| Iulie - 2001 |
Primarul Constantin Mangiurea a oficiat duminica o casatorie in aer liber. Cimpulungeanul Viorel Odochianu (26 ani) si Pia Loredana Costin (24 ani), din Dorohoi, au avut parte de o cununie civila intr-un decor superb, intr-un parculet plin de trandafiri din apropierea Primariei, in prezenta a sute de curiosi, care au aplaudat si felicitat mirii, desi nu-i cunoscusera pina atunci. Initiativa originalei casatorii a apartinut primarului si a fost necesara din cauza ca mirele si o parte dintre invitati erau imobilizati in scaune cu rotile si nu puteau patrunde in cladirea Oficiului Starii Civile sau in Primarie, prevazute doar cu trepte, nu cu plan inclinat pentru accesul persoanelor cu handicap. (I.P.)
| Iunie - 2001 |
Concert extraordinar - 29 iunie
Localnicii vor putea asculta astazi, de la ora 14, un concert extraordinar prezentat in centrul urbei de Fanfara Colegiului Militar "Stefan cel Mare". Concertul va fi dedicat implinirii a 170 de ani de la infiintarea primei clase de muzica militara. Pentru localnici, muzica de fanfara reprezinta o veche traditie, ce s-ar dori reluata macar duminica, in timpul verii. Primarul Constantin Mangiurea ne-a informat ca va face demersuri pentru a permanentiza aceste concerte, care bucura inimile cimpulungenilor. (I.P.)
Pe 1 iunie, incepind cu ora 13, Astral Telecom SA Cluj, prin sucursala Agapia, in colaborare cu Clubul Copiilor si Elevilor din municipiu, va organiza un concurs de sah pentru copii, dotat cu Cupa "1 Iunie". Manifestarea este deschisa tuturor copiilor din judet. Concursul se va desfasura pe trei categorii de virsta (6--10 ani, 11--12 ani si 13--14 ani), pentru fete si baieti. Cistigatorilor concursului, organizatorii le-au pregatit diplome si surprize dulci. (I.P.)
Clic-clic. Din spatele
aparatului de fotografiat se iveste un chip balai, bucalat si niste ochisori
verzi-albastri in care se oglindeste imaginea superba surprinsa pe pelicula.
Lucian Boca este doar un pusti de 12 ani, un copil-fotograf care isi sacrifica
adesea orele pretioase de joaca de dragul unei pasiuni. De cele mei multe ori,
adultii nu vor sa creada ca lucrarile lui nu apartin, de fapt, unui specialist
cu experienta. Lucian crede insa ca asta este un altfel de lauda si nu se supara.
Isi vede cu sirguinta de "treaba" lui si rezultatele nu intirzie sa
apara. Dupa numai doi ani de "meserie", pustiul si-a adjudecat deja un
trofeu important -- Marele premiu la sectiunea fotografie alb-negru din cadrul
Salonului International de fotografie "Copilul si universul sau",
editia a VIII-a.
Punga cu fotografii
Cu o seriozitate si o maturitate in gindire surprinzatoare pentru virsta sa,
Lucian ne povesteste despre primul sau contact cu lumea fascinanta a artei
fotografice. "Cred ca aveam 6-7 ani cind am descoperit din intimplare o
punga plina cu fotografii de familie. Tata are si el o pasiune pentru fotografie,
asa ca nu a ratat nici un eveniment in familie fara sa-l imortalizeze, iar
rezultatele erau acolo, in punga aceea nazdravana. Am fost curios sa stiu cum se
nasc fotografiile si asa a inceput totul", ne-a spus Lucian.
Tatal micutului artist in devenire, Dan Boca, a fost primul sau instructor. A
ramas pina astazi la fel: cel mai bun prieten, cel mai aspru critic si cel mai
la indemina sprijin pentru prichindelul talentat.
Drumul spre performanta
Pe micutul curios nu l-au multumit primele explicatii primite, mai ales ca mare
lucru nu prea putea pricepe la virsta lui frageda. Tatal a avut insa rabdarea
sa-i arate cum se procedeaza, iar primele fotografii le-au facut impreuna,
"batrineste": tatal pregatea aparatul, fiul apasa pe buton...
Treptat, cind giza de copil a crescut, nu a mai fost deloc satisfacut de atare
procedeu. A aflat cum au aparut primele fotografii, a citit despre fratii
Lumiere, iar joaca a devenit pasiune si talentul imbobocit a putut sa
infloreasca.
Ulterior, l-a cunoscut pe artistul fotograf Dumitru Vladeanu, care si-a dat
seama ca pustiul promite performante si s-a ocupat cu atentie si rabdare de
Lucian.
La inceput, lucra numai pe film color si prelucra totul "la automat".
Dupa o discutie cu un batrin pasionat de fotografie din comuna Vama, si-a dorit
sa faca totul singur. Acum are acasa un mini-laborator si petrece ore intregi
alaturi de mentorul sau, Dumitru Vladeanu, la cercul foto din cadrul Clubului
Copiilor si Elevilor din orasul sau natal, Cimpulung Moldovenesc.
Conceptii de artist
Ca un artist autentic, Lucian are preferinte si idei clare despre ceea ce face.
Abordeaza deopotriva de degajat portretul, peisajul si instantaneul. Are o
preferinta speciala pentru flori (colectia de lucrari pe aceasta tema, toate
deosebite, numara 40 de exemplare).
Lucian ne-a marturisit ca nu lucreaza la fel de bine cu orice model si in orice
loc. Prefera ca tema "Copilul in natura" si "manechinul",
iar muza preferata este surioara lui. Nu pentru ca este si ea copil, ci din
motive... profesionale. "Cred ca acesti copilasi sint cele mai bune modele.
