc destule
lucruri despre instrumentele astronomice cumpara un "junk telescope", care
datorita calitatii deosebit de proaste si dificultatii de folosire ramane
uitat intr-un colt al casei, nefolosit de nimeni. Aceasi suma de bani poate
fi investita intr-un binoclu, care datorita campului vizual mare si imagini
normal orientate (Nord in sus, Est la stanga) va fi de mare ajutor pentru
primii pasi in astronomie si va oferi imagini unice ale cerului.
Binoclurile care maresc de 6 pana la 8 ori sunt ideale
pentru gasirea planetelor in crepuscul, studierea constelatiilor si nebuloaselor
obscure, dar si pentru observarea cometelor de dimensiuni mari (peste 5
- 10 minute diametru). Un binoclu care mmareeste de la 10 la 20x ofera cele
mai bune imagini ale unor obiecte cu diametrul de cateva grade, cum ar
fi Hyadele, Pleiadele si Galaxia din Andromeda; deasemenea cu acest binoclu
se obtin cele mai bune imagini ale suprafetei lunare.
Binoclurile ne permit sa vedem Universul cu amandoi
ochii, din acest lucru rezultand mai multe avantaje: un simt imbunatatit
al realitatii si adancimii; un mod de observare relaxat; o vedere completa
in sensul ca regiunile oarbe ale ochiului (asociate cu vasele de sange
si regiunea unde nervul optic este atasat de retina) sunt compensate de
campul vizual oferit de celalalt ochi; obiectele slab stralucitoare sunt
mai usor de reperat si par mai luminoase atunci cand sunt privite cu amandoi
ochii, deoarece la un binoclu suprafata care colecteaza fotonii este dubla
fata de o luneta sau un telescop de acelasi diametru.
Caracteristicile binoclurilor: Caracteristicile
unui binoclu sunt specificate de doua numere, inscrise de obicei pe binoclu,
de exemplu, 7x50 sau 8x30. Primul numar, incluzand "x", este puterea de
marire (grosismentul); al doilea numar este diametrul lentilelor din fata
(obiectivul) in milimetri. Raportul dintre diametrul obiectivului si grosisment
stabileste luminozitatea unui binoclu. Pentru un binoclu cu luminozitate
buna acest raport trebuie sa fie mai mare sau egal cu 4 sau maxim 5. Daca
rezultatul raportului este sub aceasta limita, cu binoclul in cauza se
vor distinge dificil obiectele slab stralucitoare.
O alta caracteristica la fel de importanta este "exit
pupil" (pupila de iesire) care este diametrul fascicolului de lumina
care iese din ocular. Diametrul pupilei de iesire poate fi usor calculat
impartind diametrul obiectivului la grosisment (de exemplu un binoclu 7x35
are o pupila de iesire de 35/7=5 mm). Este important ca numarul respectiv
sa fie cat mai mare, dar nu mai mare decat marimea pupilei observatorului.
Pupila ochiului uman se poate dilata pâna la maxim 7 mm pentru oamenii
tineri si scade la 4 - 5 mm odata cu inaintarea in varsta. De aceea, in
loc de un binoclu 7x50 (pupila de 50 mm/7 = 7.1 mm) potrivit pentru un
om de 16 - 20 ani, am recomanda un 10x50 (pupila de 50 mm/10 = 5 mm) potrivit
si pentru varsta de 25-30 de ani si mai incolo...
Binoclurile au campuri vizuale aparente (campul
aparent depinde de diametrul lentilelor ocularului) de aproximativ 50 grade,
cand sunt echipate cu oculare standard, pana la campuri de 70 grade cand
au oculare cu camp larg. Campul vizual real (diametrul unghiular
al portiunii de cer vizibila prin instrument - in mod obisnuit de la 3
pana la 10 grade) este egal cu campul aparent impartit la grosisment. Rezulta
ca portiunea de cer vizibila scade in diametru rapid odata cu cresterea
puterii de marire.
