| 11 oct. 04 potol Draga Tudor, Bine-ai revenit acasa la echilibru si calm. Iti spuneam ca mi-am tocmit un „medium” de inalta calificare care-mi spune despre tine – avantaj net fata de „calificarea la locul munca” pe care o tentam eu.... Acum stiu de unde ti se trage stilul:) Azi la noi e sarbatoarea Thanksgiving/Action de Grace – cum se zice pre limbile noastre. O sarbatoare a recoltei, dar care se tine in acest fel numai in sase tari din lume. Un fel de a multumi pt. ca avem ce manca. Curcanul e pe toate mesele, in afara de masa mea unde nu se motiveaza pt. doua persoane, cu atat mai putin reincalzit. Iti vorbesc de „potol” afland ca ti-a revenit apetitul. Semn bun. Apoi motiv de reabilitare a cosului cu trandafiri roz –fluidizati si indulciti- ce asteapta de prin iulie, in arhiva ta de clipuri, sa se scurga iar de sus in jos. Apoi mai asteapta in arhiva mea o lista lunga de mp3-uri, sa ti se reverse. Vorbind de revarsari, uite, mi-a scapat iar o picatura in oceanul de iubire universala care te inunda. Picatura sarata, fireste, sa nu tulbure echilibrul ecologic;) Fa-mi semn cand pot sa te mai sun fiindca mi-e dor sa te aud. Doina 12 oct. 04 Ziua buna, Un fel de come back, intr-adevar... Ajuns-am acasa, cam sleit si fara vlaga. Voi raspunde pe scurt la mail-uri, ca nu ma lasa inima, dar pe urma cred ca se va asterne tacere pentru o vreme, pur si simplu nu prea mai reusesc sa manipulez computer-ul... > Ieri am sunat la tine tocmai cand plecai la ecografie si m-a.... Deocamdata nu administreaza nimeni mail-ul, macar pentru faptul ca nu prea stiu pe cineva din jur care sa stie Solaris. Insa l-am desemnat pe tata "purtator de cuvant". > Iti port mereu un gand de incurajare, in timp ce ... Ai de la mine orice permisiune fata de acele "materiale", insa vai de cei de langa mine, cat de obositi sunt – poate cand se vor mai calma lucrurile vor citi... Doina, iti multumesc pentru gandul acesta constant al tau, nealterat in timp de vesti mai mult sau mai putin bune, iti multumesc pentru increderea ca va fi bine... > PS. Mesajul trecut ti l-am retransmis pe yahoo. Sap si acolo, pe Yahoo... Revin, D. L-am cules si pe cel de pe Yahoo, sper sa ma tina bateriile pana la coada... > Asta-ti scriam luni impreuna cu un zip cu poze noi, ... Mmm, sunt diversi medici care se mai ocupa sporadic de mine. Mai e neuro-psihiatrul meu homeopat, care se lupta cu ale mele atacuri de panica, mai avem un neurochirurg care astepta pozele ca sa elaboreze supozitii, etc. Gramezi de medici, dar eu sper in Cel de deasupra lor... > Da, trebuie, musai sa te restabilesti, nu-i de conceput... Uff, mai putin stress, te rog, nu trebuie sa-ti "spargi" creierul sa-mi gasesti alinari. Ele vin firesc, curg fara sa fie nevoie de incrancenari. Da, e mai greu acum cand la telefon gafai si la calculator intru o data pe saptamana, dar simt sprijinul tau, si e mai mult decat ok. Nu trebuie sa faci ceva iesit din comun pentru a te percepe, iti esti suficienta in stare "naturala" :-) Multumesc iar pentru increderea in bine... > Ideea cu reluatul alimentatiei normale mi se pare fireasca, ... Cu miscarea e cam dificil, mai clintim noi articulatiile, dar greu. Deocamdata sa reusesc sa stapanesc cumva durerile de pozitie (calmantele nu prea ajuta) si presiunea psihica. > Multumesc de cantecele - chiar m-au transportat in timp.... Ma bucur ca a functionat, sper sa mai trimit si restul, ca tot acolo asteapta. > Avem niste zile aurii care parca personifica nostalgia verii... Uff, ma duce uneori gandul dincolo de poze. Am in mine o foame de spatii verzi... Insa pozele - repet - mi-au luat piuitu'. > Poate de aici alergia mea la asfalt, dar cred ca mi se trage... O, Doamne, cat de dor de verde nasti in mine, de cand n-am mai pus cortul - am si uitat. Cat despre siroaie, cu norocul meu la vreme la munte, nu-mi fac probleme niciodata. Eh, nu stiu ce substante produc minele alea, dar zau ca tie ti-au facut bine... >Hmmm... m-am luat cu gandul. Cred c-ar fi mai autentic ... Ar fi interesant un jurmal audio, oare cum ar fi sa te asculti la anul pe vremea asta si sa vezi ce gandeai, ce iti aminteai. Deocamdata satelitii pe mine ma obosesc usor, dar ideea cu amintiri mp3 cred ca "suna" bine... > PS. Spune-mi, taticul tau e dr. ing... Da, tata e acel om care pleaca la buda cu 10-20 foi, creion si guma, si iese de acolo doar dat afara cu forta si doar dupa ce a elaborat un model matematic pentru nu stiu ce fenomen subtil. Treaba a capatat si mai mult sens cand s-a constatat ca fiul sau poate implementa un algoritm pe un calculator, si asa am ajuns ca de pe la 12 ani pana in zilele noastre sa lucram cot la cot in programe de simulare. http://tudor.constantinescu.home.ro/dan/ Revin, D. |
 |
 |
 |
|
|
|
|
 |
|
|
 |
|
|
|
|
|
|