Au naturalete si spontaneitate, sint ei insisi in orice imprejurare. Cu adultii
este mai dificil, pentru ca au personalitatea loc, mofturile lor, au atitudini
artificiale, iar mie nu-mi plac fotografiile regizate, de studio", ne-a
marturisit micul fotograf.
Sacrificii si impliniri
Pentru pasiunea lui, Lucian este in stare sa astepte ore intregi intr-un loc,
pina cind lumina cade asupra subiectului intr-un anume fel. In fiecare an,
inainte de concursuri, lucreaza in forta, cite 5-10 filme intr-o luna. Dupa cum
ne-a spus si tatal micului artist, pasiunea copilului cere sacrificii si din
partea lui, dar si a familiei. Consilii de familie cu negocieri de fonduri
pentru costisitoarele filme, metri de pelicula "stricati" pentru o
singura imagine cu adevarat de calitate, munca enorma, emotii si asteptari
interminabile inainte de concursuri - toate acestea stau in spatele
fotografiilor micutului.
Nu de putine ori, pustiul renunta la distractii, excursii si joaca, din dorinta
de a se prezenta bine in concursuri, dar nu regreta nimic. A participat cu
excelente rezultate la toate cele trei saloane foto destinate copiilor-fotografi,
organizate la Tirgu Mures, Bucuresti si Cimpulung Moldovenesc.
Nu mai stie cite fotografii reusite are la activ, atit sint de multe. Toate ii
sint dragi, dar cea mai aproape de sufletul sau ramine prima fotografie
artistica pe care a realizat-o, intitulata "Asa sint eu", care o
infatiseaza pe surioara sa alergind cu un castron pe cap.
Planul pentru viitor
Lucian spera sa poata imbina pe viitor marea sa pasiune pentru fotografie cu o
alta chemare ce-i incearca sufletul, informatica. Are toate sansele, pentru ca
la numai 12 ani stie multe despre procesarea imaginilor cu ajutorul computerului
si are idei care lasa adultii cu gura cascata. Parintii il sprijina si asta
inseamna mult.
Micul fotograf este convins ca oricine poate ajunge la succes daca face ceea
ce-i place cu adevarat si spune asta oricind colegilor sai: "Cel care are
in suflet fotografia sa nu ezite sa o faca, sa invete, sa caute mereu. Eu am
mers pina acum pe principiul "Sa nu primesti invatatura care nu este in
sufletul tau!" si nu am pierdut nimic prin asta. Cred ca omul trebuie sa-si
asculte chemarea sufletului pentru a-si descoperi valoarea, daca nu ca artist,
macar ca om", a conchis micutul fotograf.
Peste 100 de cunoscatori ai diferitelor metode terapeutice complementare poposesc, pina pe 26 iunie, pe meleaguri cimpulungene. Oaspetii, dintre care nu lipsesc renumiti bio-energo-terapeuti, specialisti Reiki, se reunesc anual, in perioada solstitiului de vara, intr-o tabara de specialitate, organizata de Fundatia Radiant-Kogayoan si de Marius Galiceanu, patronul unui cabinet profilat pe medicina naturala, din Galati. Manifestarea, aflata in acest an la cea de-a sasea editie, inceputa marti, le-a prilejuit participantilor interesante schimburi de idei si experienta, dar si efectuarea unor demonstratii practice terapeutice, precum si vizitarea masivului Rarau, pe care radiantii il considera un centru energetic deosebit de puternic si unde se reunesc anual pentru a-si "reincarca bateriile" in mijlocul naturii.
| Mai - 2001 |
O luna si cinci sarbatori - 18 mai
Localnicii se vor simti in luna iulie ca in plin carnaval. Mai mult sau mai putin intimplator, in acest interval se vor derula in urbe cinci evenimente: aniversarea a 590 de ani de la prima atestare documentara a localitatii, implinirea a 65 de ani de la infiintarea Muzeului "Arta lemnului", Festivalul laptarilor, ajuns la cea de-a treia editie, Festivalul international de folclor "Intilniri bucovinene" si un simpozion (cu invitati guvernamentali), sub genericul "Cimpulungul turistic, la cumpana dintre milenii". Desi bugetul local, care ar trebui sa duca greul finantarii actiunilor, abia are fonduri pentru a asigura cosmetizarea de rigoare a municipiului, edilii sint convinsi ca pot face fata situatiei. "Anul trecut, cind am preluat noi administratia locala, totul era vraiste si mai aveam doar o luna pina la manifestari, iar bani nu erau deloc. Ne-am descurcat si ne-am prezentat onorabil, iar daca am putut atunci, vom putea si acum. Secretul reusitei consta in a ne implica deopotriva, autoritati, agenti economici si simpli cetateni, pentru ca vom avea peste o mie de oaspeti si nu putem sa ne facem de rusine", ne-a spus primarul Constantin Mangiurea (PDSR). (Iuliana Popescu)
Incepind de marti, din initiativa primarului Constantin Mangiurea (PDSR), este interzisa lipirea afiselor de mica publicitate in alte locuri decit pe afisierele special amenajate. Amenda pentru abateri este cuprinsa intre 500.000 si un milion lei. Afisajul nu este gratuit nici in locurile amenajate, taxele urmind a fi calculate de Primarie si constituind sursa de venit la bugetul local. Primarul a initiat aceasta masura din convingerea ca nimeni nu mai poate suporta aspectul pestrit al urbei, care se cerea corectat urgent. (I.P.)
Muzeul "Arta lemnului" a gazduit marti, de la ora 13, vernisajul expozitiei "Timpul si calendarul", care etaleaza in fata publicului calendare diferite, din toate timpurile, din diverse locuri si ofera informatii interesante despre acestea. Organizatorii manifestarii -- muzeul gazda, Observatorul Astronomic si Muzeul Etnografic al Bucovinei din Suceava -- au decis ca expozitia sa poata fi vizitata pina pe 5 iunie. (I.P.)