O categorie aparte o reprezinta binoclurile zoom,
cu marire variabila. Desi tentante la prima vedere, ele prezinta marele
dezavantaj de a avea câmpul mult mai mic decât un binoclu cu
marire fixa. De exemplu, un binoclu 7x50 are un camp tipic de 7 grade,
iar un binoclu 7 - 20x50 are doar un camp de 4 grade cand este folosit
la cea mai mica marire. Binoclurile zoom nu sunt pentru astronomie...
Care este cel mai bun binoclu pentru astronomie?
Nu exista un raspuns simplu. Aproape orice binoclu va arata mult
mai mult decat poate fi vazut cu ochiul liber; totusi, pentru a putea fi
folosit in astronomie diametrul lentilelor obiectivului ar trebui sa fie
cel putin de 30 mm. Deasemenea, binoclurile mici dar de calitate sunt de
preferat celor mari dar de calitate indoielnica.
Acoperiri anti reflex: Pentru transimisia
maxima a luminii si pentru imagini cu contarast ridicat pe lentilele obiectivului
se aplica un strat anti reflex care imbunatateste considerabil calitatea
binoclului. Aceste acoperiri sunt de doua tipuri:
1) Cu fluorura de magneziu - in acest caz binoclul
este unul coated, iar reflectiile de pe lentila obiectivului au
culoare albastra. Daca fluorura de magneziu este aplicata pe toate suprafetele
optice binoclul este fully coated.
2) Cu straturi dielectrice - optica este acoperita
cu straturi multiple din diverse materiale, acoperirea fiind superiora
celei cu fluorura de magneziu. In acest caz binoclul este multicoated,
iar reflectiile de pe lentilele obiectivului au culoare verde sau grena
inchis.
Multe din binoclurile de pe piata au acoperiri numite
"ruby
coatings" pe lentilele obiectivului, acestea având o puternica
culoare rosie. Aceste acoperiri NU au rol antireflex, sunt aplicate pentru
a mari contrastul imaginilor terestre vazute in timpul zilei. Binoclurile
cu "ruby coatings" nu se preteaza bine la observatii astronomice.
Binocluri de proasta calitate: Imaginile vazute
prin binoclurile de proasta calitate sunt sterse, ochiul se va obosi incercand
sa compenseze optica imperfect aliniata, mecanismul de focalizare de obicei
este flexibl si plin de un exces de vasilina pentru a masca imperfectiunile
mecanice. Evitati binoclurile zoom (cu grosisment variabil), cele care
nu au mecanism de focalizare (ajustare diferentiala a celor doua oculare)
si de modificare a ecartului (distantei dintre ochi). Tinand cont ca binoclurile
contin cel putin 14 piese de sticla, cu 36 suprafete optice, doua focusere
si unele au optica cu acoperiri speciale, nu este de mirare ca multe au
aceleasi preturi ca o camera video. Cand este vorba despre instrumente
optice de obicei calitatea este pe masura pretului.
Stabilitatea: Daca doriti sa folositi un binoclu
pentru observatii astronomice este recomandabil sa aveti un tripod pe care
sa il fixati. In felul acesta se elimina vibratiile continue ale imaginii
care apar cand binoclul este tinut in mana, mai ales la puteri de marire
de peste 15x. Pentru a putea fi atasat unui tripod binoclul trebuie sa
aiba o piulita incorporata in corpul principal, in partea de mijloc, inspre
obiectiv.
Un tip recent de binocluri sunt cele cu stbilizare
de imagine, produse de firma Canon, care au un microprocesor electronic
incorporat pentru compensarea vibratiilor cauzate de tinerea in mana.
Prismele: Fiecare binoclu este construit in
in jurul unor prisme interne numite prisme Porro. Prismele au decat rolul
de a redresa imaginea. Prismele Porro au fost inventate de Ernst Abbe in
1894 si binoclurile care le folosesc aduna lumina prin lentilele obiectivului
apoi o reflecta pe aceste prisme in ocular. Din aceste reflectii si mariri
rezulta o imagine marita si corect orientata.
