28 June 2001

OK! La mine totul e din nou sub control. Narcisismul meu pare acum benign fata de "vicleanul" care m-a asteptat ieri la cotitura.
Am si eu varianta mea de celebrare: te invit la o plimbare de vis pe un tarm al Europei tale.
La noapte voi inscrie pe Alpinet itinerariul.
Presupun ca o tii intr-un chef, dar tot iti urez sa petreci cel mai frumos week-end de pe lume.

doinA

Salut de peste oceane,

De-abia astept sa-mi arati pe unde ma plimbi la noapte. Asta inseamna sa-mi spui si in cadrul carei sectiuni o sa apara povestea... Fiindca Alpinetu-i mare!
Cu chefurile n-ai nimerit-o deloc. Sunt o persoana in care se neaga orice urme de exuberanta, iar de chefuit n-am facut asta toata viata mea, nu sunt atras de fenomen si nu cred sa ma paleasca acum. Fiind o fire destul de putin expansiva, stau frumos la scoala si lucrez, mai relaxat, e adevarat, iar maine deja intru si in niste probleme biroctratic-administrative, care imi dau de pe acum vii dureri de cap...
Asa ca voi petrece un minunat week-end la tastatura, fiindca din pacate nu prea mai stiu sa fac altceva, daca stiam vreodata, am cam uitat, si nici nu am o extraordinar de mare dispozitie acum... Nu ca as fi foarte trist sau suparat pe ceva, dar, ok, s-a comis si etapa asta, acum a ramas doar o uriasa oboseala pe care o sa ma stradui s-o dau jos de pe mine incet-incet.

Bye, ing. obosit Tudor :-)

Oh, Tudor, pacat! Poate nu esti chefliu, dar eu te stiu de o jovialitate molipsitoare. Nu azi, ce-i drept. Hai, sus moralul, ai toate motivele din lume. Fa o pauza si zi-mi cum e cu avionul acela militar (nu s-a produs grimasa), de ce tu poti parcurge distanta de la el la Hemerocallis intr-o clipa, dar altii nu? Uite, ma duc sa-mi iau aduc o cafea, imi raspunzi?
Cu Alpinetul vroiam sa spun ca voi inscrie poze cu locurile (nu spun care)...la noapte. Tu le vei vedea probabil maine, dupa aprobare.

Greu !

Pai din frageda pruncie / Odiosul de-mi da mie / Soia lunga si stricata  / Si cravata rosie-toata, eram eu innebunit dupa tot ce zboara. Daca nu aparea pe la mine pe acasa prin clasa a 7-a un amarat de computeras manufacturat de un nene la el acasa si achizitionat cu foarte mare eforturi de ai mei, acum eram in mod sigur un inginer in aeronave !
De la acea pruncie pana acum treburile au evoluat destul de mult, adica acum recunosc dintr-o privire cam orice avion militar (evident, daca nu e o ciudatenie fabricata in 10 exemplare undeva in Kmaceatka in 1938).
Am fost o data la un miting aviatic (1990), si am plecat de acolo in transa. Dupa acceea, considerente de ordin financiar sau scolar impiedicandu-ma sa mai particip, mai ales ca nu a mai fost nici unul atat de fain ca acela. Atunci, dupa revolutie, a fost o perioada (ATAT DE !) scurta in care au fost (SI) cateva lucruri mai reusite, dupa accea ne-am revenit, asa, ca popor, si n-am mai putut nimic... intrasem in normal. Se mai organizeaza manifestari faine, dar pe la Timisoara, daca esti curioasa [http://www.timisoara2000.ro/], pe aerodromul Borcea, si nu pot sa ajung, evident. Offf...

Apoi au mai fost si niste carti extraordinare, din acelea care se devoreaza intr-o noapte, pe care le recitesti la disperare ani intregi, pe care le stiu pe dinafara si inca le mai recitesc. Cu rusine pot destainui ca din primele clase de liceu nu am mai citit abosolut nimic iterar, ci strict documentatie de calculatoare. Ea se poate masura in basculante, dar ce folos... tot ceea ce era bun acum 2 ani in domeniu, acum este "depreciated".
Dar asta e alta poveste, e una lunga cu ce merita si cenu merita, atunci nu stiam, si  nici acum nu stiu exact, dar e cam tarzior, o tema care nu e acum cazul sa o dezvolt, oricum... In fine, bref e ca nu am mai avut timp sa citesc nimic altceva, dar aceste cateva carti au coperti roase si paginile ingalbenite. E vorba de Doru Davidovici, si desi presupun ca un MiG-21 nu-ti poate starni pasiuni, cartile alea ti le recomand si tie cu mana pe inima. N-am citit eu mult la viata mea, cum mai sus spuneam sunt un incult notoriu, dar garantez ca descrieri mai reusite ca acolo nu se gasesc. Am convins-o chiar si pe mama (cu forta :-) sa citesca o carte si, desi sceptica la "fofeze" si fara sa priceapa cum e aia o glisada in unghi de incidenta maxim cu fortajul cuplat si voletii de curbura scosi, a mai cerut-o si pe a doua. Cheia lecturii pentru necunoscatori este sa citeasca cartile mai putin tehnice, si sa se lase purtati... Rezultatele pot si extrem de satisfacatoare din punct de vedere emotional, pentru ca am citit carti "stricte" de aviatie, si ma pot jura ca Doru Davidovici ar scrie romane despre viata si nu carti tehnice. Daca am reusit macar 1% sa-ti starnesc curiozitatea, uite ceva util: http://www.aviatia.ro

Ei, dar m-am abatut de la subiect. Distanta de la floricica la Suhoi-27 e aceea ca floricica e naturala, e frumoasa, e albastra, galbena, rosie, e pura, e gingasa, e tot ce vrei tu. Pe cand un interceptor supersonic e deseori privit - mama de exemplu cam asa percepe lucrurile - ca un ceva care e construit special sa ucida rapid si eficient, in care tehnologia e impinsa la limita pentru a distruge. A pulveriza pana si floricica ta. Aici apare acel conflict. Pentru mine un Su-27 e un aparat extraordinar, o bijuterie a design-ului aviatic, un manevrier neintrecut. El pentru mine este, simplu, o excelenta masina de zburat, si sunt capabil sa
recit toata fisa tehnica dintr-o suflare. El are o groaza de performante la activ si eu sunt unul care se extaziaza la fiecare din ele.

Asta e, ca eu pot sa uit ca e construit pentru a ucide, daca poti sa vezi la Discovery vreun spectacol aviatic, nu-l rata. Poate fi cu adevarat impresionant chiar si pentru necunoscatori.
Cam asta e problema, toata lumea are dreptate, depinde doar de unde privim lucrurile. Eu le vad prin ochii si mintea celui ce a fost instructor de zbor si pilot clasa I de mare talie Doru Davidovici, ceilalti se simt amenintati. De-aia nu pot sa-ti raspund la o floricica cu o poza sub care scrie"A10, vanator de tancuri, tun GAU-80 automat cu 6tevi rotative, calibrul 30mm, cadenta: 6200 (!) proiectile pe minut, greutate proiectil 1 kg (uraniu saracit), viteza obuz la iesirea din tun980m/s (2.9 Mach), strapunge orice blindaj de tanc de la 5 Km".
Sunt cat de cat clar in ce zic ?! A durat ceva, m-am gandit putintel inainte...

   Pa, Tudor