Scurta biografie a lui Nikola Tesla

BACK

Marele savant Nikola Tesla a fost roman

Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea

Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in  noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si  al Gicai Mandici. Familia tatalui era de graniceri antiotomani, in fostul  imperiu austro-ungar.

Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin  porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari).  Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un frate, Iosif, militar de cariera,  care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli  militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena.  Tatal lui Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede  profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand  s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit initial parintele Teslea se gasea  in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar,  fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si  parintele.

Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din  Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din  Croatia. Provincia Lica era locuita compact de istro-romanii morlaci, inca din  sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice,  iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea,  Tesla.

Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte  naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub  stindardul bisericii ortodoxe.

Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila  fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a  refuzat s-o trimita la o scoala in limba straina, dar ca autodidacta si-a  completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am  vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice.  Gica era vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.

Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori:  Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.

Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.

Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din  Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din  1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in cadrul Companiei Edison (1882),  Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.

Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit  cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro  si radiotehnicii, descoperitorul campului magnetic invartitor (simultan cu  italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de  curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a  construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice,  transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat  fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic de inalta  tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere,  cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la  Academie, de prof. N. Leonachescu.

Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la  Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde  este angajat la "Compania continentala Edison". Aici, modifica dinamo-masina  Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica  Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari,  a fost frustrat de gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles  Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare  pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat banii in gara  Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia  (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de  bord este primit si astfel, fara bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la  Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise,  este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru repararea  motoarelor si generatoarelor de curent continuu Edison.

O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885).  Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa  plece spre Europa la data fixa; avea toate locurile vandute si intarzierea le-ar  fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa  repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele  infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii  promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp  util plecarii vasului la data prenotata. Nava pleaca la timp, dar promisiunea  premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii  promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice  Edison in 24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de  intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va  lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza definitivarea sistemului sau  original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da  dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind  curentul alternativ se impune.

Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si  lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light  Company".

Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant  mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea,  cand eram tanar de tot, prin tatal meu (Generalul Constantin Coanda - n.n.),  care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul  curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e  banatean, si felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El  era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost  influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si de a prezenta lucrurile  erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din  romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un  banatean!...". Daca acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva  sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face  lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata de fier in fata  unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu  Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei  sale. Era deja celebru in lumea intreaga, in Romania insa mai putin.

In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile  lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu  ajutorul unui tanar reporter stiintific, Kenneth Sweasy, care se prezinta la  Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de  ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi  aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie,  informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.

Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic).  Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American",  bazat pe experientele efectuate la instalatia sa de la Institutul Tehnologic din  Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui  generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.

La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York.  Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru  obtinerea curentilor de inalta frecventa. Catastrofa il lasa sarac la batranete  pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele  care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce  incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat  intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi  continua cercetarile.

In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la  mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul  marii, in apropiere de New York.

In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere  de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km,  face sa se aprinda lampile orasului de la distanta, obtine tensiuni de 12  milioane de volti.

Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru  fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari  tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat premiul, din cauza animozitatilor din  trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza  razboiului mondial...

Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este  inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua  secole prin geniul sau.

Prof. univ. asoc. dr. ing. DINU-STEFAN T. MORARU, membru titular al  Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania