ZBORLU A NOSTRU                                                                                           41

 


Niscănti informatsii tră ma buna cunoashtiri a Consiliului ali Europi(CE) shi Adunarea Parlamentară (AP) a CE


.

A. Tsi stati suntu membri la CE

 

   1.La Consiliulu ali Europi sunt membri 43 di stati democratitsi.. 19 di eali suntu ditu Europa centrala si orientală. CE ari tu programlu a ljei s-aproachi sh-alti stati shi s-mărească controlu tră rispictarea a obligatsiiloru shi angajamentiloru loati di tuti statili membri, năinti di aderarea sh-apruchearea a loru

 

   2. Stati cari suntu membri:

Albania, Andora, Anglia, Armenia, Austria, Azerbagian,

Belgia, Bulgaria,

Cipru, Croatsia,

Danemarca,

Elvetsia, Estonia,

Finlanda, Frantsa, “Fosta Republică Jugoslavă Macedonia”

Georgia, Germania, Grecia,

Irlanda, Islanda, Italia,

Letonia, Lichtenstein, Lituania, Luxemburg

Malta, Moldova

Norvegia,

Olanda,

Portugalia, Polonia,

Republica Cehia, Romănia, Rusia,

San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,

Turcia,

Ungaria, Ucraina

 

 

B. Adunarea Parlamentară a Consiliului ali Europi (AP)

 

   1. AP ari 602 membri (301 suntu titulari si 301 supleantsă) Eli suntu di la parlamentili natsionali atsăloru 43 di stati membri la CE cumu sh-di la delegatsiili a invitastsloru  di la parlamentili a statiloru tsi nu suntu membri.

 

 Ditu Europa Centrală shi orientală aderară sh-fură apruchiati membri la CE după 1990:

Ungaria (1990) Polonia (1991), Bulgaria (1992) Estonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Romănia (1993), Letonia, Albania, Moldova, “FRJ Macedonia”, Ucraina (1995), Rusia, Croatsia (1996), Georgia (1999), Armenia shi Azerbagian (2001)

 

Suntu candidati oficial tra si s-adară membri (după ordinea cronologică): Bielorusia (12.3.93), Bosnia shi Herzegovina ((10.4.95), Monaco (21.10.98) shi R.F. Jugoslavia (9.11.2000).

 

Parlamentili di Bosnia shi Herzegovina (28.1.84) shi a R.F. Jugoslavia (26.01.2001) au statut di nvitati speciali. Parlamentul di Belarus avu aestu statut, susspendatu la 13  di  Yinaru 1997 (ti nirispictarea

 


42                                                                                                             ZBORLU A NOSTRU

 


angajamentilor loati năinti s-hibă aprucheati ca invitati).

 

2. Comisiili di lucru ali AP:

 

Chestiuni  di politică,

Chestiuni  juriditsi

Chestiuni di economii shi di desvoltari

Chestiuni sociali, di sănătati shi di familie

Migratsii, refugiatsi shi demografii

Cultură, shtiintsă shi educatsie

Mediu shi agricultură.

Egalitati di shansi ti muljeri sh-ti bărbats

Rispictarea a obligatsiilor shi angajamentiloru a statlor membri la CE,.

 

   3. Sesiuni ali AP; limbili oficiali.

   AP ari, cafi anu 4 sesiuni di căti ună stămănă (tu bitisita a meshiloru,Yinaru, April. Cirisharu shi Yismăciunj).

   Limbili oficiali a AP suntu franceza shi engleza. Limbili germana, italiana shi rusa suntu limbi di lucru. Interventsiili tu shedintsili plenari ali AP, tu ună di aesti 5 limbi, suntu apridusi simultanu tu alanti limbi oficiali shi di lucru. Membrilj potu  sa zburască tu plenară sh-tu alti limbi dicătu franceza, engleza, germana, italiana shi rusa ma, cu conditsia ca delegatsia di cari tsănu s-asiguripsească apridutsearea simultană tu ună di limbili oficiali i di lucru. Spaniola, irlandeza, shi turca, fura pana tora tu aestă ditu soni aradă.  

