ZBORLU A NOSTRU 3

Limpidzãri

Unã pseudoproblemã

Alfabetlu

Cu vãrnã ndoi anji ma nãpoi, “alfabetlu armãnescu” fu unã temã di apreasi ancãceri cu znjii trã sinferlu armanamiljei. Unã aeami di chiro shimãtãlu pi aestã themã dãnãsi tra s-avdzamu iara, moabetsli trã “alfabetu”. dii la oamejinj tsi scriu shi zburascu limbi xeani trã armãnami.

Atselj tsi au sh-adetea sã scrii armãneashti, suntu iara vãryits cã scriu mashi cu literi sh-nu ufilisescu sh-alti seamni. Pritu aeshti easti sh-profesorlu Tiberius Cunia ditu USA cari scoati anu di anu un mushuteatsã arãdyãrichi di cãrtsã.

Sh -noi, atselj tsi cu mari pidimo cilastãsimu s-arãspãndimu zborlu armãnescu pritu aestã rivistã, himu vãryits - cã “nu rispictãmu “traditsia”. cu grafia di cãndu, atselj tsi scriea, ufilisea mashi peana sh-lã eara lishoru s-adavgã la niscãnti literi sh-njits seamni -.

Cã “ alfabetlu” easti unã pseudo problemã trã armãnami, scrishu tu meslu Avgustu 2000, cãti unu mesaj personal a unui tiniru dacoromanu di Londra ansuratu cu Armãnã shi a unui Armãnu/Fãrshirotu di New York cari tsãnea atumtsea, corespondentsã pritu unã frãndzã ahoryea la internet cu pareia cari nã vãryea cã anyrãpsimu mashi cu literi fãrã alti seamni.

Trã atselj tsi alegu “Zborlu a nostru” cari tra s-poatã s-hibã tipusitu cu

agiutorlu a calculatorlui ufiliseashti mashi alfabetlu latin fãrã alti seamni, dau ma nghiosu niscãnti extrasi ditu corespondentsa cu oaspitslji aeshti di Londra sh-di New York.

* * *

“Cã s-ancljigã aestã parei di fãrtats cari au idyia vreare tra s-nu chearã latinofonia ditu Peninsula Hemus /Balcani, easti trã alãvdari. S-aleapsi nica unã cali tra si s-amintã cama ayonja andrepturli di cari armãnamea fu dispuljatã sh-trã cari Europa di azã scoasi "Firmanea" di Strasburg la 24 di Cirishearu 1997 cu cari furã sinfuni sh-tuti guvernili a statiloru ditu Consiliulu Europranu pritu simnãtura a Comitetlui Minishtrilor cari riprizintã statili ditu Consiliulu Europeanu, bãgatã pi documentul di la 9 di meslu Cirisherau 1999. Ma, vãryearea trã “alfabetu” shi discuragiarea atsãloru tsi scriu armaneashti sh-cilãstãsescu s-aducã limba pãrinteascã disnãu nicuchirã tu casili armãneshti easti fãrã vãrnã thimelju.

(….. .) Prof. Cunia scrii armãneashti . Nu are importantsã cu tsi grafie. Elu poati sã scrii shi "stenografic". Grafia nu poati ni s-aspargã, ni s-andreagã, sh-nitsi s-alãxeascã unã limbã. Cãndu turtsãlj alãsarã alfabetlu arabu sh-apruchearã alfabetlu latin, limba armasiidyea. Cãndu idyiul textu easti