Colectionarul Catalin Murariu intentioneaza sa accepte oferte pentru vinzarea colectiei sale de carti postale semiilustrate, care numara peste 400 de exemplare riguros clasificate. Dl Murariu ne-a spus ca pasiunea sa ii rapeste mult timp si cere prea multe sacrificii, lucru de care s-a convins in ultimii zece ani. El a adaugat ca s-a decis sa-si vinda colectia si dupa ce a constatat interesul scazut al publicului local pentru asa ceva, in momentul organizarii unei expozitii. Deocamdata, dl Murariu nu s-a gindit la un pret pentru colectie, intrucit pentru el rodul muncii sale de zece ani este "nepretuit". (I.P.)
Falsa fintina a dorintelor - 2 mai
Pentru ca municipiul lor nu este dotat cu nici un edificiu pentru implinit dorinte, localnicii si-au luat obiceiul de a confunda fintina arteziana din centrul urbei cu una a dorintelor. Chiar si cei pe care nu-i dau banii afara din casa arunca din cind in cind, in zilele de sarbatoare, cite o moneda in apa din fintina, desi nimeni nu se poate lauda ca astfel s-ar fi produs minuni. Ceva se intimpla, insa: din cauza micilor monede, a milului si a altor impuritati, fintina se infunda periodic. Intrucit scurgerea nu poate fi folosita, pentru golirea "tisnitoarei" este utilizata vidanja, iar costurile sint astfel considerabil mai mari decit suma pe care o aduna utilajul de pe fundul fintinii. Edililor locali nu le convine ca fintina sa se infunde mereu, dar nici nu au ce face: in fond, localnicii fac ce vor cu banii lor. Interesant este si faptul ca obiceiul aruncatului banilor in fintina este o gaselnita noua si nu tine deloc de traditia acelui loc. Fintina, veche de peste 100 de ani, nu a indeplinit niciodata vreo dorinta, a fost stricata ani in sir si a devenit "loc pentru depus bani" numai dupa ce a fost reparata. (I.P.)
Se doreste reinfiintarea judetului Cimpulung-Bucovina
Autoritatile cimpulungene doresc continuarea demersurilor pentru reinfiintarea judetului Cimpulung-Bucovina, prin separarea zonei in cauza de actualul judet Suceava. Ca urmare a adresei cu nr 10/2001 a Ligii Judetelor Abuziv Desfiintate, consilierii cimpulungeni au aprobat, saptamina trecuta, fara nici o opozitie, o declaratie de sprijin a reformei administrativ-teritoriale, plata unei cotizatii anuale de doua milioane lei catre LJAD si cererea de reinfiintare a judetului Cimpulung-Bucovina, acestea fiind inaintate premierului. Edilii pedeseristi sint de acord cu argumentele fostei administratii taraniste in privinta necesitatii reinfiintarii judetului. Ei cred ca masura se justifica prin faptul ca municipiul, centrul geografic de munte al judetului Suceava, dispune de toate spatiile necesare si institutiile indispensabile unei resedinte de judet, iar reorganizarea ar veni in sprijinul oamenilor din zona, care astfel ar fi scutiti de drumuri lungi si costisitoare la Suceava, pentru rezolvarea unor probleme. (I.P.)
Cabanier disparut in conditii ciudate - 7 aprilie
Membrii Serviciului Public Salvamont al judetului, cu sediul in municipiu, continua sa-l caute pe cabanierul de la Cabana Giumalau, disparut fara urma in noaptea de 8/9 martie, in conditii inca neelucidate. Desi au rascolit padurile din zona, stinele, schiturile si apa Bistritei, salvamontistii nu au reusit sa-l gaseasca pe Catalin Cristea (23 ani). Singurele indicii conduc spre ipoteza ca in seara disparitiei sale, Cristea, zis Indianul, a fost batut crunt dupa o altercatie pe care a avut-o cu mai multe persoane intr-un bar din satul Ortoaia, a sarit in apa rece a Bistritei, a iesit pe mal si a fost ciomagit din nou. Filmul evenimentelor se intrerupe insa aici. Dupa bataie nimeni nu l-a mai vazut pe Cristea si declaratiile posibililor martori sint contradictorii. Printre localnicii din Dorna Arini circula chiar zvonul ca tinarul disparut se ascunde pentru a scapa de stagiul militar sau de cine stie ce inamici. Salvamontistii, care il cunosc bine pe cel disparut, sint tentati sa nege o astfel de ipoteza: Cristea este un om pasnic, fara probleme sau preocupari dubioase si in deplinatatea facultatilor mintale. Ei se tem ca il vor gasi mort pe cabanier, care fie a fost ucis in bataie si ascuns, fie a murit din cauza hipotermiei provocate de baia nocturna in Bistrita sau chiar s-a inecat si a fost transportat la vale de apele involburate. In paralel cu cautarile asidue ale salvamontistilor, o ancheta amanuntita in acest caz este desfasurata si de politisti. (Iuliana Popescu)
Ca urmare a semnalelor primite de la cabanierii din masivul Rarau si a constatarilor proprii asupra cantitatilor mari de gunoaie care s-au adunat pe munte, salvamontistii au planificat o ampla actiune de ecologizare a zonei, pentru 5 si 6 mai. Seful Serviciului Public Salvamont al judetului, Voicu Raia, ne-a declarat ca sint vizate zonele Izvorul Alb, Rarau, Pietrele Doamnei, Piatra Soimului si ca se conteaza pe sprijinul cluburilor de turism montan "Soimii Raraului" Cimpulung Moldovenesc si "Origini verzi" Suceava, precum si al unui grup de studenti de la Universitatea "Stefan cel Mare". "Noi am avut o actiune similara anul trecut, dar muntele este plin de gunoaie din nou. Unii turisti nu respecta regulile de comportament civilizat pe munte si chiar unii patroni isi duc gunoaiele de la firme pe albiile apelor montane, ceea ce noi consideram ca este foarte grav. Reusita actiunii noastre va depinde in mare masura de implicarea cabanierilor si a eventualilor sponsori care sa ne ajute sa procuram saci de plastic sau sa asigure transportul. Vom face totul cu astfel de resurse, nu cu bani bugetari, caci o curatenie se impune, indiferent daca se aloca sau nu fonduri special pentru asta", ne-a mai spus dl Raia. (I.P.)
