A’Cigol

de Vlad Enache

…

Capitolul IV

Bătrânul G:Zun părea că doarme. Stăteam în picioare, stingherit, lângă băncuţa de lemn pe care înţeleptul şedea cu ochii închişi, nemişcat de când intrasem. Nu cutezasem să scot vreun sunet, de teamă să nu-l întrerup din meditaţie. Acum începeam să mă-ndoiesc că meditează – poate că pur şi simplu moţăia, obosit după ritualul Ei-Tart pe care-l oficiase dimineaţă.

Cu patru luni în urmă, când sosisem în A’Cigol, mândru şi încrezător, descălecasem de pe măgăruşul cu care traversasem munţii şi cerusem să-l văd imediat pe înţeleptul satului. Oamenii m-au sfătuit să merg la han mai întâi, pentru că bătrânul G:Zun s-ar putea să nu mă primească atât de repede pe cât aş fi dorit. După primele trei zile începusem să mă enervez şi îi trimisesem vorbă prin fiul hangiului că am sosit de peste mări şi ţări, că sunt un învăţăcel sârguincios şi vreau să mă primească degrabă ca discipol, pentru a începe neîntârziat să deprind tainele şi misterele Tre-Blih N’Namrekca.

După o lună mi se terminaseră banii şi trebuise să vând măgăruşul pentru a cumpăra o barcă, încât să-mi pot câştiga existenţa din pescuit. Hangiului nu-i mai puteam plăti pentru cameră, astfel că mă mutasem într-un bordei părăsit de la capătul plajei. Peştele pe care-l prindeam îmi ajungea să mă hrănesc, rămânându-mi pentru vânzare doar atât cât să câştig câţiva dinari pe săptămână – pe care-i dădeam imediat pe săpun, ulei şi pâine. Cu ce aveam devenise imposibil să plec din A’Cigol, iar G:Zun tot nu-mi trimisese nici un răspuns.

Îl vedeam în fiecare sâmbătă, când lumea se strângea în faţa peşterii Acit A’Moixa – unde locuia înţeleptul –, pentru a participa la ritualurile Ei-Tart Snomed. Atunci G:Zun ieşea din peşteră şi asculta pricinile, păsurile, întrebările şi poveştile oamenilor. Alegea unul dintre ei şi-l punea să-şi repete istoria cocoţat pe un buştean, lângă intrarea în peşteră. Toţi se dădeau în lături şi înţeleptul azvârlea pe jos pietricele colorate cu care alcătuia şiruri şi configuraţii mistice pe nisipul de la intrarea în peşteră. Pe măsură ce omul vorbea, G:Zun ţopăia printre pietricele şi le schimba locul, le rearanja, mai punea o întrebare lămuritoare, lua unele pietre în pumn, azvârlea câte una în tufişuri, mai cerea o lămurire, mai scotea dintr-un săculeţ câteva pietre şi le plasa printre celelalte, mai chema discipolii să-i mute un şir întreg de pietricele dintr-un loc într-altul şi tot aşa, până omul îşi termina povestea. Apoi omul cobora de pe buştean şi-n locul lui se suia G:Zun, contemplând aranjamentul pietricelelor şi invocând spiritul Ei-Tart Snomed. După aceea, înţeleptul începea dansul înţelepciunii Tre-Blih N’Namrekca. Acesta se desfăşura tot printre pietricele, mutându-le şi rearanjându-le, dar într-un ritm de data aceasta aproape nebunesc, încât aveai impresia că pietrele colorate au prins viaţă şi se mişcă singure, adunându-se în grupuri, fugind unele de altele, şiroind prin nisip conduse de forţe magice. Din punct de vedere artistic, era impresionant. Şi totuşi, prima dată când asistasem la un asemenea ritual fusesem extrem de dezamăgit – pentru aceste dansuri prosteşti printre pietricele colorate bătusem eu atâta amar de cale, asta era înţelepciunea Tre-Blih N’Namrekca pe care venisem eu s-o dobândesc?