Prismele Porro de calitate sunt confectionate din
sticla BaK4 (bariu crown), iar cele de calitate mai slaba din sticla BK7
(borosilicat). Prismele din BaK4 transmit in ocular practic toata lumina
care intra in lentilele obiectiv (ceea ce expertii in optica numesc "reflexie
interna totala") si creaza imagini cu luminozitate mare. Prismele din BK7
nu sunt la fel de eficiente; in consecinta obiectele vazute prin binoclu
apar mai slab stralucitoare.
Factorul de vizibilitate: Produsul dintre
grosisment (M) si diametrulul lentilelor obiectivului (D) se numeste factor
de vizibilitate. In cazul a doua binocluri, dintre care unul are grosismentul
de doua ori mai mare decat celalalt si diametrul obiectivului tot de doua
ori mai mare, factorul de vizibilitate (MxD) indica faptul ca in binoclul
mai mare se vor vedea de patru ori mai multe detalii decat in celalalt
si obiectele astrale vor aparea de patru ori mai stralucitoare (de exemplu
un binoclu 16x60 arata de patru ori mai multe detalii si astrele apar de
patru ori mai stralucitoare decat intr-un binoclu 8x30).
Un alt exemplu: dorim sa comparam un binoclu 10x65
cu unul 7x40. Aflam factorul de vizibilitate pentru primul: 10 X 65 = 650.
In cazul celui de-al doilea factorul de vizibilitate este 7 X 40 = 280.
Se face impartirea 650 / 280 = 2,3. Asta inseamna ca binoclul 10x65 arata
de 2,3 ori mai multe detalii si poate vedea obiecte de 2,3 ori mai slab
stralucitoare decat binoclul 7x40.
Diagrama de performanta a binoclurilor: Diagrama
de aici
(http://www.oocities.org/sarmvali/instrumente/diagrama.jpg) poate fi folosita
pentru a compara rapid diferite binocluri in functie de abilitatea lor
de a arata detalii pe cerul de noapte. Axa verticala este puterea de marire
M; axa orizontala reprezinta diametrul lentilelor obiectivului (apertura)
D. Reteua uniforma de puncte mici este un ghid pentru citirea diagramei.
Cele cinci linii drepte indica diametre constante ale pupilei de iesire,
de 3, 4, 5, 6 si 7 mm, marcate de numerele si de cercurile care corespund
acestor diametre, langa capatul de sus al fiecarei linii.
Cele cinci linii curbe diagonale indica valori constante
ale MxD (factorul de vizibilitate), crescand cu puteri succesive ale lui
2 inspre dreapta sus (100, 200, 400, 1600). Fiecare punct mare reprezina
o marime obisnuita a binoclurilor. Sagetile din coltul dreapta jos indica
directiile de pe diagrama in care diverse cantitati cresc cel mai rapid.
Cateva exemple evidente care rezulta din diagrama:
pentru observatii astronomice un binoclu 10x50 va arata de doua ori mai
multe detalii decat un binoclu 7x35; un binoclu 11x80 si unul 15x60 sunt
la fel de performante - pentru ca punctele se afla pe aceasi curba diagonala;
un binoclu 10x50 este mai bun decat un 7x50 pentru vizibilitate (dar daca
consideram campuri vizuale aparente egale, binoclul 7x50 va arata o portiune
de cer de doua ori mai mare decat cel cel 10x50).
Binocluri - cat costa si
de unde pot fi cumparate
Puteti cumpara binocluri de la Firma AlcoR, care isi are sediul in Bucuresti. In oferta sunt binocluri de toate marimile, de la cele obisnuite cu diametrul obiectivului de 50mm, pana la binocluri gigant cu obiectiv de 100mm. Pentru informatii si adrese de contact mergeti la pagina firmei, Alcor Profesional (http://alcor.3x.ro/index.php).