| 28 Februarie - 2001 |
Pestera Liliecilor, viitoare rezervatie
Consiliul Local si-a dat acordul de principiu pentru declararea Pesterii Liliecilor (din masivul Rarau) drept rezervatie, ca urmare a unei cereri adresate de Fundatia Club Speo Bucovina. Principala dorinta a speologilor fundatiei este limitarea accesului publicului in pestera, pentru a nu fi afectat habitatul natural al liliecilor. In ultimii ani, curiozitatea si uneori rautatea vizitatorilor au avut un efect nefavorabil asupra liliecilor si, din cauza interventiei omului, numarul lor a scazut dramatic.
Activitatile comerciale au adus la buget 670 milioane lei
De la inceputul anului, Primaria a incasat din taxele de concesionare si reavizare a activitatilor comerciale peste 670 milioane lei. Incepind cu 1 ianuarie, in baza OG 99/2000, a fost reautorizata functionarea a 20 de unitati ce comercializeaza produse alimentare sau au ca obiect de activitate alimentatia publica. De asemenea, au fost acordate 100 de noi autorizatii, conform Decretului Lege 94/1991 privind libera initiativa, fiind avizate 840 de documentatii pentru persoanele care desfasoara activitati pe cont propriu. Au fost autorizati si 458 de comercianti ambulanti. Viceprimarul Simion Botezatu ne-a spus ca numarul mare de cereri este urmarea somajului si a faptului ca activitatea "la taraba" presupune fonduri mici pentru aprovizionare si un rulaj relativ rapid al marfurilor. (V.A.)
| 22 Februarie - 2001 |
Primarul Constantin Mangiurea (PDSR) ne-a spus ca in aceasta primavara
municipiul va participa la un concurs intre localitatile judetului, pentru desemnarea cele mai bine gospodarite urbe. Pregatirile au inceput inca de pe acum, iar dl Mangiurea a pus accentul, in primul rind, pe o curatenie exemplara a orasului. Printre altele, primarul va propune, in sedinta Consiliului Local de miine, introducerea unei taxe de salubrizare, pe care sa o plateasca toti locuitorii. Daca noua taxa va fi aprobata de legislativul local, primarul spera ca din fondurile astfel obtinute sa poata cumpara 40-50 de pubele, pentru ca numarul lor este insuficient, si multe cosuri de gunoi, pe care sa le amplaseze si in parcuri, in zona garii si chiar pe traseele turistice. Chiar daca stie ca o masura asemanatoare, adoptata de vechea componenta a CL, nu a dat roade, el este optimist si crede ca toate piedicile pot fi inlaturate prin buna organizare a muncii. In Consiliul Local trecut, din initiativa fostului primar Octavian Piticari (PNTCD), a mai fost votat un proiect privind introducerea unei taxe lunare de salubrizare, in valoare de 1.000 lei de persoana, dar banii nu au mai ajuns niciodata sa fie platiti, nici macar de initiatorul masurii. La acea data Administratia Financiara, care urma sa colecteze taxa, nu dispunea de oameni si de o logistica suficienta, iar Primaria nu avea alt serviciu specializat in asa ceva. Cum masura nu a fost nici macar bine popularizata, nimanui nu i-a pasat prea mult de taxa in discutie, dar actualul primar crede ca lucrurile vor sta, de aceasta data, cu totul altfel.| 20 Februarie - 2001 |
Doua cladiri gemene, la "cosmetica"
Cladirile in care functioneaza BCR in municipiu si la Radauti, edificii gemene prin faptul ca au fost construite dupa acelasi proiect, ajunse la venerabila virsta de 6 decenii, au fost supuse unor ample operatiuni de intinerire si infrumusetare. Cladirea din municipiu a fost ridicata in 1940, pe baza unui proiect al arhitectului Radu Dudescu, si este monument istoric. Restaurarea edificiului a inceput in vara anului trecut, s-a facut pe baza unui proiect elaborat conform cerintelor Ministerului Culturii si Cultelor si a fost executata de Cominco "Bucovina" SA Frasin. Operatiunile "cosmetice" au urmarit atit renovarea propriu-zisa, cit si aplicarea unor solutii de modernizare, considerate absolut necesare pentru o banca. Edificiul a iesit cu bine din complicata operatie saptamina trecuta, iar cel radautean urmeaza de doua saptamini acelasi tratament. Gemenele vor ramine astfel identice pina la adinci batrineti.
Administratia Pietelor, "arsa" la cintare
Administratia Pietelor s-a ales cu o amenda contraventionala de 10 milioane lei, din cauza cintarelor cu bucluc din piata. Ca urmare a sesizarilor primite din teritoriu, specialistii de la Biroul Judetean de Metrologie Legala, aflati intr-o ampla operatiune de control, au "calcat" de doua ori si piata si oborul din municipiu, pe 5 si 12 februarie. Constatindu-se ca nu toate cintarele sint in regula si ca situatia este tolerata, superficialitatea in supravegherea activitatii comerciale a fost taxata prompt.
Sucursala Banc Post a emis peste 256 cecuri de calatorie
Anul trecut, sucursala Banc Post a vindut 256 cecuri de calatorie, in valoare totala de 71.000 dolari. Cele mai multe au fost achizitionate in timpul sezonului estival, in perioada iunie -- septembrie. Banc Post ofera clientilor cecuri de calatorie American Express (cu plata in dolari, marci si euro) si Thomas Cook (cu plata in dolari, marci si franci francezi). Astfel de cecuri au inceput sa fie comercializate de Banc Post in urma cu trei ani.
