Nuvelă

Expediţia rromilor

de Octavian Sărbătoare (Australia)

    Oraşul în care mă aflu acum, Benares, este cel mai cunoscut centru al tradiţiei shivaite hinduse în India. Se spune că este locul unde zeul Shiva şi-a lăsat corpul înainte de moarte, dacă se poate spune că zeii pot „muri“ vreodată. 
    Erudiţii spun că „moartea“ lui Shiva nu trebuie privită ad literam, ci mai degrabă ca având semnificaţie simbolică, fiind de fapt vorba de moartea unei conştiinţe şi naşterea alteia, cea pertinentă ideii de eliberare spirituală, jivanmukti. 
    Pentru acest motiv, la Benares vin hinduşi care îşi simt sfârşitul aproape. Vor să moară aici. Credinţa este că cei care nu au putut obţine eliberarea spirituală pe când erau încă în viaţă, o pot dobândi prin simpla prezenţă la Benares, în ultimele clipe ale existenţei lor pe pământ. Oamenii pot pleca astfel cu o nouă conştiinţă pe lumea cealaltă prin puterea magică a acestui loc sacru. 
    Localitatea îşi are pitorescul ei, mai ales în zonele de îmbăiere rituală de pe chei, gath; malurile râului sunt special amenajate cu trepte. Adesea se pot vedea persoane tinere însoţind bătrânii care vin special din toate părţile Indiei să moară la Benares. 
    Aproape zilnic merg şi eu la gath, deşi foarte rar intru în apă. Astăzi sunt la Panchaganga Ghat, unul dintre cele mai populare locuri printre cei care urmează îmbăierea rituală. 
    Este trecut de ora prânzului. Un bărbat mai în vârstă se apropie de mine salutându-mă:
    - Bon giorno!
    - Bon giorno! răspund eu surprins că întâlnesc un vorbitor de limbă italiană pe aceste meleaguri. Cum se face că ştii această limbă? Ai lucrat vreodată ca emigrant în Italia? 
    - Nu. Sunt chiar din Italia. Sunt venit în India ca turist. 
    Noul meu cunoscut vorbeşte bine engleza, dar cu accentul specific italian. Pentru mine este uşor să-l înţeleg. Privindu-l mai atent constat că nu l-aş fi deosebit cu nimic de un indian get-beget; are pielea feţei mult prea închisă faţă de italianul de rând. 
    Ne îndemnăm la vorbă.
    - Cu ce treburi în Benares? mă interesez.
    - Sunt sociolog şi antropolog. Fac cercetări în aceste locuri. Dar tu?
    - Şi eu sunt turist, unul din aceia veniţi cu scopuri spirituale. Locuiesc în Australia, dar sunt originar din România. 
    - Aha! România... Mă cheamă Antonio. Dar pe tine?
    - Aici în India mi se spune Ramdas. Numele meu este Cezar Augustin. Mă bucur să te cunosc Antonio... Dar, hai să ne plimbăm! Ne va trece vremea plăcut făcând schimb de impresii despre Benares. 
    Păşim împreună. Faptul că a menţionat ocupaţia pe care o are, şi cercetările sociologice şi antropologice, mă interesează.
    - Ce spui despre acest loc spiritual deosebit? continui eu. 
    - Sunt foarte impresionat de ideea că omul poate atinge eliberarea spirituală fără efort, doar prin simpla prezenţă, în momentul morţii, aici la Benares. 
    - Nu cumva eşti şi tu unul dintre cei veniţi cu un astfel de scop?
    - Nu, nu! zâmbeşte Antonio. Deşi este tentant să ştiu că voi pleca din această lume cu o nouă conştiinţă, vremea morţii mele nu a sosit. Mai am încă multe de făcut în această viaţă. 
    - Aş vrea să ştiu... ce cercetări faci? 
    Antonio zâmbeşte. Mă priveşte lung… parcă ar vrea să mă cerceteze şi pe mine. 
    - În antropologie gama de research este foarte extinsă. Subiectul meu este legat de originea populaţiei rrome, ţiganii, cum sunt ei cel mai adesea numiţi. Ştiu că şi acolo în România aveţi o astfel de minoritate naţională. 
