| 2002 7 jan 2002 So, erati masculi inca de pe atunci, facand deja praf doamnele doar cu cuvantul... Nu ma indoiam ca Sir Catalin este confidentul tau, dar ma tem ca daca a stiut sa ocoleasca subiectele delicate, a scapat tocmai esentialul. Ar fi putut afla, din acele superbe lectii de romana, ca Enigel nu a avut vreodata de gand sa vina din Laponia si ca cele mesaje off-topic n-au fost deloc taxari. Si ti-ar fi explicat asta si tie... Evident, inca de pe atunci, masculi indoctrinati si in formare fiind, ne chinuiam sa facem praf orice persoana de sex opus, doar prin simpla noastra prezenta... Logic! Btw, sa-mi sara ochii pe plita (juramant local din cartierul Militari) daca am inteles cine taxa pe cine... Catalin nu e confidentul meu, e chiar un tip destul de exclusivist, nu stiu foarte multe despre cercul sau de apropiati, cu atat mai mult sa fim confidenti, dar si eu si el regretam ca orele de limba romana erau un supliciu pe care il rabdam cu plictiseala in vene. Ar fi fost mai frumos sa ne trezeasca ceva pasiuni literare, macar curiozitate, dar - sincer - nu asteptam dacat sa te termine si sa vina ora de mate... Ceea ce a fost si bine, dar si rau. Bye, T Si atunci, de unde aluzia aia superba la Crypto&Enigel? ( inscris de Catalin sub poza Ialomita la izvoare) Nu mai inteleg nimic, e randul meu... In fine, mi s-a parut apoi ca-ti repeta frazele in care-mi spuneai ca « la cel mai mic bobarnac raspund cu o lovitura zdravana » -citat din memorie- si credeam ca asta se cheama « taxare » si ca totul vine din niste confidente... Nu, sa nu-ti sara ochii precum juramantul din Militari, ce vina au ei (ochii)? Tocmai recitisem Balada lui Ion Barbu cand mi-a picat mesajul tau albastru. Iar ti-am bazait sinapsele alea fara sa vreau, iar ai pocnit din bici, oh... de ce-mi mai raspunzi daca-ti fac atat de rau? Sau poate ca asta-ti face bine? Stiu deja ca nu-mi degustezi umorul, dar ce alt masochism te intarata contra acestui personaj gorgonic, castrator si obtuz? Ce ma face pe mine sa-ti mai scriu? Ghici! Au trecut zugravii..... 19 fev 2002 Mesaj standard catre lume (trimis la o serie de adrese) Buna ziua, In noaptea de 3 spre 4-ian(01)-2002, laboratorul nostru a suferit o schimbare radicala: o echipa de vasnici oameni ai muncii a navalit in laborator cu intentia foate onorabila de a zugravi. Intrucat ei posedau un deosebit simt al raspunderii, primul lucru pe care l-au facut a fost sa taie toate cablurile de retea si sa duca intr-un loc bine stiut doar de ei toata dotarea, adica ale noastre calcula- toare. Intrucat actiunea NU (!) a fost anuntata, am fost pus in situatia de a nu mai sti nici o adresa de mail, de a nu mai cunoaste propriile parole, de-a-mi fi imposibila logarea pe toate masinile pe care am cont. Investigatiile au durat o luna si am reusit sa dau de batranul meu computer credincios, asa ca astazi revin pe mail. Adresele mele raman valabile, va rog doar sa limitati dimensiunea atasamentelor la 600K. Momentan nu sunt on-line ca alta data, ma bazez pe I-Cafe-uri. Mii de scuze pentru cei care au dorit ceva de la mine si nu le-am raspuns, e posibil ca anumite mail-uri sa se fi pierdut chiar, imi pare rau ca am disparut in felul acesta mai putin fair... Imi pare rau, Tudor Buna a-ti fi ziua, De ce-am disparut in ceata cred ca ai aflat... Sper ca nu esti f. suparata! Voi reveni cu mai multe, pana atunci am ceva pentru tine, care sper sa-ti zica. Deocamdata sunt obligat sa fiu scurt, da' sper sa compensez ceva bile negre cu pozele alea. Zi-mi ce mai faci, mi-e dor oricum sa primesc un mail de la tine... Bye, T 28 févr. 02 Tu: dor "oricum" de un mail de la mine - asta pt. a-ti remotiva numele:-) Multumsc pt. plimbarea prin muzeul satului, mi-a trezit simtiri din alte epoci. Sunt castani pe acolo, din cate-mi amintesc, asa ca sunt pe subiect cu martisorul meu. Nu stiu ce sa-ti spun ca fac fiindca nu mai stiu unde ni s-a rupt firul si, pt. a nu ma repeta, trebuie sa revad fisierul cu corespondenta noastra... Lucrurile se precipita cu o viteza uluitoare. Intre timp, zi-mi despre tine. Bye, D 5 March 2002 Bucuresti, primavara 2002. Gand catre Catalin Olteanu, la 30 ms de "ping" si la atatea mii de kilometri de casa, as vrea sa scriu ceva optimist, ceva zambaretz. Nu iese... Nici Doina nu mai scrie absolut nimic. Oricum, s-a facut martie, asa ca "La multi ani Doina!". Astept acum sa citesti totusi paginile alea pe care anul trecut le-ai refuzat... NU e o presiune din nou, dar ai promis ca dupa februarie te mai gandesti... Toate bune, astept ceva de la tine. Orice. |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
 |
|