Acum, stând în faţa lui G:Zun şi aşteptând ca el să-mi vorbească, amintirea furiei pe care-o simţisem atunci mă amuza…

– Râzi, ai?, zise dintr-o dată G:Zun, care mă privea pe sub gene de ceva timp, fără ca eu să-mi dau seama. Şi ţie ţi se pare amuzantă situaţia, nu-i aşa? Mda, poate că te-ai mai deşteptat în ultimele patru luni…

– Maestre, eu… Nu râdeam, vă rog să mă iertaţi, mă gândeam la…

– Bine, lasă asta. Ştii să joci X şi 0?

– Ăăă… Să joc X şi 0? Da, ştiu, dar ce…

– Bun, atunci ia un băţ şi hai mai încolo, c-aici nisipul nu-i prea bun. Să te vad cum joci.

Capitolul V

– Astăzi ai să înveţi să formezi şiruri Tre-Blih N’Namrekca, zise G:Zun în dimineaţa celei de-a treia zile.

Eram deosebit de uimit: Cum adică, voi învăţa toată înţelepciunea într-o singură zi? Ce voia să spună Maestrul? Poate era o metaforă, poate mă punea la încercare… Ce trebuia să răspund? Mi-am zis că cel mai bine ar fi să tac.

– Vom începe cu obiectele, continuă G:Zun. Ştii care sunt obiectele Tre-Blih N’Namrekca?

– Păi, pietricelele colorate. Le-am văzut la fiecare Ei-Tart.

– Numele complet şi corect este Ei-Tart Snomed, ţine minte. Doar ţăranii inculţi şi leneşi îi zic prescurtat, Ei-Tart. Da, deci obiectele cu care lucrăm sunt pietricele colorate. Ele se numesc ali’bairav – o ali’bairav, două ali’bairav. Sunt de diverse culori. Mai multe ali’bairav din fiecare culoare, în cîte un săculeţ. Nu contează care sunt culorile, totul e să fie diferite. Uite, aici am aşezat pe nisip cinci ali’bairav: – una roşie, una verde, încă două roşii şi una albastră. Clar pân-aici?

– Da G:Zun, e clar: Tre-Blih N’Namrekca foloseşte numai ali’bairav, care sunt pietricele colorate diferit.

– Măi băiete, de ce adaugi de la tine? Eu n-am spus că folosim numai ali’bairav. Mai există şi oscioarele vit-cenoc. Pe-alea probabil că nu le-ai văzut, că-s albe şi mai mici. Cele de bază sunt şi , la care se adaugă două oscioare auxiliare, folosite la grupare: şi . Mai sunt încă trei vit-cenoc ajutătoare, care nu fac parte propriu-zis din Tre-Blih N’Namrekca, ci au fost introduse de înţelepţi pentru simplificarea ritualurilor: , şi . Fiecare vit-cenoc are un nume, dar asta o să-nveţi mai încolo. Deocamdată reţine că lucrăm cu şiruri de pietricele şi oscioare, numite ali’bairav, respectiv vit-cenoc. Un înţelept trebuie să aibă şapte săculeţi cu vit-cenoc – câte un săculeţ din fiecare categorie. Şi vreo patru-cinci săculeţi cu ali’bairav colorate diferit. Scoţând obiecte din săculeţi, el alcătuieşte şiruri pe nisip. Uite, ia săculeţii mei şi încearcă.

Emoţionat că Maestrul îmi permitea să folosesc săculeţii lui, scosei trei pietricele şi două oscioare şi le înşirai pe nisip: .

– Este un şir frumos, zise G:Zun, dar nu e Tre-Blih N’Namrekca. Pentru că există nişte reguli. Nu orice şir este corect. Cele mai simple şiruri corecte sunt cele care conţin doar o ali’bairav şi nimic altceva. De exemplu, şirul este corect. Ca şi , sau .

