ZBORLU A NOSTRU                                                                                                             45

 

Bicentenaru Emanuil Gojdu*

                                                    1802-2002

                                            

  Emanuil Gojdu s-amintă sh-bănă tu Austroungarii, ma, eara armănu. Străpapilji a lui eara ditu Moscopole, “ atselu ma avutu căsăbă ditu amirăriljea otomană”. Tu eta 18 turtsălji buzgunea Peninsula Balcanică. Armănjlji sh-gretslji ditu Machidunii fudziră ăndzeană di Dunări, cătă Ungarii, Galitsii, Polonii. Atselj ma multsă fudziră tu mesea di etă 18, după tsi Moscopolea fu aspartă/arsă di Ali pasha ditu Ianina (tu 1769 sh-1788). Moscopole- centru comercial/tugirescu sh-cultural di mari simasii avea tu atselu chiro 80.000 di bănători.

   Armănjlji tsi fudziră ditu căsăbadzlji ditu Peninsula Balcanică s-dănăsiră sh-armasiră tu noi locuri, tu alti craturi. Niscăntsă di elj loară numi polonezi (Grabovszky) altsă ungureshti (Baronul Horváth, Baráty) ică sărbeshti (Racovici, Popovici). Ghini ma, niscăntsă di elj sh-tsănurră numili armăneshti (Muciu, Sina, Shaguna). După tsi Polonia fu ampărtsătă anamisa di Rusii, Prusii sh-Austrii, multsă Armăni (nai ma multsă ditu Moscopole) agiunsiră tu Ungarii, iu dănăsiră tu căsăbadzli di nai ma mari simasii: Budapesta, Tokaj, Vác, Oradea, Arad, Timisoara, etc.

   Aua Armănjlji adrară tuti turliilji di emburlichi. Ashi amintară multsă paradz sh-agiunsiră s-cumăndărsească

 

ună parti ditu urdinarea a pră-mătiljloru ana-misa ditu ami-răria antur-tsească shi habsburgică. Armănjlji agiunsiră multu avuts tu socie-tatea ungu-rească. Multi casi comerciali /emburlicheshti armăneshti avea ligături cu nai ma di simasii căsăbadz comerciali sh-industriali ditu Evropa. Aproapea tută emburlichia di brisimi/mătasi ditu Orient sh-ditu Evropa Centrală eara cumăndărsită di-Armănj. Tutu elj cumăndăsea sh-comertsul cu păradz tu eta a amirălui Iosif II.

   Nu fură ptsăni Armănjlji tsi viniră sh-armasiră tu Austro-Ungarii. Tu 1798, mash tu Miskolc băna 350 di fumelj. Bunj bistimeni, Armănjlji adrară aua cu paradzli a lor ună ditu naima musheatli băsearits ortodoxi ditu Ungarii. Tutu elj avea sh-ună sculii.

   După niscănti anyrăpseri istorice s-pari că fumealjea alu Gojdu eara fugată cătă trăsh Polonii. Tu bitisita di eta 18 s-mută ma nghiosu sh-armasi Miskolc. Di-aclo ună lumachi s-ari dănăsită tu Bihor. Ditu aestă lumachi        s-tradzi Emanuil Gojdu.

 

46                                                                                                             ZBORLU A NOSTRU        

 

Tată-su eara emburlu Atanasiu Popovici Gojdu, ditu Oradea, sh-dadă-sa Ana eara ditu fumealja romănească Poynár, di cătă Bihor.

   Emanuil Gojdu s-amintă tu  9-li di Shcurtu, la anlu 1802, Oradea, iu, deadunu cu alantsă tsintsi frats bănă ca njicu ficioru.

   Studiile juridice li-adră Oradea, Pojon (adză Bratislava) sh-Pesta. Tu anlu 1842 lo diploma di avucatu. După 3 ani dishcljisi birou di avucatu sh-notaru, Pesta. Agiumsi s-hibă anamisa di nai ma căftatslji avocatsă di Pesta sh-apricunuscutu tu tută Ungariia.

Gojdu fu protlu tsi apridusi nomurli ditu latină tu limba  maghară. Nu chiru cană oară unu procesu. Tu revistele di specialitate di-atumtsea Gojdu eara datu tră urnechi, tră turlia cumu sh-adra shi aspunea pledoariili.

    Cu chirolu, Gojdu agiumsi multu avutu. Avea doauă mori cu aburi sh-eara prezidentul a proprietariloru di mori di Pesta. Tu anlu 1857 adră ma multi mări duchenj tsi adză suntu cunuscuti sum numa  “Pasajul Gojdu” (Gozsdu-udvar).

   Gojdu minduia că ti cilăstăsiri culturale easti ananghi prota sh-prota di păradz.  Tu anlu 1861 adră tră aestu scupo “Comitetlu tră agiutarea studentsăloru di la Facultatea di dreptu di la Universitatea di Pesta”. Ashi s-aproachiară fonduri nu mashi tră studentsălji di la Facultatea di dreptu ma sh-ti atselj di la Facultatea di medicină.

   Tu anlu 1869, Gojdu adră testamentlu iu dzătsi că tută avearea a lui va s-hibă chivirnisită di ună fundatsii cari s-aibă numa a lui. Ditu aestă aveari va s-da stipendii giunamei ditu amirăriljea austro-ungară, cu vreari ti anvitsătură.   

  Nu tricu multu chiro dupa anyrapsearea alishtui actu sh-tu 3-li di

Shcurtu 1870 Emanuil Gojdu moari.

    Tu 5-li di Shcurtu Gojdu fu-ngrupatu Kerepesi, murmintsăli ditu capitala ali Ungarii.

 

* Pri armăneashti, di Elena Mantsu. (Datili suntu ditu  cartea ali Maria Berény: Istoria Fundatiei Gojdu, Budapesta 1995)

* * *

    Ditu avearea alăsată di Emanuil Gojdu s-deadiră ma multu di 4.000 di bursi tră tinirlji latinofonj ditu Austroungaria cari tsănea  arădzli a băsearicăljei ortodoxi.

   Emanuil Gojdu, nu mashi pritu amintari, după tată, eara Armănu, ma, elu ăshi tricu tută bana deadunu cu armănamea cari avea emigrată tu Austroungaria, s-avea ansurată cu ună Armănă shi, după tsi-lj muri soatsa di bană s-ansură disnău cu ună Armănă. Ma, nitsi cu aestă a doaua a lui nicuchiră nu avu tihi s-aibă fumealji.

     Gojdu easti unlu di mărlji Mecena di arăzgă armănească ditu eta XIX.  Elu sh-multsă altsă Armăńi avuts dursiră, ti laolu ningă cari băna sh-ti mushutsarea a multoru pulitir ditu sud-estul europeanu pi cari armănamea-l vru, totna, fără frontieri, cu  isihii, cu vreari sh-cu tinjisiri anamisa di tuti miletsli a ljei ashi cumu vahi va s-avemu tihi s-hibă di aoa sh-năinti                                                                          red.