"Serbarile zapezii" mai au de asteptat
Potrivit sefului Serviciului Public Salvamont, Voicu Raia, oricit si-au dorit localnicii si autoritatile organizarea "Serbarilor zapezii", acest lucru nu a fost posibil pina acum din cauza conditiilor meteo nefavorabile. Aceste serbari ar fi ajuns in acest an la editia a VII-a, daca vremea ar fi permis organizarea lor ca si anul trecut, in ianuarie. Dl Raia ne-a asigurat ca salvamontistii asteapta si ei cu nerabdare ninsoarea. "Imediat ce se va putea, daca autoritatile locale vor dori sa organizeze un asemenea eveniment, noi vom fi primii care le vom acorda tot sprijinul pentru ca totul sa decurga fara probleme", a adaugat dl Raia.
De aproape cinci ani, un
localnic alearga de la o autoritate la alta pentru ca diabeticii din zona sa nu
mai fie pusi pe drumuri doar de dragul formalitatilor. Dl Aurel Drajmici, el
insusi diabetic, detine un impresionant dosar cu memoriile trimise peste tot, cu
raspunsurile si promisiunile primite, a cheltuit o gramada de bani din propria-i
pensie si inca are impresia ca s-a rugat la vint.
Din 1996, diabeticii din oras si comunele invecinate, chiar daca isi fac
analizele in municipiu, trebuie sa se deplaseze cu rezultatele la Suceava pentru
a-si procura insulina de care au nevoie pentru a supravietui. Pina in 1996,
totul se rezolva foarte bine la Cimpulung Moldovenesc, dar cuiva din Bucuresti
i-a trasnit altfel, iar napastuitii diabetici vor, nu vor, se plimba. Poate n-ar
fi mare lucru daca bolnavii din zona ar fi tineri, puternici si cu bani, dar
majoritatea sint batrini, cu pensii de mizerie, infirmi, orbi sau prea chinuiti
si slabiti de boala pentru asa ceva.
Dl Drajmici, care a devenit de buna voie reprezentantul tovarasilor de
suferinta, ne-a spus ca in aceasta situatie se afla, numai in municipiu, 40 de
persoane si inca pe atitea in comune. In numele lor, pensionarul s-a adresat
Directiei Sanitare (apoi Directiei de Sanatate Publica), autoritatilor sanitare
din municipiu, autoritatilor locale si judetene, ba chiar si Parlamentului, cu
solicitarea ca insulina sa fie distribuita din nou prin Policlinica Municipala,
ca pina in 1996. Fara rezultat. Din multele raspunsuri primite, interesanta este
o adresa a Directiei Sanitare, emisa pe 14 august 1998. In document se
precizeaza ca masura din 1996 a fost luata in conformitate cu o... scrisoare a
Institutului de Nutritie si Boli Metabolice din Bucuresti. Cinici, oficialii
judeteni ai sanatatii si-au permis chiar sa aprecieze ca "efortul
deplasarii la Suceava a bolnavilor din judet nu este prea mare", pe motiv
ca, in cazul unei evolutii favorabile, bolnavul primeste insulina suficienta
pentru trei luni. Diabeticii ne-au spus insa ca nu le ajunge medicamentul nici
pentru doua luni si pot chiar demonstra asta. Dupa inca un an si alte memorii,
Directia de Sanatate Publica a parut mai intelegatoare. Diabeticilor li s-a
comunicat ca problema lor se va rezolva prin venirea unui medic specialist in
oras, care va avea si o mica sectie de tratament in cadrul Spitalului Municipal,
astfel nefiind necesara dispensarizarea localnicilor la Centrul Antidiabetic
Suceava. Conducerile Policlinicii si Spitalului Municipal nu au avut nimic
impotriva, au promis sprijin, o doctorita din localitate s-a specializat in
domeniu, si atit. De atunci, diabeticii din zona bat din nou pe la porti inchise
si continua sa fie plimbati la Suceava pe banii lor, pentru ca, din motive
inexplicabile, nu s-a mai rezolvat nimic. Autoritatile sanitare cimpulungene ii
inteleg, chiar ii compatimesc, dar nu-i pot ajuta fara ordin "de sus".
Pentru ca ordinul nu mai vine, diabeticii si-au pus speranta ca schimbarea
"de domni" la nivelul ministerului le va aduce si lor alinare. Daca ii
mai pasa cuiva, acolo sus, de niste bieti oameni bolnavi, purtati pe drumuri la
o margine de tara. (Iuliana Popescu)
O treime dintre angajatii IPM, pusi pe liber
Aproape o treime dintre angajatii Inspectoratului pentru Protectia Mediului (15 dintre cei 52) trebuie sa-si caute noi locuri de munca, in baza unui ordin al ministrului de resort. Criteriul de care s-a tinut cont la selectarea celor disponibilizati a fost competenta, de-a lungul activitatii, ei avind abateri sau neindeplinindu-si sarcinile de serviciu. Cei 15 angajati, din toate compartimentele IPM, au fost deja preavizati. Seful IPM, Andrei Ursu, este de parere ca, prin reducerea numarului salariatilor, se ingreuneaza activitatea institutiei, deoarece sarcinile disponibilizatilor urmeaza a fi preluate de ceilalti angajati.