4 ZBORLU A NOSTRU

scrsu pi unã paginã cu alfabetlu chirilic (trã cititorlji Sãrghi) shi cu atselu latin (trã cititorlji Croatsi, limba armãne idyea. Tutu ashi shi cu scriearea a limbiljei germane cu alfabetlu gotic sh-cu atselu latin. S-hibã ahãntu greu ti unu ingineru tra s-achicãseascã unã ahtari problemã elementarã ?! Sh-deapoa, s-dzãtsemu cã prof. Cunia nu-i pi calea bunã. Lã cãfta, elu, sã scrii unã turlii cumu scrii elu? Cã tse nu scriu, atselj ti facu moaebeti trã alfabet sh.voru s-da lectsii, altã turlii?. Cari-lj dãnãsi pãnã tora? S-ampulisescu ti unu "nenorocitu di <j> slav (!?)" sh-nu achicãsescu unu lucru elementaru: litera aestã easti ditu alfabetlu latin di iu nu fu loatu sh-tu alfabetlu chirilic sh-cã pi domnul "James" M. cari nã vãryeashti cã-l ufilisimu tu rivistã, nu-l ambudyiseashti shi lu scrii cafi oarã tu ahurhita a numãljei a lui!. Shi, atsea tsi easti di ma mari simafie/importantsã: nu achicãsirã cã nu alfabetlu ma limba nu easti cunuscutã di bãrnurli tiniri. Digeaba va lã dimãndã s-anveatsã unu alfabetu i altu atsãloru tsi nu anveatsã limba di la mumãnj i di la gãrdinitsã!

* * *

“Dupã trei anj di cãndu amintamu documentul aestu europeanu di mari simafii/importantsã trã populu a nostru, sutsatili armãneshti ditu Balcani, Armãnjlji anvitsats, nu adrarã aproapea tsiva ca tuti tsi nã si cadu sh-tsi Europa dimãndã, s-nu

armãnã mashi zboari goali pi carti. Pareia (gruplu) cari tsãni tora ligatura unu cu alantu pritu e-mailtu locu sã-

shi matsinã energhia cu "chirãturi" (ashi nji scrisi unu Armãnu fãrã carti multã ma unu

bunu cunuscãtoru a aradiljei tu cari agiumsi adzã armãnamea) lipseashti/prindi s-adarã, deadunu, actsiuni cari s-agiutã bãgarea tu practicã a Rec. 1333. Shi, cumu fãrã pãradz, tsiva, concret, nu poati si s-facã, s-da cafi unu, barim chiro di unu anu, cafi mesu, cãti unu la sutã di amintaticlu a lui tra s-hibã di agiutor, tora di oarã, trã:

- 1-2 gãrdintse tu Albania i tu R. Macedonia (iu nu easte ananghi ni di alfabetu sh-nitsi di cartsã (cu "J" i fãrã "j";

- bursi trã 2-3 studentsã cari s-facã studii la Universitatea di Freiburg iu avemu tora unu Centru Europeanu di Studii Armãneshti (vedz Anexa); - - - agiutoare trã bãsearitsli ditu Albania shi R. Macedonia;

- loby pi ningã fundatsii shi alti organidzatsii niguvernamentale, pi ninga marli fabrits shi investitori tu Balcani tra s-da burse trã studentsã, artishti, muzicologi cari s-facã specializare nafoarã di mediulu xenofobu ditu P. Balcanicã;

unã bibliotecã a macedolatinonji-loru di Bridgeport, cumu adrai mini Freiburg. Shi, cãti alti actsiuni concrete nu potu si s-facã, tu locu di teorii, polemicã, calomnii, "mua-bets" (niscãnti trã

ZBORLU A NOSTRU 5

pizuiri sh-di care lipseashte si s-arushineadzã atselj tsi cheru chirolu cu eale sh-furã chirolu atsãloru la cari

s-pitrecu ahtãri e-mail-uri.

Ti pãlãcãrsescu s-mi ljertsã cã, adzã, Dumãnicã, avãnda ma multu chiro scrishu trã lucri di njicã/minorã importantsã. Ti armãnami, importantu easti s-anvitsamu limba shi s-u anyrãpsimu - cu itsi grafii vremu - pãnã cãndu scriitorlji, jurnalishtilj, lingvishtili, va s-aleagã atseali ma buni seamni di scrieari. Dupã 500 di anj di scrieari a limbiljei germane cu

alfabetlu latin, anlu tsi tricu s-adrarã iara niscãnti alãxeri di grafii. Ma, limba ãshi aari bana a ljei normalã ni anchidicatã di alãxerli di grafii! Tutu ashi sh-cu grafia a limbiljei franceze: dupã suti di anj di scrieari cu atseali 24 di literi latini, s-bagã iara problema trã niscãnti alãxeri! “

* * *

“Durute Armânu cu numâ xeanâ,

Loai cu harauã corespondentsa electronica cu cari mi tinjisishi. Ti "ghinimescu multu!" (aestu easti unu zboru veclju armânescu di la fârshirotlji moscopoleanj; vedz Gramatica al Bojagi, pg.153)

