Cine, totusi, a intemeiat psihanaliza?
In Tratatul despre alcatuirea omului Sfintul Grigorie (episcop din
veacul al IV-lea) face o amanuntita analiza a psihicului uman vorbind
de constient si subconstient, facind si o categorisire a viselor si
a motoarelor lor, in care il anticipeaza cu 15 secole pe doctorul
Freud, caruia i se atribuie întemeierea psihanalizei.
"Noi sustinem ca numai lucrarea treaza si statornica a gindirii
poate fi socotita rod al cugetului, pe cind jocul aratarilor din vis
isi are existenta numai intr-o activitate imaginara a spiritului nostru,
care e plasmuita de intimplare, indeosebi de partea nerationala a
sufletului nostru". "...Ele [visele] fie ca se nasc in portiunea
din creier rezervat memoriei ca niste ecouri ale preocuparilor zilnice,
fie - ceea ce se intimpla mai des - ele sint concretizarea unor stari
afective ale corpului. Asa se explica de ce omul insetat are senzatia
ca se afla linga izvor, pe cind cel dornic de hrana se vede in fata
unui ospat cu bucate multe, iar tinarul aproape sugrumat de placerile
trupesti e prada si el unor vise asemanatoare".
Freud sustine in celebra sa Interpretare a viselor ca astfel de vise,
care satisfac nevoile fiziologice, mai au si rolul de a proteja somnul,
altminteri, daca s-ar trezi de fiecare data cind i se face sete sau
foame, omul nu si-ar implini usor doza de odihna necesara pentru restabilirea
fortelor in organism.
Aceste detalii nu sint o aluzie la parvenirea savantului vienez si
nici nu sint o detectare a magariilor istoriei care a pus toate aceste
descoperiri pe seama altora. Fara indoiala, Freud nu l-a plagiat pe
Sfintul Grigorie. Dincolo de excesele sale, doctorul Freud parea sa
fie un savant cinstit, ceea ce-l face sa marturiseasca sincer in volumul
autobiografic Viata mea si psihanaliza ca regreta ca nu l-a citit
pe Nietzsche, decit foarte tirziu, si ca e incintat sa descopere ca
acest om a vorbit de subconstient inca pina la el. S-a dovedit insa
ca a fost cineva care, cu mult mai inainte decit Nietzsche si de savantii
moderni au vorbit cu seninatate despre "descoperirile" pe
care stiinta si le aroga. Sfintul Grigorie nu este decit un exemplar
de gindire patristica ortodoxa tipica, iar afirmatiile lui exprima
fondul comun al asceticii crestine. Mult mai pe larg e tratata problema
subconstientului si a viselor in tratatele de ascetica a lui Evagrie
Ponticul si a Sfintului Casian Romanul.
/O&C/