    - Într-adevăr rromii au trăit în număr semnificativ în România. Dar de la revoluţia din 1989 încoace numărul lor a tot scăzut datorită emigrării spre vest, în ţările mai prospere. 
    - Eu însumi fac parte din această populaţie stabilită de mult şi în Italia. Doresc, aici în India, să aflu mai multe despre originea lor, precum şi alte date mai puţin obişnuite.
    Îl privesc mai atent pe interlocutorul meu. Acum îmi explic de ce arată ca un indian veritabil. Este un intelectual care-şi caută identitatea, a pornit să descopere misterul unei populaţii de nomazi provenită din India. 
    - Cu mulţi ani în urmă am cunoscut şi eu în România un sociolog de origine rromă, pe domnul Gheorghe Nicolae, îl informez.
    - Îl ştiu şi eu. A făcut şi el cercetări în scopul definirii acestui popor, dar sper că ale mele vor aduce mai multă lumină. Subiectul a devenit important în ultimii ani. Prezenţa rromilor în Europa rămâne încă o necunoscută. 
    Reuşim să ieşim din aria aglomerată de la ghat. Antonio mă conduce să servim masa împreună, ca semn de bună întâlnire. Găsim un restaurant curat, comandăm mâncarea şi continuăm conversaţia de acum foarte interesantă pentru mine.
    - În ce stadiu te afli acum cu cercetările? 
    - Cred că sunt pe punctul de a ajunge la concluzii mult diferite faţă de ceea ce se ştie până acum. Am date care nu au fost luate în consideraţie de către nimeni, până în prezent. În special după căderea comunismului, în Europa de Est au început dezbaterile la toate nivelurile, cu dorinţa de a cunoaşte mai multe despre această populaţie, răspândită acum în întregul continent. S-a scris şi spus mult despre „problema“ rromilor. Totuşi un fapt rămâne în picioare: nimeni nu ştie mai nimic despre ei şi despre rolul special pe care aceşti oameni îl au de jucat în Europa. 
    - Rol special? Ce vrei să spui? M-am tot întrebat şi eu despre sensul prezenţei lor ca populaţie distinctă, mai ales că rromii sunt greu de asimilat. Aşa cum am observat, în cursul istoriei fiecare popor are un anumit rol, existenţa lui nu este întâmplătoare... un popor are o menire. Dar în ceea ce priveşte populaţia rromă a Europei, de peste 15 milioane... nu am nici o idee. 
    - Tocmai de aceea sunt acum în India. Am considerat că misterul nu poate fi dezlegat decât la faţa locului, acolo de unde rromii au plecat cam prin secolul al 12-lea. 
    - De ce acest secol? 
    - A fost timpul când părţi din India de vest au fost atacate de către musulmanii veniţi din Afganistan. Eu susţin că rromii sunt urmaşii poporului care a scăpat de acea urgie. Limba lor păstrează încă urme din limbile sindi şi punjabi, care se vorbesc în India de Est, Pakistan, Afganistan. Desigur că pe parcursul periplului lor către Europa au asimilat cuvinte din limbile populaţiilor în mijlocul cărora au vieţuit în treacăt de-a lungul a sute de ani. 
    - Am citit câte ceva despre aceste cercetări de factură lingvistică. Da, este un bun criteriu de identificare a călătoriei în timp a unor nomazi. 
Între timp ospătarul ne serveşte cu mâncărurile comandate. Antonio doreşte să fie cât mai natural încadrat în mediu, mănâncă cu degetele mâinii drepte.
    - Ce avantaj poate prezenta India pentru astfel de cercetări? Oricum, acele zone geografice de unde se presupune că au plecat rromii sunt acum ocupate de alte populaţii, îmi spun părerea. 
    - Desigur că după atâtea secole urmele s-au şters, mai ales că acele pământuri ale vechilor populaţii hinduse, devenite rromi rătăcitori prin lume, sunt locuite acum mai ales de către musulmani. Pe mine m-a interesat în special să intru în atmosfera proprie locului şi să încerc să refac mental atmosfera spirituală de atunci, care să-mi clarifice unele ipoteze. Mai cu seamă noţiunea de karma joacă un rol important pentru populaţia rromă. 
    - Karma? 