– Păi cum adică, o singură pietricică… ăă… pardon, o singură ali’bairav poate forma un şir?, întrebai eu nedumerit.

– Ai dreptate, e puţin cam ciudat, dar trebuie să te obişnuieşti. În Tre-Blih N’Namrekca tot şir se cheamă şi dacă pui un singur obiect. Dacă n-are alături alte obiecte, atunci e un şir de un obiect.

– Am înţeles. Deci e corect să pun jos un singur obiect.

– Nu, n-ai înţeles. Şirurile care au o singură ali’bairav sunt corecte. Dacă pui un singur vit-cenoc, ăla nu-i şir corect. De exemplu, şirul nu e corect, pe când şirul e.

– Aha. Păi atunci, dacă numai şirurile de câte o ali’bairav sunt corecte, cum ajung să folosesc şi vit-cenoc?

	dacă avem şirurile corecte	putem construi alte şiruri corecte
regula 1	A	A
regula 2	A, B	AB
Tabelul 1 – Regulile de construcţie a şirurilor

– Simplu: din şiruri corecte poţi forma alte şiruri corecte, adăugând vit-cenoc într-un anume fel. De exemplu, dacă ai un şir corect (să-i zicem A), atunci din el poţi forma un nou şir corect astfel: A. Dacă ai două şiruri corecte (să le zicem A şi B), din ele poţi forma şirul corect AB. Ia să te văd, poţi să-mi dai exemple de şiruri corecte formate după aceste reguli?

– Păi e simplu. În afară de şirurile formate dintr-o singură ali’bairav, corecte mai sunt doar şirurile de tipul şi . Cu ali’bairav de diverse culori, desigur.

– Aşa zici, deci… Păi îţi propun să notăm şirurile astea două pe care le-ai dat ca exemplu cu A şi B. De acord?

– Gata, am înţeles. Dacă A şi B sunt corecte – şi sunt, că tocmai am arătat –, atunci acestor două şiruri le aplic regula 2 şi obţin şirul mai lung AB, adică , care-i şi el corect. Apoi, dacă vreau, ăstuia-i aplic regula 1 şi obţin , care-i tot corect. Pe urmă, cuplându-l cu obţinut mai devreme, aplic din nou regula 2 şi ajung la . Ăstuia mai pot să-i adaug un vit-cenoc în faţă, aplicând regula 1: . Şi tot aşa, folosind pe post de A şi B unele din şirurile corecte obţinute anterior. Pot construi oricâte şiruri corecte vreau, oricât de lungi.

– Acum ai înţeles, într-adevăr.

– Dar celelalte vit-cenoc, cele ajutătoare, cum se folosesc?

	secvenţa	se poate înlocui cu
	AB	AB
	AB	AB
	ABBA	AB
Tabelul 2 – Definiţiile vit-cenoc ajutătoare

– Heheh, vrei deja să afli „şmecherii”? Bine, îţi arăt. Dacă la un moment dat observi că într-un şir apare secvenţa AB, poţi s-o notezi mai pe scurt cu AB. Secvenţa AB o poţi nota cu AB, iar secvenţa ABBA o poţi nota cu AB. Astea se numesc definiţiile lui , şi . Bineînţeles, când ai nevoie poţi face transformarea inversă, ca să scapi de vit-cenoc ajutătoare şi să revii la forma „curată”. Hai să vedem, poţi să foloseşti vreunul dintre aceste vit-cenoc ca să prescurtezi ultimul şir pe care l-ai dat ca exemplu?

– Hmm… E destul de complicat. Mai bine încep să analizez „şirurile-strămoş”, din care l-am construit pe acela. Sunt mai simple. Dacă acolo găsesc vreo prescurtare, ea se propagă până-n şirul final.

– Foarte bună observaţia. Şi utilă. Deci?

– Văd că sub-şirul corespunde definiţiei lui , deci îl pot prescurta ca . În şirul final, asta va însemna . Iată, l-am prescurtat!