In strainatate, o posibila oferta poate veni din
Canada (Toronto) prin intermediul lui Ovidiu Vaduvescu (ovidiuv@yahoo.com),
astronom roman stabilit acolo. O sursa este Khan
Scope (http://www.khanscope.com), magazin care ofera o gama larga de
binocluri la preturi destul de accesibile. Preturile (martie 2003):
Sky Mentor 8-20 x 50 zoom binocular - $99 Can (US
64)
Sky Mentor 8-32 x 50 zoom binocular - $129 Can (US
64)
Sky Mentor 20 x 60mm binocular - $129 Can (US 64)
Sky Mentor 11 x 70mm binocular - $179.95 Can (US
116)
Sky Mentor 15 x 70mm binocular - $199.00 Can (US
129)
Sky Mentor "Saxon" 10-30 x 60 Triple Zoom binocular
- $189.00 Can (US 122)
Sky Mentor 12-60 x 70 Zoom binocular - $299.00 Can
(US 192)
Pentru a evalua pretul postei pana in Romania mergeti
la pagina Canada
Post (http://www.canadapost.ca/personal/tools/rc/res/bin/rc_res_int-e.asp
unde introduceti codul L4W5H4, apoi Romania).
[Actualizat 5 apr 2003]: Urmatoarele doua firme din
Germania si Canada ofera de asemenea binocluri astronomice noi (15-25x70-100)
la preturi destul de avantajoase (100-250 US$). Verificati urmatoarele
materiale pt mai multe amanunte:
APM-Telescopes
(Germania). Contact person: Markus Ludes
Skycraft
Binoculars Canada. Contact person: Steve Kirk
Alte
recomandari/discutii. [Actualizat 25 Apr 2003 - Colimare]
[Actualizat 5 Oct 2003]: De curand celebra firma
Celestron a pus in vanzare binocluri "SkyMaster" de calitate buna, made
in China, la un pret foarte bun (listat fara taxe vamale, fara transport):
89$ 15x70, 299$ 20x80 si 349$ 25x100, disponibile prin dealerii lor din
toata lumea (incl in Germania, Austria, Grecia, etc - verificati pagina
Celestron pt lista completa si adresele lor).
Mai multe date tehnice direct de la sursa aici
(http://www.celestron.com/prod_pgs/bino/skymaster.htm) sau dintr-o reclama
scanata (revista canadiana SkyNews Sep/Oct 2003) aici
(http://www.oocities.org/sarmvali/instrumente/SkyMaster-Celestron.jpg).
Doi dintre noi (Alin si Ovidiu) am verificat modelul
SkyMaster Celestron 15x70 si il recomandam cu incredere! (ca de altfel
mai si multa lume in unele recenzii pe web). Acesta este de altfel la ora
actuala si cel mai bun pret pe care il stim pt un model 15x70 nou. Aproape
sigur Celestron SkyMaster 15x70 este acelasi model/fabrica cu cel 15x70
al lui Steve sau Markus (ref mai sus), dar modelele Celestron 20x80 si
25x100 probabil sunt mai bune (dar si mai scumpe) decat cele vandute de
Steve si Markus. Traiasca chinezii! :-)
Prin intermediul lui Alin Tolea (alintolea@yahoo.com),
din Statele Unite se pot cumpara binocluri de la Orion
Telescopes (http://www.telescope.com). Pentru informatii despre preturi
mergeti la adresa de aici
(http://www.telescope.com/jump.jsp?itemType=GATEWAY&itemID=5).
Tot prin intermediul lui Alin se pot cumpara binocluri
si accesorii pentru binocluri de la Surplus
Shed (http://www.surplusshed.com). Oferta este
destul de limitata si majoritatea binoclurilor prezentate acolo nu sunt
foarte bune pentru observatii astronomice, dar daca verificati frecvent
pagina poate aveti noroc sa gasiti ceva de calitate la un pret mic.
