I turchi del Plan di Lanze

Vignint su di Paulâr pal canal dal Cjarsò di Incarojo e lant su a nort da cret che à nom Zermula si rive a une plane, dome un pôc ondade, cuviarte di prâs e plagnis di rosis di mont e olnârs verts. Chist puest à nom Plan di Lanze, Piano di Lanza par talian. Le origin di chist nom è ta chiste conte.

Tal moment di masime espansion dal lôr potêr i turcs vevin sburt&acric;t simpri pui a nort lis lôr robarîs. Lis clapis di vuerîrs turcs vignivin su par l'Adriatic cun li barcjs o a cjaval pai Balcans, semenant muart e disgracie par ogni cjanton. Nissun rivave a tignì dûr cuintri de lôr fuarce e dute la Europe dal sud viveve te pore des lôr scorudis. Ma nancje i turcs arin invinciblis e une dì an cjatât cui che i'à fat pajà par dut ce che vevin fat. Chiste storie no è scrite dentri di nisun libri, ma à stade contade tai siecui dai fîs di cui che are in chei dîs.

Une grande spedizion di turcs are rivade a meti sot di asedio fin ancje Viene, fasint cressi la pore in ogni tiare e butant te disperazion duc' i popui, mai are sucedût che i turcs vein vût tan fiât. El asedio no à vût buine sorte e i turcs an vût di ritirasi cence dut el robât che spietavin. Zà che arin però an impensât di guadagnà alc tal tornà indaûr, di sigûr la puare int che podevin cjatà sule strade di cjase no veve dut ce che podeve jessi ta lis cjasis di siôrs di Viene, ma sigûr no varesin mai fat resistence, cemût che arin usâs di siecui.
Une part dai turcs à decidût di vignì ju pes Alps de Cjargne, pasà e calà tal plan furlan di nort. I turcs a son, contrari di ce che si crôt, un popul di int di mont e, probabilmenti, i lôr sorestans si sintivin pui al sigûr in t'un ambient che i leve in gjenio.
Tal miez de traviarsade dai monts an fat cjamp in Cjargne, tal plan che si cjate a nort dal crêt di Zermula, la che arin rivâs di comut pes valadis de Austrie. A contin che dut el plan are cuviart di tendis di turcs, che vevin dismîl omps armâs e cuviarts di corazis e scudos.
Il rivà dai turcs no à mancjât di meti su dute la int de Cjargne, se i turcs rivavin a vignì ju pal Canal di Inarojo varesin robât, sbrusât e copât ta duc' i paîs par strade. Devant di chist pericul i cjargnei an capît che scjampà are di bant. La Cjargne è puare, i cjamps son pôcs e dan pocje robe, se varesin lasât i paîs tes mans dai larons la int no vares mai pasât l'unviâr, ancje s'al fos scjampade del simitaris dai vuerîrs turcs. Cussì an decidût di fa vuere cuintri i turcs, une robe che podares someà di mats, cuatri di lôr cuintri il pui fuart esercit che veve mai tabiât l'arbe de Europe. Ma are cuistion di vivi e i cjargnei vevin di difendi la cjase e la lôr robe, int che no à mai vût buine grasie cun cui che ûl tocjà la lôr cjase.

Duc' an simpri crodût che i cjargnei arin int che lavorave tal bosc e tes malghis, puare int cence nuje par combati. Ma a dì le veretât ta chei timps i cjargnei arin nomâs par jessi vuerîrs, tan che levin soldâts atôr par duc' i paîs. Duncje no arin int che si lassave tabià cussì cence dì nuje. Ma arin masse pôs par dà dentri a duc' chei turcs. Alore an pensât di petale di furbisie. Tal jenfri che i turcs si spietavin la int a rivà su par la bande di Ramaz, i cjargnei son lâts su par el Zermula e, rivâs tal pas che è jenfri il crêt pui grant e il Zuc dale Vuardie, an spietât la gnot.
Cuant che à rivât el scûr, cognossint ben dulà che arin, i cjargnei an tacât il cjamp turc e an dât dentri a copà duc'.

Le dì dopo si conte che duc' i turcs ari copâs e che il plan are cuviart di cadavars. Cence spietà nuje i vuerîrs cjargnei an cjapât e an soterât i turcs cun dute la lôr robe. Il puest di chel dì à vût nom Plan di lanze parcé che disin che par tant timp de tiare vignivin fûr lis lanzis dai turcs soterâs.

Conte cjargnele

Torne indaûr