    - Da... Mă refer la karma colectivă. Trebuie să ştii că pe timpurile acelea, ale invaziilor musulmane, s-au comis atrocităţi de neimaginat. În Afganistan există un lanţ de munţi numit Hindukush, care înseamnă „omorârea hinduşilor“, deci un loc unde hinduşii au fost exterminaţi în masă. Astfel de măceluri nu pot trece fără a crea o karmă colectivă, care, cândva în viitor va produce efecte. 
    - Vrei să spui că musulmanii au de plătit karmic pentru suferinţele pe care le-au produs. 
    - Întocmai. 
    - Nu văd cum se va întâmpla aceasta în Europa creştină, acolo unde rromii trăiesc în prezent. 
    - Aici este nevoie de o analiză atentă a trecutului, ca să putem înţelege faptele. Să nu uităm că europenii au şi ei o karmă colectivă. Mai cu seamă cei din partea vestică, cei care au avut imperii coloniale. Faptul că în Europa de Vest se află aproximativ 15 milioane de musulmani, majoritatea din Africa de Nord, nu este întâmplător. Priveşte Franţa, de exemplu... majoritatea emigranţilor musulmani sunt originari din fostele colonii.
    „Iată ce idei interesante prezintă Antonio. Observ că cercetările lui cuprind un cadru mult mai extins decât anticipasem iniţial.“
    - Şi totuşi nu am discutat faptul pentru care te găseşti aici la Benares, locul unde se spune că zeul Shiva şi-a lăsat corpul. 
    Antonio este bucuros că am adus în discuţie subiectul. 
    - Aşa... Pot afirma cu certitudine că etnia rromă are o spiritualitate legată de zeul Shiva. Priveşte la profesiile în care excelează ei, fierăritul, cositoritul vaselor metalice şi în general orice implică lucrul cu focul. Chiar rudarii, aşa cum sunt numiţi în România acei rromi care lucrează în lemn, îşi trag numele de la Rudra, un alt nume al lui Shiva. Dacă spunem faptelor pe nume, chiar şi furtul profesionist, în care ei excelează, este legat de zeitatea Shiva. Fără a avea abilitatea unei conştientizări avansate, o astfel de „îndeletnicire“ nu este posibil să se practice cu succes. Să nu uităm... cât de îndemânatici sunt! 
    „Foarte interesante spusele lui Antonio. Iată ceva la care cu greu m-aş fi gândit că poate fi legat de spiritualitatea hindusă.“
    - Ei bine, tocmai aceste preocupări ale rromilor sunt legate de zeul Shiva, mai precis de acel aspect primar al lui, continuă Antonio. Faptul că zeul doarme pe lângă foc sau prin cimitire, prin crematorii, că se află în locurile unde bântuie moartea. El este acel sannyasin rătăcitor care umblă din loc în loc fără să-i pese unde poposeşte şi ce mănâncă. 
    - Este de-a dreptul copleşitor ceea ce spui. Deci zeul Shiva este patronul populaţiei rrome. Îmi amintesc de imagini ale ţiganilor lăieţi de pe vremea când eram copil în România; bătrânii îmbrăcaţi tradiţional arătau ca zeul Shiva, aşa cum l-am văzut aici în India, sau ca acei sannyasini shivaiţi, cu părul şi bărbi lungi. 
    - Zeul Shiva fireşte că este reprezentat sub multe aspecte. Ceea ce înfăţişezi tu este tocmai acea parte aspră, primară a lui, care se potriveşte cel mai bine karmei acestor oameni. Pornind de aici pot spune că au o misiune de îndeplinit. Ei sunt în expediţie în Europa, într-o yatra, echivalentul în limba sanskrită a cuvântului ce a devenit ulterior… şatra 
    - Yatra, expediţie...? Cu ce scop? Noutatea asta a menirii rromilor… ai dedus-o din investigaţiile tale? Din partea cui au primit această sarcină?
    - Le este dată de zeul Shiva! 
    Spusele lui Antonio mă iau prin surprindere, îmi iau un răgaz să le înţeleg, să le aprofundez. Ne sculăm de la masă şi ne reluăm plimbarea pe ghat. Discuţia continuă.
    - Mă întreb dacă rromii sunt conştienţi că au o misiune a lor, ca etnie? întreb.
    - În prezent nu sunt, dar cu timpul vor deveni, lămureşte Antonio. Nu numai că oamenii lor obişnuiţi nu cunosc aceste lucruri, dar nici liderii rroma nu s-au întâlnit cu astfel de idei... 
