ORTODOXIA ROMÂNEASCA ÎN GERMANIA

Prima prezenta a Ortodoxiei românesti în Germania este marcata de Capela de la Baden-Baden, construita în 1866 de printul Mihail Sturdza, care a asezat-o sub jurisdictia Mitropoliei Moldovei. Dupa cel de-al doilea razboi mondial si mai ales dupa înasprirea dictaturii comuniste, numarul românilor stabiliti în Germania a crescut foarte mult, deci si necesitatea înfiintarii unor parohii care sa le asigure continuitatea apartenentei la credinta ortodoxa a poporului român. Ca urmare a demersului scris catre Patriarhia Româna, facut de un grup de credinciosi, s-a obtinut la data de 26 februarie 1976 aprobarea înfiintarii Parohiei Ortodoxe Române (Nasterea Domnului¦ din Muenchen, cu numirea Preotului Prof. Dr. Mircea Basarab ca paroh al noii unitati spirituale.
Începutul a fost dificil, la greutatile cotidiene ale credinciosilor care trebuiau sa se adapteze la noul mod de viata adaugîndu-se si faptul ca traditiile religioase ortodoxe erau straine tarii adoptive. Problema lacasului de cult, a icoanelor, a obiceiurilor religioase, a sarbatorilor traditionale, data Sfintelor Pasti au fost depasite numai datorita viabilitatii credintei traditionale, precum si datorita întelegerii manifestate de autoritatile germane bisericesti si de stat. Astfel, biserica veche-catolica Sf. Willibrord din centrul Muenchen-ului si-a pus la dispozitie spatiul sau pentru ca mica comunitate ortodoxa sa-si poata desfasura în limba româna Sfintele Liturghii.
În lunga perioada scursa de la înfiintarea Parohiei, s-au facut multi pasi spre armonizarea cu viata religioasa locala. Astfel, întrunirile interortodoxe cu comunitatile greaca, sîrba si bulgara, participarile ecumenice, activitatea ca membra fondatoare în cadrul Comunitatii de lucru a Bisericilor crestine din Bavaria (Arbeitsgemeinschaft christlicher Kirchen), conferinte, întruniri internationale, articole publicate în reviste teologice din tara si strainatate, toate aceste implicari in viata religioasa au contribuit la o mai buna cunoastere a Ortodoxiei printre celelalte confesiuni, implicit la o mai buna întelegere între crestini.
Preotul Mircea Basarab, care în decursul epocii comuniste din România a întîmpinat în Germania dificultati majore datorate suspiciunilor nefondate ale preotilor români refugiati politic fata de subordonarea sa continua fata de Biserica Ortodoxa Româna, aduce asigurari ca: (Pentru cei ce nu s-au rupt de credinta parintilor, participarea la Sfînta Liturghie aduce o mîngîiere si contribuie la mentinerea echilibrului spiritual necesar pentru învingerea greutatilor vietii zilnice. Cel putin din punct de vedere spiritual, credinciosii confruntati zilnic cu numeroase schimbari si asaltati de atîtea elemente noi, au certitudinea continuitatii si a linistei pe care ti-o ofera rugaciunea împlinita în legea si traditia parintilor. Sunt momente în care doar credinta ne mai poate pastra identitatea si ne apara personalitatea.¦
Din anul 1993, Parohia (Nasterea Domnului¦ este direct subordonata Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania si Europa Centrala, care include între granitele sale si parohii ortodoxe române din Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Austria si Luxemburg.
Parintele profesor Mircea Basarab declara în publicatia sa (Istoricul Parohiei ortodoxe române (Nasterea Domnului¦ din Muenchen ( din 1997: (În decursul existentei noastre în Muenchen am ajuns la concluzia ca avem o misiune deosebita în prezentarea Ortodoxiei în Germania si, alaturi de ceilalti ortodocsi, avem rolul de a face cunoscuta bogatia traditiilor Bisericii ortodoxe în lumea crestina din Apus. Parohiile ortodoxe din Europa centrala si occidentala sunt tot atîtea posibilitati de cunoastere reciproca a crestinilor, de întelegere, de apropiere si de armonie între marturisitorii lui Hristos. Numai împreuna, în pace si buna întelegere, ne putem apropia de dorinta Mîntuitorului exprimata în rugaciune:¦ca toti sa fie una ... pentru ca lumea sa creada¦(Ioan 17, 21).¦
Parohia numara circa 400 de enoriasi, în care tinerii reprezinta majoritatea. Dintre acestia fac parte si persoane de nationalitate germana care s-au convertit la ortodoxie prin intermediul casatoriilor mixte.
În cadrul bisericii se organizeaza cu consecventa aniversarea evenimentelor din istoria si cultura poporului român, evocarea operei si angajamentului scriitorilor nostri: Mihail Eminescu, George Cosbuc, Octavian Goga, etc. în istoria literaturii române, prezentarea manierei în care se reflecta unitatea de neam, limba si credinta în prefata vechilor noastre carti bisericesti sau sublinierea în diferite ocazii a rolului Noului Testament de la Balgrad (Alba Iulia 1648) si al Bibliei de la Bucuresti (1688) în formarea si unitatea limbii române literare.
Domnul ing. Gheorghe Baran, 80 ani, initiator al solicitarii de întemeiere a parohiei (Nasterea Domnului¦ , fost cîntaret în biserica, întemeietor si conducator de cor de colinde si cîntece românesti, ne împartaseste cu nostalgie: ( Astazi nu mai constat o comuniune strînsa între români, precum exista în perioada imediat ulterioara înfiintarii parohiei noastre. Desi se continua aniversarea momentelor marcante ale istoriei noastre nationale, manifestarile artistice asociate, profund românesti, menite sa-i adune pe oameni laolalta, s-au perimat.

ELENA JURCA
(Germania - pentru Opinii & Credinte)