ZBORLU A NOSTRU
41
Niscănti informatsii tră ma buna cunoashtiri a Consiliului ali Europi(CE) shi Adunarea Parlamentară (AP) a CE
.
A. Tsi stati suntu membri la CE
1.La Consiliulu ali Europi sunt
membri 43 di stati democratitsi.. 19 di eali suntu ditu Europa centrala
si orientală. CE ari tu programlu a ljei s-aproachi sh-alti stati shi s-mărească
controlu tră rispictarea a obligatsiiloru shi angajamentiloru loati di tuti
statili membri, năinti di aderarea sh-apruchearea a loru
2. Stati cari suntu membri:
Albania, Andora, Anglia, Armenia, Austria, Azerbagian,
Belgia, Bulgaria,
Cipru, Croatsia,
Danemarca,
Elvetsia, Estonia,
Finlanda, Frantsa, “Fosta Republică Jugoslavă Macedonia”
Georgia, Germania, Grecia,
Irlanda, Islanda, Italia,
Letonia, Lichtenstein, Lituania, Luxemburg
Malta, Moldova
Norvegia,
Olanda,
Portugalia, Polonia,
Republica Cehia, Romănia, Rusia,
San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,
Turcia,
Ungaria, Ucraina
1. AP ari 602 membri (301
suntu titulari si 301 supleantsă) Eli suntu di la parlamentili natsionali
atsăloru 43 di stati membri la CE cumu sh-di la delegatsiili a invitastsloru di la parlamentili a statiloru tsi nu suntu
membri.
Ditu Europa Centrală shi orientală
aderară sh-fură apruchiati membri la CE după 1990:
Ungaria (1990) Polonia (1991), Bulgaria (1992) Estonia, Lituania,
Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Romănia (1993), Letonia, Albania,
Moldova, “FRJ Macedonia”, Ucraina (1995), Rusia, Croatsia (1996),
Georgia (1999), Armenia shi Azerbagian (2001)
Suntu candidati oficial tra si s-adară membri (după ordinea cronologică):
Bielorusia (12.3.93), Bosnia shi Herzegovina ((10.4.95), Monaco (21.10.98) shi
R.F. Jugoslavia (9.11.2000).
Parlamentili di Bosnia shi Herzegovina (28.1.84) shi a R.F. Jugoslavia
(26.01.2001) au statut di nvitati speciali. Parlamentul di Belarus avu aestu
statut, susspendatu la 13 di Yinaru 1997 (ti nirispictarea
42
ZBORLU A NOSTRU
angajamentilor loati năinti s-hibă aprucheati ca invitati).
2. Comisiili di lucru ali AP:
Chestiuni di politică,
Chestiuni juriditsi
Chestiuni di economii shi di desvoltari
Chestiuni sociali, di sănătati shi di familie
Migratsii, refugiatsi shi demografii
Cultură, shtiintsă shi educatsie
Mediu shi agricultură.
Egalitati di shansi ti muljeri sh-ti bărbats
Rispictarea a obligatsiilor shi angajamentiloru a statlor membri la CE,.
ex: rapoarti adrati di comisii cu unu i ma multi proecti di texte
(recomadari, avizi, rezolutii) si una expuniri
di motivi fapta di raportor
Amendamenti la proiectili di texti
Proiectul di calendar a cafiuna sesiuni
Proceslu verbal: Dupa cafi shedintsa easti publicati unu proces
verbal ti tsi sa zbura
-
Rezolutsii
: decizii ali AP ti
chestiuni cari ti bagarea a lor tu
ZBORLU A NOSTRU
43
practica
tsanu di competentsa a ljei i ti problemi tsi nu angajează AP. (ex..: decizia tsi fu loată di Biroulu AP
pi baza a Propuneriljei di Rezolutsie Ferrarini faptă di delegatsi di la
atseali 6 stati di limba latina, tra si s-adară cătu cama ayonja unu raportu
cu recomandări ti problema aromănă. .
- Directivi: decizii ti
chestiuni di formi, di transmitiri, di executsii i di procedură.
Propuneri di
recomandări, rezo-lutsii, idirective.
Majoritatea di cari easti ananghi ti aprucheari.
Ună propuneri di recomandări, di rezolutsii i di directivi lipseashti
s-hibă simnată di minimum 10reprezentantsă i supleantsă di la minimum 5 delegatsii natsionali (art.
23.2 ditu Regulamentul AP). Prezidentul AP iasti andriptătsitu s-aproachi i
s-nu aproachi propunerli.
Tuti propunerli aprucheati di Prezidentul AP suntu imprimati shi
distribuiti fără amănari. Deapoa, Biroulu AP lja apofăsea pritu cari i s-caftă
avizu di la ună i ma multi omisii, i s-lă li pitreacă tră informari, i s-li
clasează fără s-lă da cali. Deciziili loati di Biroulu AP prindi s-hibă
ratificati cătu cama ayonja di Adunari i di Comisia permantă.
Tră adoptarea/apruchearea a unui
proiectu di recomandari i di avis tră Comitetlu di Minishtri (CM)
easti ananghi di majoritati di doauă treimi di voturi. Tră
apruchearea a unui proectu di rezolutsie i di directivi, easti
ananghi di majoritati di voturi; egalitatea di voturi easti luyursită
votu negativu.
* * *
Nota a
redactsiiljei:
Documentul di la AP shi CE cu atsea ma mari puteri easti recomandarea cătră guvernili a statiloru membri. Tră aplicarea a ljei lipseashti s-hiba aprucheată sh-di tuti guvernili a statilor membri, pritu simnătura CM. Recomandarea 1333/97 fu adrată shi aprucheată di AP shi CE pi baza a punctului ditu soni a propuneriljei di rezolutsii Ferarini.
Dupa doi anji di alumtă greauă a
parlamentariloru di la atseali 6 stati di limbă latină cu atselj tsi dzătsea că
armănamea zburashti dialecti i idiomuri cari nu potu s-hiba achicăsiti di tuti fălcărli aljei, Rec. 1333 fu aprucheată sh-di CM
la 9 di Chiristearu 1999. Di atumtsea, ea easti obligatorii ti statili
membri cari, căndu fură aprucheati la CE, ăshi loara obligatsia s-rispectă
decidziili democratitsi ali CE. Ma, ea nu easti obligatorii ti armănami:
cara s-nu caftă, oficial, cu acti scrisi, pritu asociatsiili a ljei legali-atseali
tsi dimăndă Rec.1333-, vărnă guvernu nu poati s-hibă
cătăyursitu că nu u-obligă tra s-hărsească di dimăndărli di Srasburg.
Atselj tsi cumăndărsescu sutsatili sh-nu
caftă cu documenti scrisi tsi Europa fu sinfună i, facu shimătă că Europa nu nă
da cu zorea andrepturli dimăndati di Strasburg, adară mashi demagogii; elj
agiută, cu vrearea i fără vrearea a loru, s-nă si astinga limba cătu cama
ayonja.