Unei prietene indepartate

   Atunci cand cauti umbre pe zapezi,
   Si farmecul omizii il stravezi,
   Cand faci tablou din frunza de gorun,
   E semn ca mintea ta e sfetnic bun.

   In creuzetul magic torni dulceturi
   Si clipa lupti ca sa o smulgi din ceturi,
   Iar zorii limpezi ii surprinzi uimiti,
   Frecandu-se la ochi, cuminti.

   Cand plaja te vrajeste cu`albe unde
   Si steaua din nisipuri iti raspunde,
   Primesti prin nori semnale din eter
   Si sufletul se`nalta pan`la cer.

   Si panza de paianjen se`nfioara,
   De-a ta bagheta, iar odinioara
   Cand rataceai, un suflet printre stele,
   Catai pereche, chiar si dintre ele.
  Celui de timpuriu plecat

   Copile drag, iti scrie de departe,
   O mama plansa, tinand strans o carte.
   Prin buchii, ca prin ceata, vede cerul
   Ce tine-n el, in taina, ADEVARUL.
  
   Ca ai plecat, ea vede si o simte,
   Dar vestea parca se dezminte.
   Caci lucrurile`n ordine`mprejur,
   Stau drept si toate mi se jur,

   Ca vei veni`ntr-o clipa, sa m-alinti,
   Privindu-ma cu ochii tai cuminti.
   Si totusi nu mai esti, caci ai plecat,
   Stea mica, pe un cer intunecat.

   Si poate-acolo, sus, tu ai gasit,
   Ce pe Pamant nu ti-a fost harazit.
   Dar sa ne-astepti, copile drag, venim,
   Intregul iar sa-l intregim.
Versuri de Tatiana Constantinescu                      
22 februarie 2006

             ZORI INGHETATE

   O geana de lumina strabate negrul,cerul,
   Si iute se-nvapaie si inroseste nori,
   Isi freamata in palme, paleta, DEMIURGUL,
   Cercand culori alese,in inghetzate zori.

   Si tot atunci apune,intr-un alt coltz de lume,
   Un suflet drag,ce prinde sa salte spre tarii,
   Isi lasa chipul palid,frumos si-n suferintza.
   N-a mai primit ragazul de-a merge cu cei vii.

   El poarta pe aripa sperantze ne`mplinite
   Si lasa-n urma draga,potop de amintiri,
   Cu zambete poznase de "inger ce se-arata".
   Si rude si prieteni se-ntrec in poticniri...

   Pare prea lunga calea ce ne desparte,vasnic,
   Si-i strampt si trist Pamantul ramas fara de el.
   E inca si mai strampta portitza catre stele,
   Primi-vom oare, darul, s-o preschimbam in tzel?