18 September 2002

Azi am intrat 10 secunde pe Alpinet...
Nu stiu cum se face, da' fix peste o poză de-a ta am dat. Coicidență... "Opinia" mea.

Deh, mie "coincidentele" legate de tine mi se intampla de mai bine de un an si....

24 September 2002
Luminoasa sa-ti fie ( fi fost) ziua,

> Deh, mie "coincidentele" legate de tine mi se intampla de mai bine de  un an si nu prea dau semne de oboseala... gratie caracterului tau constant, fireste :) Iar daca s-a intamplat o pauza in zodia fecioarei este pt. ca am invatat deja lectia ca tie-ti place sa fii lasat in  pace sa ti-o rumegi - pardon, macerezi - si sa te pierzi in  natura... proprie.

Am luat o pauza fortata in zodia-mi personala pentru ca efectiv nu am mai avut timp sa imi fac 10 min ordine in creier si sa scriu catre Doina. E clar ca zece minute pot sa-mi fac, dar mai trebuie ceva special pentru a scrie...
N-am macerat nimic, "lasatul in pace" este doar neputinta de a face fata timpului. Cat despre natura mea proprie, inca putin si e "natura moarta".

> A propos, ti-ai consumat deja primul sfert de secol... mi se scurge  duiosia prin degete cand iti scriu asta. Mie-mi plac aniversarile si vei suporta urarea mea de inca patru, da, da, ultimul fiind un bonus  in care va trebui sa-ti scrii amintirile ultimului an din primul sfert :-D De pe vremea Alpinetului, iti vei aduce aminte?

Dap, am trait un sfert de veac, fara nimic notabil, in afara crimelor existentiale mai mici sau mai mari, a dioxidului degajat, al poluarii pe care o produc si altor cadouri pe care le ofer zilnic lumii. Eu urasc aniversarile, sunt momente de bilant care ma fac sa ma simt din ce in ce mai prost. Acum 5 ani parca aveam viata inainte, sa vezi ce o sa dreg si o sa fac cand o sa am 25... Acum am 25, n-am calculat prea corect.
Rogu-te, nu ma pedepsi cu 100 de ani! Oricum, Cernobal, Koslodui, etc - fizic nu se poate, dar ideea de a trai atat ma cam sperie. De adus aminte, daca nu voi fi complet senil, imi voi aduce, dar sa scriu 25 de ani despre asta...
Ar fi 25 de ani cam tristi. Si crede-ma s-au intamplat atat de multe in anul acesta incat uneori am avut senzatia ca-s doar spectator, sau ca nu e adevarat, sau ca nu se poate, sau ca visez urat. Fata de tine nu am abordat toate aspectele vietii mele, dar crede-ma ca anul asta o sa mi-l amintesc atata timp cat voi fi capabil de asa ceva.

> Te las cu aceste amintiri despre viitor pana voi reveni si eu cu povestea ultimului an din sfertul X, ce conteaza, cand un 11 septembrie mi-a adus cel mai pagubos an, cu o singura exceptie... oops, opreste-ma.
D


Nu te opresc eu, te opresti singura exact cand devine mai interesant.
Poate se incadreaza in specificul feminin... Insa tu stii suparator de multe lucruri despre mine. Suparator in ideea ca eu stiu atat de putine despre tine. Cum am depasit etapa "virtualizarii" si-am convenit ca esti reala, fa bine si mai insira ceva caractere ASCII despre tine. De exemplu habar nu am de unde stii ziua mea de nastere. Sa zicem ca o vreau si eu pe a ta. Nu stiu mai nimic despre ce lucrezi, ce  faci de fapt la servici, sau cand traversezi lumea in lung si lat. Am doar o vaga idee despre domeniul in care te joci, dar restul imi scapa. As fi cu adevarat interesat de povestea ta, de cum ai ajuns in Canada, de viata ta (doar chestiuni publice - stiu ca doamnele vestice este ele teribil de sensibiloase la chestiuni de-astea), de excursiile de anul asta... De fapt, ti-am mai spus toate astea, dar ai ocolit abil raspunsul.
Cum doresti, dar sa stii ca primesc bucuros orice povestire despre orice sfert al oricarei ere. Nu te condamn la schimburi zilnice de scrisorele, nici macar nu mai sunt in stare, dar poti sa ma scrii si tu de la tine, nu doar ca reactie la ceva din parte-mi. Daca iti zice...

Asa ca nu te opresc, astept lamurirea "exceptiei" pe cate o tainuiesti atata... Adica iti face placere sa o tainuiesti. Sa o dezvelesti incet, ca pe o statuie.
T

25 September 2002

Tudor, draga Tudor,

Cum reusesti tu sistematic sa-mi fii, pe cat de drag, pe atat de nesuferit! Stiu, stiiiu, ca nici tu nu te poti suferi, dar macar de ti-ai fi drag in aceeasi masura, te-ai echilibra. Parerea mea este ca-ti esti mult mai drag decat nesuferit.
Daca-ai avea un pic de inima si pt. altii, n-ai  crede ca specificul feminin e sa se opreasca acolo unde incepe interesantul. Ai vedea ca intreresantul acela poti fi tocmai tu si ca, daca o femeie ezita sa ti-o spuna verde in fata, este pt. a-ti permite introspectia. Multumit de complimente?

Intr-o vreme visam sa te salvez de mizeriile in care te zbati, ziceam ca esti omul bun in locul rau. Incet, incet, am realizat ca e bun si omul si locul, doar ca omul are bubele lui. Cine ti-a facut bubele astea, n-are importanta, dar TREBUIE sa treaca.
Eu nu sunt terapeuta, asa ca decizi tu ce iei si ce lasi din ce-ti pot oferi eu. Daca vrei povestea vietii mele, ti-o voi da cand o voi gasi destul de interesanta. Inca nu m-am tampit intr-atat, dar va veni o veme, daca vei avea rabdare. Pana atunci vom discuta pe orice alt subiect vrei, la modul detasat, cu puterea de analiza de care dispunem si care nu e putin lucru. Orice subiect. Sexul, daca tot l-ai adus in discutie,  de la cel murdar, pe care-l observi
in Bucurestiul tau, pana la cel subtil, care face din tine barbat si din mine femeie (sper ca esti deja acordat cel putin cu aceasta discriminare dintre noi). Fara sa intram in amanuntele orientarilor noaste sexuale (asta tine de sensibilitatile vestice de care-mi vorbeai). De acord?

Seara buna,
D