– Şi de ce te opreşti aici? Mai încearcă, poate încă mai merge prescurtat.

– Bine. În şirul ăsta, văd că… merge aplicată definiţia lui ! Şi obţin .

– Foarte bine. Acum, mai este un lucru pe care trebuie să-l ştii: când faci prescurtări cu vit-cenoc ajutătoare, părţile A şi B nu pot fi oarecare, ci trebuie să fie şiruri corecte. De exemplu, dacă ai şirul corect şi încerci să aplici definiţia lui , ai putea fi tentat să identifici cele două părţi A şi B din definiţie astfel: A = şi B = . Şi ar rezulta şirul prescurtat . Dar ar fi un rezultat greşit, pentru că A şi B nu au fost şiruri corecte.

Gata, asta-i tot pentru astăzi. Mâine e sâmbătă şi eu voi fi ocupat cu Ei-Tart Snomed. Tu ai să exersezi construcţia de şiruri corecte şi folosirea de vit-cenoc ajutătoare, pentru prescurtare. Duminică va trebui să le ştii la perfecţie, pentru că te voi învăţa tainele Ra’Veda.

Capitolul VI

Ziua de sâmbătă trecu greu, căci mă plictiseam să tot înşir pietricele şi oscioare pe nisip. Maestrul fu toată ziua ocupat şi abia pe seară îşi găsi timp să-mi adreseze cîteva cuvinte. Duminică de dimineaţă, G:Zun mă luă direct:

– Dintre toate şirurile corecte, unele sunt Ta-Ra’Veda, altele nu. Îţi voi arăta cum şirurile Ta-Ra’Veda se obţin unul din altul, pornind de la doar câteva. Există nişte reguli speciale cu ajutorul cărora, pornind de la şiruri Ta-Ra’Veda, se obţin noi şiruri Ta-Ra’Veda. Ansamblul acestor reguli se numeşte Era’Vired. Prima regulă, numită Sudom-S’Nenop, spune aşa: dacă şirurile AB şi A sunt Ta-Ra’Veda, atunci şirul B este şi el Ta-Ra’Veda. Limpede?

– Până aici, da. De fapt, dacă folosim doar semnele pure Tre-Blih N’Namrekca, fără prescurtări, atunci AB se scrie AB. Aşadar, această regulă spune că dacă AB şi A sunt Ta-Ra’Veda, atunci şi B este Ta-Ra’Veda.

	dacă acestea sunt Ta-Ra’Veda	atunci şi acesta este Ta-Ra’Veda
Sudom-S’Nenop	AB, A	B
Ei-Tutit S’Bus	…………	(înlocuirea trebuie făcută pentru absolut toate !)
Tabelul 3 – Regulile Era’Vired

– Corect. Acum, a doua regulă spune aşa: dacă alegem un şir arbitrar (dar corect format!) şi cu el înlocuim toate apariţiile unei anume culori de ali’bairav într-un şir Ta-Ra’Veda, obţinem tot un şir Ta-Ra’Veda. Iată un exemplu: Să presupunem că ştim dinainte că şirul este Ta-Ra’Veda. Atunci, dacă luăm şirul arbitrar (despre care nu ne interesează dacă-i Ta-Ra’Veda sau nu, ne interesează doar faptul că e corect construit) şi-l folosim ca substitut pentru ambele apariţii ale ali’bairav din şirul iniţial, obţinem şirul . Acest şir va fi şi el Ta-Ra’Veda. Regula aceasta se numeşte Ei-Tutit S’Bus. Acestea sunt regulile Era’Vired – regulile de bază pentru construcţia de şiruri Ta-Ra’Veda.

– Bun, am înţeles cum se „înmulţesc” şirurile Ta-Ra’Veda, dar totuşi care sunt primele? De la ce pornim? Asta mi se pare foarte important, pentru că dacă cineva porneşte cu şiruri alese nechibzuit, s-ar putea să ajungă la concluzia că toate şirurile sunt Ta-Ra’Veda. De exemplu, dacă mi-ai spune că şirul este Ta-Ra’Veda, atunci aplicând regula Ei-Tutit S’Bus aş deduce imediat că orice şir corect este şi el Ta-Ra’Veda!