Acâ numa pârinteascâ u chirushi (u alâxishi i ts-u alâxirâ), ma, s-veadi limbidi, ditu zborlu a tau, câ suflitlu ts-armasi curat, armânescu, nialâxit, nivindut. Sh-limba a ta easti limba a noastrâ, armâneascâ (i pi grailu "fârshurâtescu", rrãamâneascã ; va dzâcâ, limba cari s-arâspândi di Roma sh-tu locurli ditu Balcani).Zborlu a tau, pi grailu a tau di acasâ, ari multâ mushuteatsâ sh-un parfumu di vasilico (busuioc) bâgatu la icoanâ! Zborlu a tãu ari, unâ singurâ numã: limba armâneascã.. Shi zborlu a meu di tora ari idyia numâ: limba armâneascâ "sh-nu poati s-hibâ turnatâ nitsi di d-l Cunia, nitsi di mini, etc.di “vãrã" - cum multu ghini dzâts tini!

Pânâ aoa minduim sh-imnâmu doilji pi unâ singurâ cali, pi idyia cali!.

Ghini ma, calea a noastrâ s-disparti cându zburashti di grafii - di seamnili tsi agiutâ limba s-urdinâ, fârâ graiu yiu, di la unu la altu.

Tinjisite oaspe,

Tini fatsi unâ mari sh-greauâ mintâturâ (confuzii).

limba shi grafia (scriearea a limbâljei) suntu doauâ lucri tsi nu potu s-hibâ confundati. Tuti zboarili tsi li dzâtsemu cu gura ta s-nâ achicâsimu unu cu alantu, facu, deadunu, limba. Cafi popul ari zboarili a lui, ari limba a lui.

Ea, limba, s-anveatsâ gurâ di la gurâ di ficiurits, di la mame - ti atsea âlj si dzâtsi limba maternâ. Unâ limbâ easti achicâsitâ di tuts atselj tsi zburascu unâturlii idyili zboari, di tuts tsi suntu di idyia natsiuni. Cafi lucru, idei etc. ari numâ cari nu easti idyea la tuti natsiunli (miletsli). Zboarili ditu

6 ZBORLU A NOSTRU

limba armâneascâ "apa", "lapti", "pâni", "cashu" - ta s-ljau unâ paradigmâ - pi limba germanâ s-avdu:"Wasser", "Milch","Brott", "Käse"; pi limba greacã, "nero", "yala", "psomi", "teri"; pi limbi turcâ, "su", "sut", "ekmek", "penir" ... etc.etc.

Limba armâneascâ, limba germanâ, limba greacâ, limba turcâ etc, suntu limbili materni atsâloru tsi s-amintarâ shi s-antricarâ di la mâmânj cu zboarili amintati di la pâpânjlji a loru. Cându unu germanu ari seati, caftâ, greashti "Wasser"!. Armânlu, "apâ"!. Idyiul lucru Germanlu, i Turcul i Uvreulu l-u avdu cu alti sonuri, alti boatsi dicâtu Armânlu. Ma, cându zboarili suntu anyrâpsiti ta s-poatâ s-urdinâ di la unu la altu, cându suntu largu - cumu himu tora, mini Freiburg sh-tini New-York, ufilisimu unu codu – seamni anyrâpsiti - cari s-anveatsâ la sculii. Aestu cod poartâ numa di alfabet (numa yini di la boatsea "a" shi boatsea "b" cari suntu protili botsi ditu arada seamnilor anyrapsitu anyrâpsiti, ufilisiti di miletsli latinofoni..

