Pagjine principâl Cors e grafie Articui e studis La sclese nere Cui che o sin Links furlans


An IArticul 3
An I - Numar 3 - Articul 4

Notis tiradis jł a lezion: Ma ce isal chest Furlan?

(O ripuarti ca lis notis che o ai tirāt jł a lezion de mestre Ornella Piccoli, dai cors di furlan de Filologjiche. O speri di vź capīt just. Chel istčs, i soi agrāt a la mź mestre).

Il furlan, cuāl lengaē di divignince ladine, al fās part des cussģ-clamadis lenghis romanzis, valadģ Talian, Francźs, Portoghźs, Spagnūl, Catalan, Rumen, Provenzāl e juste apont Ladin. Chest ultin, al si divīt in trź rams:

i) Ladin dai Grisons (Svuissare)
ii) Ladin dolomitic (Bolzan, Trent, Belun-Gardene, Badie-Fasse e Livināl Lunc)
iii) Ladin furlan (Friūl)

Chestis trź fevelis si somein, ma a son ognune par cont so. Cemūt si č formade alore la identitāt dal furlan? A son trź supuescj principāi:

1) Tesi di Graziadio Isaia Ascoli

Tal antīc, e are une sole isole ladine, che plui indenant e fo dividude. La partizion e scomenēą cui Todescs, che tal 1200-1300 a larin jł dilunc l'Adis, distacant cussģ i Grisons dai Ladins dolomitics. La Plāf, cun la lade sł dai Venits dilunc la sō aghe, e separą Ladins dolomitics e Furlans.

2) Supuest di Ernst Gammilscheg

Il furlan al sarčs diviers des feveladis che a i stan dongje, tanche fenomin di neolatinizazion (neoromanizazion). Tal 438 d.d.C., Onoulf al ordene ai Latins dal Danubi di tornā te penisole, parvie di une scorsade dai Avars. I popui dilą des Alps, latinizāts ma cun nuie ce fā cui Longobarts, a vignirin cussģ in Friūl. Chest supuest al ven, daūr di chel che al dīs il Gammilscheg, pai pōcs (propit cussģ!) nons di lūcs longobarts in Friūl. Cheste cjatade, che i fats a dinein, e nas di erōrs di confront dal Gammilscheg, salacor imbroāt dai pōcs studis di nons di lūcs, lāts pardabon a font, che al veve ai siei timps (Gammilscheg al ą scrit chest supuest tal 1934-36).

3) Supuest de continuitāt storiche.

Il furlan al č il miscliē, la some de lenghe e de culture dai popui invasōrs cui popui dal puest. Tal imprin a rivarin i Celtics-Carnics intor dal 450 p.d.C., daspņ i Ilirics, Venits, Latins (Aquilee e fo metude sł dal 181 p.d.C.), Gots, Longobarts, Francs. In plui, il patriarcjāt di gjavade todescje, tra il 1000 e il 1250 al prodūs un stāt di isolament in rivuart de Italie.

Tai secui passāts (tor dal 1000) a son nassudis lis lenghis europeanis che si doprin ancjemņ in zornade di vuź. Il furlan in particolār al ą cjapāt sł la sō flusimie, le ą mantignude e rinfuarēade fin tai nestris dīs, tanche ancje "piruē myo doē inculurit", prin scrit par furlan dal 1300, al si po leilu cence fature ancje orepresint.

DREE MISTRUT


© Copyright Academie dal Friūl