– Aşa este, alegerea primelor şiruri Ta-Ra’Veda este foarte importantă. Ele se numesc A’Moixa. Din fericire pentru noi, nu trebuie să ne străduim să le găsim, căci ele sunt scrise în cartea Tre-Blih N’Namrekca. Sunt în număr de patru. Iată-le:

– Deci toate şirurile Ta-Ra’Veda se obţin din astea patru, cu ajutorul celor două reguli Era’Vired?

– Exact.

– Şi alte şiruri Ta-Ra’Veda nu există?

– Nu. Asta-i de fapt definiţia lor: şirurile care se pot obţine din cele patru A’Moixa utilizând regulile Era’Vired se numesc Ta-Ra’Veda.

– Deci dacă cineva îmi arată un şir, cum fac să aflu dacă e Ta-Ra’Veda sau nu?

– Trebuie să vezi dacă poate fi obţinut din cele patru A’Moixa utilizând regulile Era’Vired.

– Altfel nu se poate?

– În principiu, nu. Practic, pe baza celor patru A’Moixa se mai pot stabili încă nişte reguli suplimentare, asemănătoare cu regulile Era’Vired. Acestea se adaugă la regulile Era’Vired şi obţinem astfel o listă mai amplă de reguli pe care le putem folosi. În plus, nu uita că orice şir Ta-Ra’Veda nou descoperit îmbogăţeşte clasa Ta-Ra’Veda.

– Şi cum ne ajută asta?

– Păi să zicem că am descoperit că şirul A este Ta-Ra’Veda. Îl scriu pe listă. Apoi, vine cineva şi-mi dă şirul B şi mă-ntreabă dacă este Ta-Ra’Veda. Eu observ că, utilizând doar câteva reguli, îl pot transforma pe A în B. Atunci pot afirma că B este Ta-Ra’Veda fără să mai fiu nevoit să caut calea de la cele patru A’Moixa la B. O cale am descoperit deja: A se poate obţine din A’Moixa (aş putea chiar să fi uitat cum anume; important e că se poate – doar aşa am ajuns să-l scriu pe listă, nu?), iar apoi continui transformările până ajung la B. În felul acesta, când testez un nou şir nu este întotdeauna nevoie să găsesc drumul chiar de la A’Moixa, pot încerca să pornesc şi de la alte şiruri pe care le-am adăugat mai demult pe lista Ta-Ra’Veda. Astfel de şiruri ajutătoare (de pe listă) se numesc A’Meroet. Putem zice deci că un şir este Ta-Ra’Veda dacă poate fi obţinut cu regulile Era’Vired din A’Moixa şi/sau din A’Meroet. O cale completă care porneşte chiar de la A’Moixa şi se termină cu şirul dat se cheamă Ei-Tart Snomed. Mai precis, Ei-Tart Snomed este o succesiune de şiruri astfel încât fiecare şir ori este A’Moixa, ori poate fi obţinut din (unele din) şirurile precedente prin regulile Era’Vired. Şi, bineînţeles, ultimul şir este cel despre care trebuie să aflăm dacă este Ta-Ra’Veda.

– Aha, am înţeles. Deci asta înseamnă ritualul Ei-Tart Snomed – găsirea unei căi care duce de la A’Moixa la un anume şir, folosind regulile Era’Vired! În scopul de a arăta că şirul cu pricina este Ta-Ra’Veda. Interesant… Dar ziceai că şi regulile Era’Vired se pot înmulţi, ca să ne fie mai uşor să găsim calea. Cum obţinem reguli noi?

– Ei, asta o să afli mâine, că acum s-a făcut târziu şi-a venit vremea să ne odihnim.

Capitolul VII

…

Notă finală