Jaf cu mina armata rezolvat dupa 3 ani
Liviu Mortogan, de 24 ani, din Moldovita a fost arestat pentru comiterea jafului la "Bijuteria", magazin din centrul municipiului Cimpulung Moldovenesc
Judecatoria Cimpulung Moldovenesc a prelungit ieri, 12 februarie, cu inca 30 de zile, mandatul de arestare preventiva emis de procurori la mijlocul lunii ianuarie pe numele lui Liviu Mortogan, de 24 ani, din Moldovita, pentru jaf armat. Datele existente la dosarul prezentat judecatorului care a decis prelungirea detentiei lui Mortogan, arata ca politistii de Serviciul Judiciar al Inspectoratului Judetean de Politie Suceava au reusit sa dovedeasca in buna masura comiterea jafului armat din 17 februarie 1998 de la atelierul "Bijuteria" din Cimpulung Moldovenesc. In ziua respectiva, in jurul orei 14.30, un individ necunoscut a patruns in incinta Bijuteriei, situate in plin centrul municipiului de la poalele Raraului, chiar in momentul in care in atelier se gasea doar o singura persoana, ceilalti angajati fiind iesiti pentru a servi masa de prinz. Dupa ce s-a invirtit citeva clipe prin interior, individul a scos din buzunar un pistol. Sub amenintarea armei, tinarul, descris de angajatul atelierului "Bijuteria" ca fiind slabut si in virsta de circa 24 de ani, a reusit sa indese intr-o punga de plastic 115 grame de aur si 900 grame de argint, dupa care s-a facut nevazut. Paguba totala provocata atelierului este evaluata la 50 de milioane de lei, in mare masura aceasta nefiind recuperata.
Prinderea lui Liviu Mortogan, dupa aproape 3 ani de la comiterea faptei, s-a realizat numai cu putin noroc. La inceputul lunii ianuarie, un om de buna credinta care cumparase de la Mortogan una dintre bijuteriile furate in 1998 s-a prezentat la bijuteria respectiva pentru efectuarea unor reparatii. Angajatii atelierului au recunoscut podoaba de pret si au anuntat politia, care a inceput munca de identificare a autorului si dovedire a vinovatiei sale.
Mortogan este banuit de comiterea altor doua jafuri cu mina armata
Ieri, reprezentantii Serviciului Judiciar care se ocupa de rezovarea cazului, au prezentat mai multe capete de cerere in sprijinul prelungirii mandatului de arestare preventiva. Dintre acestea, cele mai importante sint prezentarea lui Liviu Mortogan in vederea recunoasterii din grup, audierea martorilor ce pot da relatii cu privire la cele doua fapte comise de invinuit, verificarea convorbirilor efectuate pe telefonul mobil in perioada in discutie, verificarea conturilor deschise de tinar la banci, precum si identificarea, ridicarea si expertizarea armei folosite la comiterea jafurilor. Trebuie remarcat faptul ca desi politistii l-au acuzat oficial pe Liviu Mortogan doar de comiterea jafului din 17 februarie 1998, in cererea de prelungire a mandatului de arestare se vorbeste de doua fapte. Din datele pe care le detinem, cea de a doua fapta la care autor ar fi acelasi Liviu Mortogan s-a consemnat un an mai tirziu, la mijlocul lunii ianuarie 1999. La acea vreme, tot in plina zi, un individ necunoscut, imbracat in haine de politist confectionate artizanal, a oprit pe raza comunei Vama autoturismul care transporta banii profesorilor de la Centrul Scolar Moldovita. Dupa ce i-a amenintat cu un pistol pe toti cei aflati in autovehicul, falsul politist a sustras peste 70 de milioane de lei, dupa care s-a facut nevazut. Liviu Mortogan este banuit de asemenea si de comiterea unui alt jaf cu mina armata, la un en-gross din Cimpulung Moldovenesc, loc de unde a sustras o importanta suma de bani, prin aceeasi metoda de amenintare cu arma.
Pentru a scapa de acuzatia jafului de la atelierul "Bijuteria", Liviu Mortogan a creat un scenariu propriu
Desi are doar 24 de ani, Liviu Mortogan pare un individ de o perversitate deosebita. La mijlocul lunii ianuarie a acestui an, in momentul in care s-a simtit incoltit de politisti, individul s-a prezentat la sediul cotidianului Monitorul de Suceava unde a reclamat faptul ca politistii de la Serviciul Judiciar l-ar fi bruscat in data de 10 ianuarie 2001 in sediul Politiei din Moldovita. Pentru a fi si mai credibil, Liviu Mortogan a depus plingere la Parchetul Militar Bacau, ocazie cu care i-a acuzat pe politisti de rele tratamente, precum si de retinerea fara drept a actelor de identitate. Pentru a iesi din latul politistilor, el a inscenat o varianta proprie a modului in care a ajuns in posesia bijuteriilor furate de la Cimpulung Moldovenesc. Mai precis, Mortogan a declarat ca bijuteriile respective le primise drept gaj de la o anumita persoana, in vremea cind administra un bar din incinta discotecii din Moldovita. Pentru ca acel individ nu a mai revenit pentru a-si recupera bunurile, Liviu Mortogan a vindut bijuteriile. Pozind in nevinovat, el s-a considerat victima unei inscenari, ipotezele sale fiind darimate ulterior de anchetatori una dupa alta.
| 12 Februarie - 2001 |
Caldura
rezolva problema frecventei copiilor la gradinita
Conducerea Gradinitei nr. 5 a constatat surprinsa ca in semestrul al doilea
prezenta copiilor este de suta la suta, lucru nemaiintilnit pina acum. Secretul
reusitei este faptul ca micutii nu mai sufera de frig, nu se mai imbolnavesc din
acest motiv, asa ca toti cei 120 de copii inscrisi la gradinita vin cu placere
la "ore". Directorul gradinitei, dna Elena Hritcu, ne-a spus ca
problema confortului termic in incinta a fost rezolvata de Primarie dupa ce, in
iunie 2000, autoritatea locala a preluat administrarea gradinitei. Dupa multi
ani in care lipsa fondurilor a impiedicat rezolvarea problemei incalzirii,
Primaria a reusit, in numai citeva luni, sa doteze cladirea cu centrala proprie.