Alfabetlu easti mashi unâ conventsii, achicâseari di seamni cari suntu "cântati", "aleapti", "cititi" unâturlii di tuts atselj tsi li ufilisescu. Tu Europa shi America sâ scrii cu alfabetlu latin - cari easti atselu ma arâspânditu -, cu alfabetlu grâtsescu, cirilic etc. Tora, limba englezâ, germana, franceza sh-tuti alanti limbi latinicheshti (spaniola, portugheza, româna, armâna etc,) ufilisescu alfabetlu latin. Ma eali potu s-hibâ anyrâpsitu sh-cu

itsido altu alfabetu ma s-hibâ anvitsatu la sculii di atselji tsi lu scriu shi-l alegu (citescu). Alfabetlu poati s-hibâ alâxitu ma, limba, armâni idyea. Scriearea traditsionalâ a Românilor fu suti di anj cu alfabetlu slav, scriearea a noastrâ tu etai XVIII fu cu alfabetlu grâtsescu, Scriearea di azâ a Germanilor easti cu alfabetlu latin ma, niscântiori elj scriu sh-cu alfabetlu gotic. Sârghilj, tu Jugoslavia scriu idyea limbâ - sârbo-croata - cu alfabetlu slav ti Sârghi, pi unâ frândzâ shi cu alfabetlu latin ti Croatsi pi altâ frândzâ ditu idyiul jurnal.

Tra s-bitisescu ideia: LIMBA NU S-ALÂXEASHTI, ni di d-l Cunia, ni di mini, ni di tini; ni di VÂRU, nitsi nu s-aspardzi sh-nitsi nu s-andreadzi - di itia (cauza) ALFABETLUI. Cumu vidzumu ma nsus, limba sârbocroata tsi easti unâ singurâ limbâ sâ scrii cu alfabetlu slav shi latin. Limba germanâ sâ scrii sh-azâ cu alfabetlu latin shi cu alfabetlu gotic. Basarabenjlji scriu sh-tora limba româna cu doauâ alfabeti. Ma, limba armâni idyea, unâ, sh-nu poati s-hibâ "turatâ" - cumu dzâts tini - di VÂRU alfabetu.

Dupâ aesti spusi ma nsus s-mâ turnãmu la "alfabetlu" al d-l Cunia ti cari dzâts câ aspardzi limba. Tini citishi cum scrii d-l Cunia? Ma citishi shi nu ti ariseashti câtse scrii unâ turlii ca elu? Profesorlu Cunia scrii mashi cu literli ditu alfabetlu latin

ZBORLU A NOSTRU 7

ashi cumu scrii sh-tini. Elu ufiliseashti ti cafi sonu câti unâ singurâ litirâ ditu atseâli 24 câti ari alfabetlu latin shi, aclo iu avemu vârâ sonu ti cari tu alfabetlu latin nu s-aflâ unâ litirâ sh-ti elu, ufiliseashti combinatsii di 2 literi, ashi cumu adari sh-tini, fârâ s-bagâ alti seamni tsi nu suntu tu alfabetlu latin. Mutrea ghini la mesajlu tsi-nj lu pitricushi.

Profesorlu Cunia scrii "dz", "ts", "sh" - sonuri ti cari romanjlji nu nâ alâsarâ câti unâ literâ ahoryea (poati nitsi nu li avea aesti botsi !). Elu scrii cu 2 literi tu locu di unâ literâ cu coadâ dighios. Emu, tini, cum scrii? Cu câti unâ litirâ cu coadâ? Mutrea ghini: scrii sh-tini cu "alfabetlu" di cari ti plândzâ câ alâxeashti limba. Tini scrii "vidzui", "shutsearea", "tutzi". Tu loc di "t" cu coadâ - "alfabetu traditsional" taha -, tini scrii "tz", doauâ litiri tsi li ufilisi sh-Batzaria ti numa a lui. Atseia tsâ si pâru câ limba va s-hibâ ma mushatâ cu "tz" dicâtu cu "ts", cumu scrii nu mashi “Cunia”? Iu suntu la tini, seamnili traditsionali di cari ti plândzâ câ nu li va “Cunia”?

Dupâ 16 di anj di cându escu anânghisitu sâ scriu Freiburg, armâneashti shi s-publicu rivista "Zborlu a nostru" tu tipografii cari nu au seamnili ufilisiti tu Românii, minduescu câ mashi la sonlu "nj" scriarea nu nâ ariseashti. Shi, nu pisti tutu. Mashi la zborlu "Armânj". Sonurli, botsli, nu suntu alâxiti, ma, "fotografia graficâ" nu nâ ariseashti. Tsi-i ti adrari ta "s-retushemu" putsânu fotografia a aistui zboru cari easti multu scumpu ti noi? Avemu