4. Documenti ali AP:

Documenti oficiali

 

Rapoarti

ex: rapoarti adrati di comisii cu unu i ma multi proecti di texte (recomadari, avizi, rezolutii) si una expuniri  di motivi fapta di raportor

 

Amendamenti la proiectili di texti

 

Proiectul di calendar a cafiuna sesiuni

 

Proceslu verbal: Dupa cafi shedintsa easti publicati unu proces verbal ti tsi sa zbura

Textili aprucheati : După cafi shedints+ suntu publicati, ahoryea, pi limba engleză (pi frăndză galbini) si franceză (pi frăndză aroshi) texteli aprucheati di AP.

Textili apruchiati di AP, suntu:

   - Recomandări (propuneri ali AP cătră Comitetlu di Minishtri, ti cari aplicarea tsăni di guverni)

   -  Avizi (ti Comitetlu di Minishtri)

 

-          Rezolutsii : decizii ali AP ti chestiuni cari ti bagarea a lor tu


ZBORLU A NOSTRU                                                                                        43

 


practica  tsanu di competentsa a ljei i ti problemi tsi nu angajează AP.   (ex..: decizia tsi fu loată di Biroulu AP pi baza a Propuneriljei di Rezolutsie Ferrarini faptă di delegatsi di la atseali 6 stati di limba latina, tra si s-adară cătu cama ayonja unu raportu cu  recomandări  ti problema aromănă. .

 

   - Directivi: decizii ti chestiuni di formi, di transmitiri, di executsii i di procedură.

 

Alti documenti oficiali reglimintati pritu Regulamenti interni ali AP

 

Propuneri di  recomandări, rezo-lutsii, idirective.

Majoritatea di cari easti ananghi ti aprucheari.

 

Ună propuneri di recomandări, di rezolutsii i di directivi lipseashti s-hibă simnată di minimum 10reprezentantsă i supleantsă  di la minimum 5 delegatsii natsionali (art. 23.2 ditu Regulamentul AP). Prezidentul AP iasti andriptătsitu s-aproachi i s-nu aproachi propunerli.

Tuti propunerli aprucheati di Prezidentul AP suntu imprimati shi distribuiti fără amănari. Deapoa, Biroulu AP lja apofăsea pritu cari i s-caftă avizu di la ună i ma multi omisii, i s-lă li pitreacă tră informari, i s-li clasează fără s-lă da cali. Deciziili loati di Biroulu AP prindi s-hibă ratificati cătu cama ayonja di Adunari i di Comisia permantă.

   Tră adoptarea/apruchearea a unui proiectu di recomandari i di avis tră Comitetlu di Minishtri (CM) easti ananghi di majoritati di doauă treimi di voturi. Tră apruchearea a unui proectu di rezolutsie i di directivi, easti ananghi di majoritati di voturi; egalitatea di voturi easti luyursită votu negativu.

* * *

Nota a redactsiiljei:

   Documentul di la AP shi CE cu atsea ma mari puteri easti recomandarea cătră guvernili a statiloru membri. Tră aplicarea a ljei lipseashti s-hiba aprucheată sh-di tuti guvernili a statilor membri, pritu simnătura CM. Recomandarea 1333/97 fu adrată shi aprucheată di AP shi CE pi baza a punctului ditu soni a propuneriljei di rezolutsii Ferarini.

    Dupa doi anji di alumtă greauă a parlamentariloru di la atseali 6 stati di limbă latină cu atselj tsi dzătsea că armănamea zburashti dialecti i idiomuri cari nu potu s-hiba achicăsiti di tuti fălcărli aljei, Rec. 1333 fu aprucheată sh-di CM la 9 di Chiristearu 1999. Di atumtsea, ea easti obligatorii ti statili membri cari, căndu fură aprucheati la CE, ăshi loara obligatsia s-rispectă decidziili democratitsi ali CE. Ma, ea nu easti obligatorii ti armănami: cara s-nu caftă, oficial, cu acti scrisi, pritu asociatsiili a ljei legali-atseali tsi dimăndă Rec.1333-, vărnă guvernu nu poati s-hibă cătăyursitu că nu u-obligă tra s-hărsească di dimăndărli di Srasburg.

   Atselj tsi cumăndărsescu sutsatili sh-nu caftă cu documenti scrisi tsi Europa fu sinfună i, facu shimătă că Europa nu nă da cu zorea andrepturli dimăndati di Strasburg, adară mashi demagogii; elj agiută, cu vrearea i fără vrearea a loru, s-nă si astinga limba cătu cama ayonja.