Tot autoritatea locala asigura combustibilul necesar centralei si salariul
mecanicului de intretinere. Primul rezultat al acestei masuri administrative
este vizibil: micutii se inghesuie sa vina la gradinita. "Este o realizare
extraordinara si are implicatii mai adinci decit ar parea la prima vedere,
pentru ca ajuta la desfasurarea in conditii optime a programului
instructiv-educativ. Cred ca primarul Constantin Mangiurea este un mare iubitor
de copii si este interesat de formarea lor in bune conditii", a adaugat dna
Hritcu.
Misterul
caracatitei din oala
Localnicii care se tem sa consume carne de vita (ca e nebuna), de porc (ca are
Trichinella) sau de pasare (ca a murit de foame) pot opta, eventual, pentru
carnea de caracatita. De dragul diversitatii, un magazin din municipiu ofera
caracatita congelata la pretul "exotic" de 220.000 lei/kg. Oferta
ridica o serioasa problema pentru gospodine, deloc obisnuite sa puna in oala
asemenea aratare de lux. Chiar daca ar avea bani sa cumpere delicatesa, nu stiu
sa o gateasca si nici personalul magazinului nu este in masura sa ofere relatii
gastronomice. Gospodinele virstnice isi fac cruce la asemenea intrebare si nici
bucatarii din restaurantele locale nu stiu prea multe despre subiect. In
consecinta, pentru ca nu este insotita de "prospect", caracatita din
galantar are toate sansele sa-si pastreze misterul, pentru ca nu sint multi
localnici dispusi sa arunce banii de dragul experimentelor culinare. (I.P.)
| 9 Februarie - 2001 |
Tot mai multe fete
In anii trecuti, in municipiu s-au nascut mai multe fete decit baieti, iar
prima parte a anului 2001 nu a schimbat cu nimic situatia. De la inceputul
anului, s-au inregistrat 69 de nou-nascuti, dintre care 39 au fost fete.
Potrivit afirmatiilor salariatilor Oficiului Starii Civile, nu s-a consemnat in
acest interval nici un copil nascut mort, iar dintre nou-nascuti, doar unul a
decedat. Tot de la inceputul anului, s-au inregistrat 11 casatorii, insemnind
media normala pentru doua saptamini. Nici unul dintre miri nu este cetatean
strain si nici o mireasa nu a avut nevoie de dispensa de virsta la incheierea
casatoriei.
| 7 Februarie - 2001 |
Salvamontistii au
planuri mari
Membrii Serviciului Public Judetean Salvamont (SPJS) si-au
propus o serie de activitati de amploare pentru acest an. Ei intentioneaza sa
construiasca un refugiu salvamont in masivul Rarau si sa amenajeze un loc de
campare, obiective considerate necesare pentru o supraveghere mai buna a
turistilor. Vor fi angajate inca una-doua persoane in cadrul Serviciului Public
Salvamont, pentru imbunatatirea activitatii de patrulare si de prevenire a
accidentelor in munti, iar salvamontistii se vor perfectiona la cursurile
organizate de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania.
Salvamontistii si-au mai propus refacerea marcajelor turistice in zonele alpine
din masivele Rarau si Giumalau, precum si intocmirea unei harti turistice a
acestor zone. Legat de aceste activitati, seful SPJS, Voicu Raia, ne-a precizat:
"Contam pe o buna colaborare, in primul rind cu CJ si mentionez ca, pentru
modul in care ne-au inteles si sprijinit in anul 2000, domnii de acolo merita
toate multumirile noastre. In plus, pentru ca obiectivele pe care ni le-am
propus sint consumatoare de fonduri, contez si pe agentii economici din turism,
sperind ca-si vor achita la timp acea taxa de 0,5 la suta. Intirzierile
provocate de agentii economici in acest sens ar insemna si intirzierea
indeplinirii a ceea ce ne-am propus".
Preturi constante la
piata
Luni, cumparatorii au putut constata ca preturile legumelor in
piata agroalimentara s-au mentinut constante fata de saptamina trecuta.
Kilogramul de cartofi costa 2.500 lei, ceapa -- 7.000 lei/kg, telina -- 35.000
lei/kg, prazul -- 10.000 lei/kg, morcovii -- 10.000 lei/kg, iar usturoiul --
20.000 lei/kg. Cea mai scumpa ramine fasolea uscata -- 25.000-40.000 lei/kg, in
functie de sortiment, secondata de soia boabe -- 15.000-25.000 lei/kg
| 6 Februarie - 2001 |
Garduri pentru
tomberoane
Primaria va amplasa, in saptaminile urmatoare, garduri din plasa de sirma in
jurul tuturor pubelelor, pentru a impiedica imprastierea pe suprafete mari a
gunoiului. Chiar daca unora li se pare un moft, masura are valoare practica si
va rezolva o problema serioasa a salubrizarii urbei. De mai bine de zece ani, in
perioadele cu vint puternic, gunoaiele erau imprastiate pe zeci de metri in
jurul pubelelor, iar firmele de salubrizare sustineau ca se ocupa numai de
continutul pubelelor, nu si de gunoiul din jur. Maturatorii stradali considera
ca gunoaiele trebuie ridicate de cei de la salubrizare (pentru ca provin din
recipientele lor), iar locuitorilor urbei nu li se pare normal sa le adune prin
"munca patriotica", daca tot platesc pentru curatenie. Noua idee a
autoritatilor va salva aspectul urbei si va pune punct discutiilor interminabile
dintre firme. (I.P.)
| 5 Februarie - 2001 |
Salubris
Construct SA a fost desfiintata
Primarul Constantin Mangiurea (PDSR) a cerut sprijinul fortelor
de ordine, joi, pentru a putea executa o hotarire a CL, cu privire la dizolvarea
Salubris Construct SA si preluarea de catre Primarie a dotarilor de care s-a
folosit unitatea. Autoritatea locala a mai incercat si acum circa doua saptamini
sa aplice actul normativ, dar a intimpinat rezistenta din partea conducerii
firmei si a salariatilor acesteia, care considera ilegala masura. Primarul a
recurs la sprijinul politiei, jandarmilor si al gardienilor publici, pentru
evitarea posibilelor acte de violenta.