doauâ metodi: 1. s-anyrâpsimu aestu zboru fârâ "j", mashi cu litera i shi s-bâgamu regula: "Zborlu "Armânili" (cu prima litera, mari) va si-s avdâ la cititirea a lui cu sonlu "n" muljatu (ca "nj" internatsional i ca "gni" italian). I, s-hibâ rezolvatâ tehnic, la tuti calculatoarili, ufilisirea electronicâ, a literiljei "n" cu tilda disuprâ, ca la spanioli. Ti "lj", ti pâlcârsescu s-mi pistipseshti câ nu avemu altâ solutsii ma bunâ. Tuti alanti seamni "traditsionali ("l" tâljatu, i cu coadâ dighiosu, i cu accentu tsi disparti zborlu, cari s-adavgâ la afabetlu latin nu suntu combinatsii ma buni.

S-mi ljiertsâ câ lundzii ahântu multu moabetea. Sh-nu câ adzâ easti dzuâ nilucrâtoari sh-amu ma multu chiro ti oaspits! Va s-bitisescu moaebetea a noastrâ ma, nu nâinti s-bagu unâ antribari sh-ti tini sh-ti inginerlu Mihai Babu ti cari amu multâ tinjisiri sh-multâ vreari câ easti unu livendu Armânu:

Tora, cându numili nâ si alâxirâ sh-nu putemu s-nâ alidzemu di vâryari, grets, americani etc.; tora, cându nu shtimu s-nâ zburâmu ghini limba maternâ câ dadili s-ducu la lucru shi cilimeanjlji anveatsâ la gârdinitsi limbi xeani; tora, cându tu casili a noastri s-avdu mashi limbi xeani cari, dzuâ di dzuâ, nâ bombardeadzâ di la radio shi TV; tora, cându amintamu di la Parlamentul sh-di la Consiliulu a Europiiljei nomlu 1333 cari dimândâ

8 ZBORLU A NOSTRU

s-himu agiutats s-anvitsamu limba materna la gradinitsi, sculii, s-u avdzâmu la basearicâ, la radio, TV, noi lipseashti s-nâ ampulisimu ti unâ problemâ fantomâ?

Mi doari câ oaminj cu mintea limbidâ, cu multâ energhii, alumtâtori curagioshi ti idei, s-ancheadicâ di unâ pseudo problema. Armânamea nu ari ma multi alfabeti: ni al “Cunia”, ni a talu ni a melu.

Alfabetlu armânescu easti "alfabetlu latin" shi PUNCTUS. Alfabetlu cu cari scrii tini, cumu scriu mini, sh-cum scriu adzâ tuts cari nu agârshirâ limba maternâ shi scriu armâneashti.

Shi atselj cari nu cunoscu alfabetlu latin i vor sâ scrii cu altu alfabetu limba armâneascâ, potu s-agiutâ sh-eli la tsânearea sh-la creashtirea a limbiljei armâneshti cari "nu poate fi turata" (cumu dzâts tini di vâru). Si sâ scrii, cu itsido di alfabetu mashi limba s-hibâ armâneascâ sh-nu amisticatâ (jargoani mintitt cu zboari ditu limbi xeani). Digeaba fâtsemu thiurii ti "pseudoproblemi" ma nu nâ zburâmu shi nu angrâpsimu limba maternâ.

Atselj cari au doru shi vreari ti limba armâneascâ lipseashti s-bagâ tutâ putearea ta s-avemu câtu cama ayonja tsi nâ si cadi sh-tsi s-dimândã di Strasburg: limba armâneascâ s-hibâ anvitsatâ la sculii, s-hibâ ufilisitâ la baserits, radio, TV. s-u zburâmu fârâ fricâ shi fârâ arshini, unu cu alantu, s-cântamu rivisti, cartsa armâneshti ....

Durute Armânu,

Nu tsâ caftu s-mindueshti ca mini problemili ti cari zburâi. Câ "ratiunea" umineascâ nâ easti unâ (idyea), ma s-li aflj minduerli a meali buni câtse s-nu li aprochi sh-tini? Ma, cara s-mindueshti câ alâtusescu, s-nji scrii, cu inima discljisâ, fârâ nârâiri, iu minduerli a noastri nu s-andâmâsescu.

Tu bitisitâ ti rogu s-aprochi tuti bunili a meali urãri.

V. G. Barba