Pentru a evalua cheltuielile postale de la Alin,
din SUA, pana in Romania vezi capitolul "Newtoniene/Optica - cat costa si de
unde pot fi cumparate".
Binocluri bune se gasesc si in targuri (cautati in orasul dumneavoastra),
iar daca aveti drum prin Bucuresti puteti cauta la consignatiile de pe
strada Covaci la Nord de Piata Unirii, unde uneori sa gasesc binocluri
chiar si de dimensiuni mari. Alta sursa poate fi un magazin de anunturi
online. Cea mai buna idee este sa vizitati pagina Astro-Anunturi
(http://astroclubul.org/sarm/astromart)
sau puteti sa incercati si aici
(http://www.okazii.ro)
Accesorii pentru instrumente astronomice
Oculare
Un ocular influenteaza foarte mult performanta
unui instrument astronomic, fiind o parte LA FEL de importanta ca si obiectivul.
Cele mai simple oculare sunt compuse din doua lentile (Oculare Huygens,
Ramsden - inventate pentru uzul in microscoape), iar cele mai noi si performante
au opt lentile.
Ocularele cele mai comune pe piata sunt
Kellner
(camp aparent 36-45 grade), Orthoscopic (45 grade),
Plossl
(48-52) si ocularele
Ultrawide cu un camp aparent urias (52-85 grade),
dar un pret pe masura. Aici
(http://www.oocities.org/sarmvali/instrumente/oculare.jpg) gasiti schemele
de principiu ale acestor tipuri de oculare.
Indiferent de tipul ocularului pe el veti gasi inscriptionata
distanta focala a acestuia, in mm. Cunoscand distanta focala a ocularului
si a instrumentului, puteti afla grosismentul (puterea de marire a instrumentului),
impartind distanta focala a instrumentului la cea a ocularului.
O alta carecteristica foarte importanta a unui ocular
este campul vizual. Exista doua tipuri de campuri vizuale: campul real
si campul aparent. Campul real defineste dimensiunea unghiulara
a portiunii de cer vizibila prin instrument, iar campul aparent este stabilit
din fabricatie si depinde de dimensiunea lentilelor folosite in ocular.
Cu cat campul real al instrumentului este mai mare cu atat veti vedea o
portiune mai mare din cer atunci cand priviti prin instrument. Pentru a
afla campul real, cunoscand campul aparent trebuie sa faceti raportul dintre
campul aparent si puterea instrumentului.
De exemplu daca aveti un ocular Plossl si cand il
folositi in instrument rezulta un grosisment de 100x, atunci campul vizual
real va fi 50/100 (Plossl are campul aparent intre 48-52 grade) = un camp
de 0.5 grade, o sa incapa Luna in intregime.
Alte caracteristici specifice unui tip de ocular
sunt: eye relief - este distanta maxima la care se poate departa ochiul
de ocular astfel incat intregul camp real sa fie vizibil. Cu cat este mai
mare eye-relieful, cu atat mai comoda este observarea.
Ocularele cu focala scurta sufera si de eye-relief
mic, adica trebuie sa va "lipiti" ochiul de ocular ca sa vedeti tot campul,
lucru care duce la murdarirea frecventa a lentilei finale a ocularului.
Chiar si Plossl-urile sufera de aceasta problema. De aceea, este bine sa
evitati ocularele cu distanta focala foarte mica, 6 - 7 mm fiind limita
practica pentru un Plossl.
Exit pupil (pupila de iesire) - este diametrul
fascicolului de lumina care iese din ocular, NU diametrul ultimei lentile
a ocularului. Scade in diametru cu cat distanta focala a ocularului este
mai mica. Este egal cu diametrul obiectivului impartit la puterea de marire.
De exemplu, un binoclu 7x50, (marire 7x, diametru obiectiv de 50mm) are
o puila de iesire de 7.1mm.
Este important ca pupila de iesire sa fie mai mica
sau preferabil egala cu pupila ochiului in conditiile de observare. Un
ochi tanar, in conditii de intuneric bezna si adaptare corespunzatoare
la intuneric (30 min) are o pupila de 7 - 8 mm. 5mm este o marime mai comuna
pentru oricine trecut de 25 de ani.