Ca urmare a numeroaselor sesizari ale populatiei si agentilor economici cu
privire la salubrizarea necorespunzatoare a urbei, nemultumit si de felul in
care a decurs pina in prezent colaborarea Primariei cu firma in cauza,
mai-marele urbei a decis sa desfiinteze unitatea si sa infiinteze un serviciu
public cu acelasi obiect de activitate, care sa poata fi controlat mai lesne si
sa asigure utilizarea eficienta a fondurilor locale. Consiliul Local este insa
unicul actionar al Salubris Construct SA. Administratorul firmei, dl Arcadie
Mirotoi, apreciaza ca nejustificata masura, pentru ca unitatea, preluata de el
cu mari pierderi, inregistreaza in prezent profit, iar "singurul debitor
care incurca este Primaria". In consecinta, dl Mirotoi s-a aratat hotarit
sa atace pe toate caile legale aceasta masura.
Pe 31 ianuarie, sectia comerciala si de contencios administrativ a Tribunalului
Suceava a onorat cererea municipiului de pronuntare a unei ordonante pentru
silirea conducerii Salubris de a accepta desfiintarea. Hotarirea Tribunalului a
fost emisa ca executorie "fara somatie sau trecerea vreunui termen",
iar joi, Primaria a trecut la aplicarea legii. Sub supravegherea organelor de
ordine, operatiunea a decurs fara alte incidente decit schimburi de cuvinte nu
prea politicoase intre parti. Despre aceste evenimente, primarul ne-a mai
precizat: "Este regretabil ca a fost nevoie de atita tevatura pentru a se
aplica legea. Este vorba de hotariri emise de CL, care nu au nici o legatura cu
mine sau cu directorul Mirotoi si nu au la baza nici un alt interes decit cel al
comunitatii. Consider ca legea trebuie aplicata si respectata de oricine, iar
daca legislativul a decis ceva, eu trebuie sa execut. Tot ce am facut, am facut
numai si numai pentru intrarea in legalitate, nu pentru ca mi-ar fi placut mie
sa necajesc pe cineva. In prezent, totul se deruleaza firesc, cu calm si sper sa
nu mai avem astfel de probleme".
Primaria
ar putea amenda Statiunea de Cercetari Agricole
Statiunea de
Cercetari Agricole risca sa fie drastic sanctionata de Primarie, daca nu va
salubriza o portiune de teren, proprietatea fermei din Itcani, situata pe strada
Grigore Alexandru Ghica. "Este vorba de o groapa artificiala de gunoi,
creata de cetatenii din zona, cu deseuri menajere din gospodarii sau cu resturi
din constructii. Aceasta a fost degajata in citeva rinduri pe banii
executivului, insa fenomenul persista", ne-a declarat viceprimarul Corneliu
Vornicu.
Proprietara terenului, Statiunea de Cercetari Agricole, este atentionata ca, in
cazul in care nu va lua masuri de protejare a portiunii de teren afectate, va fi
amendata. "Acest lucru se va petrece in repetate rinduri, pina cind
fenomenul va fi eliminat", ne-a mai spus dl Vornicu.
| 2 Februarie - 2001 |
Spargere
la Supermarket
Supermarket-ul AF Maricut a fost calcat de hoti, in noaptea de
29/30 ianuarie. Politia asteapta inventarierea, pentru a putea
stabili valoarea pagubelor, estimate la circa 15 milioane lei. Hotii
au luat numai alimente si apa minerala, nefiind tentati si de bani.
Control
fara urmari grave
Primarul Constantin Mangiurea este multumit de rezultatele pozitive
ale controlului efectuat din dispozitia sa la ACET SA, cu privire la
aprovizionarea cu c.l.u. si utilizarea acestuia. "Sint
linistit, totul a iesit bine", ne-a spus primarul, desi
"gurile rele" erau de parere ca acest control este un
motiv pentru sanctionarea conducerii ACET si trecerea ulterioara a
firmei in jurisdictia Primariei. Verificarea a fost efectuata, in
perioada 19--26 ianuarie, de seful serviciului de audit intern din
cadrul Primariei, dl Jenica Morosan, si, potrivit declaratiei
primarului, a fost "la singe". Conducerea ACET poate ofta
usurata, pentru ca voluminosul raport, prezentat miercuri, nu
include constatari ale unor nereguli.
De doua
ori incendiu
Pompierii militari din municipiu au fost siliti sa intervina
de doua ori, in 24 ore, in comuna Fundu Moldovei, pentru stingerea
unui incendiu. Prima interventie s-a produs luni, la ora 21.25, si a
durat mai bine de 5 ore. O cladire cu etaj a AF Tonegari (firma
patronata de rudele primarului comunei, Florin Tonegari), care
includea in incinta un bar, un magazin mixt si o microcantina, a
fost distrusa in proportie de 90 la suta de flacari. Interventia
pompierilor a preintimpinat extinderea flacarilor la Caminul
Cultural si gospodariile vecine, evitindu-se o catastrofa, deoarece
in vecinatate se aflau 40 de butelii incarcate. La citeva ore dupa
prima interventie, pompierii au fost solicitati din nou, pentru ca
in acelasi loc parea sa reizbucneasca focul, din cauza unor
materiale care au continuat sa arda mocnit. Pagubele au fost
estimate la circa 600 milioane lei, iar cauza dezastrului va fi
stabilita dupa cercetari amanuntite. Deocamdata, una dintre cele mai
probabile cauze ar fi un scurtcircuit. (I.P.)