NOU! NOU! NOU!
ALTE DETALII FOARTE INTERESANTE PE SITE-L MANASTIRII TISMANA
Aici gasiti si detalii despre tis - TAXUS BACCATA
Iar un calcul simplu, ne va face o idee despre marimea de colos a butoiului lui Nicodim! Nu ratati!
O BOGAŢIE INESTIMABILĂ A
PĂDURILOR TISMANEI :
C a s t a n u l c o m e s t i b i l
Dicţionarul
botanic explică sec : castanul - arbore care atinge până la
25-30 m înălţime şi
diametre foarte mari;
tulpina dreaptă, cilindrică, ramificaţie bogată,
dând o coroană
deasă, întinsă lateral; scoarţa:
cenuşie-verzuie cu pete
albicioase; frunzele-dinţate
pe margine; fructul este de culoare brun închis.
Iată un arbore - spun însă
încântaţi locuitorii Tismanei - de la care se foloseşte totul în
afară de rădăcină. Fructele sunt excelente ca aliment,
frunzele constituie materie primă pentru un ceai medicinal, iar din tulpină se pot face
scânduri de bună calitate,
folosite nu numai la mobilă, ci chiar în execuţia
pretenţioasă a putinilor şi butoaielor.
Originea mediteraneană a
castanului ne face să ne întrebăm: cum a fost posibilă acomodarea pe meleagurile Tismanei a acestui arbore
atât de util? Climatul submediteranean,
mai ales al platformei Gornoviţa,
răspunde în bună
măsură întrebării.
Castanul, moşmonul, genţiana, untul pământului,
liliacul, nucul cresc în mod natural
aici fără intervenţia omului.
Dar despre castanul comestibil de aici
s-a scris destul încăt să facă el însuşi obiectul unei
monografii. V.A. Ionescu în 1929 consideră prezenţa castanului brun
la o continuitate din terţiar
până în zilele noastre. Alţi istorici pretind că ar fi dovezi
că el a fost plantat aici de coloniştii romani în epoca de colonizare
a Daciei.
Însă buletinul de
călătorie al patriarhului Macarie de Antiohia, care
vizitează mănăstirea
Tismana în zilele lui Matei Basarab, spune clar: "Sfântul
Nicodim sădi pe dealurile din jur vii şi păduri de
castani care se văd până astăzi".
Insoţitorul patriarhului,
arhidiaconul Paul de Alep, mai
aminteşte de Nicodim, ctitorul
mănăstirii Tismana,
precizând că după construirea
primei bisericuţe "
şi butoiul (este vorba de un butoi uriaş, de 36000 ocale
n.n.) l-a construit el însuşi,
acest sfânt, cu propria mână, din lemnul ce se numeşte
Tisă"
În buletinul Societăţii regale
române de geografie, profesorul Ion Conea ţine să ne mai dea
amănunte. Iată ce scrie el in 1931:
"Amarnic om al lui Dumnezeu ,
sfântul Nicodim: cu propria mână a ajutat la zidirea mănăstirii; cu
propria lui mână a
construit butoiul cel urias; cu mâna
lui, apoi, a plantat viile
şi castanii din jurul mănăstirii; şi iarăşi cu
mâna lui proprie a scris
aceea frumoasă evanghelie
care se păstrează pănă astăzi"
Iată, aşadar explicaţia faptului că în
pădurile de castani de pe dealurile Eroni şi Pocruia
există şi exemplare de dimensiuni foarte mari, plantate probabil în
vremea lui Nicodim (secolul al XIV-lea)
sau imediat după aceea.
Trei exemplare din acestea se află
în dealul Nereaz, la intrarea în satul
Gornoviţa. Ele sunt declarate "Monument al naturii"
şi măsoară pe circumferinţă 8,12 m, 6,28 m şi 5,77 m. Alte câteva exemplare, la fel de
mari se află în pădurea de castani Eroni, iar unul a cărui circumferinţă
depăşea 10 m s-a prăbuşit, putred, în 1985,
după o existenţă
de circa 600 ani.
Pădurea de castani Eroni, cea mai compactă şi
densă, se întinde astăzi pe o suprafaţă de circa
40 ha şi dă o
productie de 30-65 tone castane pe an. In schimb, pădurea de castani
din dealul Pocruia, a cărei suprafaţă este
de circa 35 ha, este mai dispersată asigurănd o
productie mai slabă :16-30 tone castane anual. Această pădure
urmează a fi retrocedată vechilor proprietari. Din acest motiv, din
păcate, pădurarii au făcut tăieri masive în ultimii doi
ani.
În jurul acestor
păduri, aparţinând momentan Ocolului silvic Tismana, există şi numeroase mici plantaţii
particulare, bine îngrijite
şi a căror producţie
este recuperată integral,
astfel că acestea deşi cu
suprafaţă mai mică, dau circa 60 tone castane pe an.
Fructele de castan conţin
substanţe proteice, amidon şi
ulei gras, constituind un bun aliment cu
gust foarte plăcut. Ele
se consumă coapte, fierte sau sub formă de piure
în diverse combinaţii cu produse de cofetărie.
Specie adusă de Nicodim
de pe muntele Athos
din Grecia, castanul
comestibil, datorită
multiplelor lui
întrebuinţări, se găseşte răspăndit şi în
alte zone ale ţării.
Prof. Nicu N. Tomoniu