Un tip aparte de oculare sunt ocularele parafocale
- oculare de acelasi design si in generaal pproduse aceeasi firma, care prezinta
avantajul ca pot fi schimbate intre ele fara a fi nevoie sa se faca o noua
focalizare.
Lentile Barlow
Lentila Barlow este un accesoriu care atunci
cand este intercalat intre focuser si ocular in functie de specificatiile
sale dubleaza sau tripleaza grosismentul instrumentului. O lentila Barlow
este in practica un dublet acromat divergent, pus la capatul unui tub lung
de 5 - 8 cm. Pe langa "scurtarea" focalei ocularului cu care sunt folosite,
lentilele Barlow mai au un efect interesant, si anume maresc eye-relieful,
ceea ce usureaza observarea. Lentilele Barlow se folosesc in general la
observatiile planetare si lunare, dar o lentila Barlow buna poate fi folosita
cu succes la orice fel de observatii.
Ca un cuvant de avertizare, multe 'junk telescopes'
vin cu o lentila barlow 3x. Pe langa faptul ca lentilele barlow 3x nu mai
ofera o calitate buna a imaginii in general (limitele designului), calitatea
acestora este la fel ca si calitatea ocularelor care vin cu telescoapele
obisnuite, adica proasta.
Diagonale
Sunt accesorii folosite la lunete sau telescoape
catadioptrice. O diagonala este formata dintr-o oglinda plana de
calitate aflata la un unghi de 45 de grade in interiorul unui suport, care
se intercaleaza intre focuser si ocular asigurand un unghi comod de privire.
Unele diagonale folosesc in loc de oglinda respectiva o prisma cu reflexie
totala.
Lipsa unui astfel de accesoriu ar face imposibila
observarea cu instrumentul indreptat spre zenit. Dezavantajul folosirii
unei diagonale este ca toate imaginile din ocular sunt vazute in oglinda,
lucru care face foarte dificila folosirea hartilor. In plus, gasirea obiectelor
devine mai greoaie (nu mai merge sa ne uitam de-a lungul tubului) si reflectia
pe oglinda provoaca o mica scadere a stralucirii imaginii (cam 12%).
Cautatoare
Sunt mici lunete dotate cu reticul si cu un camp
vizual mare, montate in paralel cu instrumentul astronomic. Se folosesc
la centrarea telescopului pe un anumit astru. Cautatorul este cel mai important
accesoriu, fara el plasarea in campul instrumentului a unui obiect se face
foarte dificil din cauza campului vizual mic al telescoapelor la puteri
mari sau medii de marire. Un cautator pentru o luneta de 60 - 80 mm are
in general 30 - 35 mm diametru si mareste de 6 - 8x. Un telescop de 150mm
diametru necesita un cautator 10 - 12x50. Intrumentele mari au drept cautator
un alt veritabil telescop sau luneta! (de exemplu un telescop de 300 -
400 mm diametru are doua cautatoare, unul mic 10x50 si unul 20x100, unde
cel de 100mm este un telescop la randul lui).
Filtre
Filtrele sunt accesorii specializate atasate
la ocular, care izoleaza anumite linii de spectru sau modifica culoarea,
in acest fel imbunatatind considerabil calitatea imaginii. Mai jos sunt
prezentate principalele filtre folosite de astronomii amatori:
- Filtru Deep Sky - blocheaza lumina emisa
de becurile cu vapori de mercur sau sodiu precum si lumina de neon.
In acest fel creste considerabil contrastul dintre obiectul deep sky si
cerul din fundal, acest lucru facand posibila observarea obiectelor slab
stralucitoare chiar si din zone poluate luminos.
- Filtru Oxigen III - Se foloseste pentru
observarea nebuloaselor planetare si a celor slab stalucitoare. Izoleaza
doar cele doua linii dublu ionizate ale oxigenului, emise de acestea.
- Filtru UHC - Izoleaza cele doua linii
dublu ionizate ale oxigenului si linia Hidrogen - Beta, emisa de cele mai
multe nebuloase de emisie. Se foloseste pentru observarea nebuloaselor.
- Filtru Hidrogen - Beta - Izoleaza linia
de spectru Hidrogen -Beta, permitand observarea nebuloaselor extrem de
slab stralucitoare.
- Filtru pentru comete - Imbunatateste
contrastul imaginii facand posibila observarea cometelor slab stralucitoare
si a cozilor gazoase ale acestora.
- Filtre colorate pentru planete si Luna
- Modifica culoarea imaginii vizibile inn occular, facand posibila observarea
detaliilor fine pe suprafata planetelor sau a Lunii. Se folosesc atat pentru
observatii vizuale cat si fotografice.
-Filtru solar - Este un filtru confectionat
din folie Mylar, folosit pentru observarea Soarelui. Spre deosebire de
celelalte filtre se plaseaza intodeauna in fata obiectivului instrumentului,
niciodata la ocular.
Accesorii - cat costa
si de unde pot fi cumparate
Accesoriile se pot cumpara din Statele Unite prin
intermediul lui Alin Tolea (alintolea@yahoo.com). In mod normal Alin poate
gasi oculare Plossl la mana a doua la un pret in jur de 30 $. In general
acestea sunt nefolosite (venite cu un telescop nou, pe care oamenii nu
le folosesc pentru ca mai au altele) si sunt in stare excelenta. Sursa
este Astromart (http://www.astromart.com),
magazinul virtual pentru instrumente astronomice la mana a doua.
De asemenea, Alin poate cumpara oculare Plossl "no
name", dar de calitate, tot pentru 27 - 30$, de la dealeri locali de pe
langa Baltimore, MD, USA (de exemplu Hands
on Optics - http://www.handsonoptics.com).
Tot prin intermediul lui Alin puteti cumpara aproape
orice accesoriu de la Orion Telescopes
(http://www.telescope.com) sau de la orice alt magazin de astronomie din
SUA. Accesorii mai puteti comanda direct online de la magazinul francez
La
Maison de l'Astronomie, sau de la un dealer din Ungaria (vezi capitolul
Newtoniene/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate), dar preturile
sunt aproape duble in comparatie cu cele din SUA...
Mai jos gasiti linkuri catre paginile altor firme
din Statele Unite care comercializeaza accesorii:
http://www.coronadofilters.com
- filtre solare
http://www.celestron.com
- toata gama de accesorii
http://www.kendrick-ai.com
- filtre solare, accesorii diverse
http://www.lumicon.com
- filtre
http://www.scopetronix.com
- accesorii diverse
http://www.andcorp.com
- filtre
http://www.surplusshed.com
- accesorii si optica
Din Germania puteti cumpara accesorii prin intermediul
lui Klaus Lowitz (klausibabe@yahoo.de), astronom amator de origine romana.
Klaus poate cumpara oculare Plossl la preturi intre
15 - 20 Euro, plus 4,4 Euro posta pana in Romania.
Tot din Germania o oferta vine de la magazinul House of optics (http://www.hoo-germany.de). Persoana de contact este Robert Lebek, cetatean de origine romana, cu care puteti lua legatura prin e-mail. Adresa este info@hoo-germany.de.
Puteti cumpara diverse accesorii de la amatorii romani
vizitand pagina Astro-Anunturi
(http://astroclubul.org/sarm/astromart).
Multumesc prietenilor mei Ovidiu Vaduvescu
si Alin Tolea pentru contributia lor la acest articol si pentru
orele pierdute la corecturi, adaugiri si cautare de informatii!
Daca aveti informatii despre surse de instrumente
sau optica (in special din Romania), care nu apar pe aceasta pagina, va
rog luati legatura cu autorul la adresa email: emilneata@yahoo.com