    Antonio se opreşte din expunere, dând semne că ar fi grăbit să plece.
    - Aş vrea să te las acum. Am ceva important de făcut. Hai să ne întâlnim mâine cam pe la ora patru după-amiază, la Manikarnika Ghat. Cunoşti locul?
    - Desigur. De acord!
    Ne înţelegem asupra punctului de întâlnire şi ne despărţim. Antonio se grăbeşte la treburile lui legate, bănuiesc eu, de cercetările pe care le face aici la Benares. 
    A doua zi dimineaţa vizitez Tulsi Manas Mandir, un templu măreţ dedicat zeului Rama şi poetului Tulsi Das, autorul epopeii Ramacharitamanasa, varianta populară a Ramayanei. Este un loc în care se ating profunzimi spirituale... pe pereţii din marmură este gravată Ramacharitamanasa. 
Către după-amiază se apropie ora de întâlnire, mă despart de templu şi pornesc către ghat. Ajuns la destinaţie, de departe îl zăresc pe Antonio care mă aşteaptă. 
    Prin mulţime pornim agale la plimbare. 
    Despre Manikarnika Ghat se spune că este locul cel mai indicat ca cineva să fie incinerat, pentru a nu se mai reîncarna într-o altă viaţă. 
    - Ai de gând cândva, când ţi se apropie momentul morţii să vii aici la Benares? îl întreb curios pe Antonio. 
    - Dacă voi putea... poate... poate. Depinde de Dumnezeul nostru, Shiva. 
    - Hai să revenim la discuţia noastră de ieri... Deci rasa rromă este investită cu o misiune dată de zeul Shiva.
    - Rromii nu sunt o rasă, ci un anume spirit, mai precis acela pe care îl poseda zeul când era pe punctul de a se căsători cu zeiţa Parvati... era fericit, dornic de dragoste, nu punea preţ pe aspectul exterior ci pe trăirea interioară. Este exact psihologia pe care o au rromii. În călătoria lor prin lume ei au asimilat oameni de rase diferite, dar spiritul iniţial s-a păstrat, pentru misiunea încredinţată.
    - Dar totuşi de unde au spiritul de răzbunare? 
    - Nu aş numi răzbunare ceea ce este legat de legea imutabilă, karmică. Pur şi simplu aceşti oameni sunt un produs al istoriei al cărui echilibru karmic trebuie să se împlinească mai devreme sau mai târziu. 
    - Mă întreb dacă în prezent sunt semne că ar exista o adversitate viscerală între rromi şi musulmani în Europa?
    - Kosovo este exemplul cel mai grăitor! Rromii s-au aliat cu creştinii, cu sârbii mai precis, duşmăniţi de musulmanii albanezi.
Sunt realmente uimit de spusele lui Antonio. 
    - Să revenim la discuţia noastră despre România. Crezi oare că ţara are un rol de jucat în misiunea rromilor din Europa?
    - Fără doare şi poate. Să nu uităm că ţinuturi ale României de astăzi au fost sute de ani sub jugul turcesc, deci al unor musulmani. Această karmă se adaugă la cea anterioară a rromilor, cea veche din India, care aşteaptă de sute de ani să fie împlinită. Efectele karmice nu pot fi anihilate, trebuie să se manifeste cândva în timp. După cum îmi este cunoscut, în România a existat cea mai numeroasă populaţie rromă din Europa. De acolo ei deja s-au răspândit pentru ca misiunea lor să se fructifice cândva în viitor. 
    - Mă întreb cum poate începe practic confruntarea despre care îmi vorbeşti?
    Antonio se reculege pentru un timp. Apoi îşi expune crezul:
    - ...Eu cred că musulmanii vor ataca Europa din interior. Considerând metodele lor violente, soluţiile uşoare ale europenilor, de a se opune la astfel de practici, nu dau roade. Priveşte agonia de a prinde un terorist, cât efort se consumă pentru a stopa răutăţile unui singur om; poliţie, detectivi, justiţie care să dovedească legal intenţiile ucigaşe. Imaginează-ţi cum va arăta situaţia când se vor manifesta mulţi astfel de criminali în întreaga Europă. Cadrul legal european actual nu poate face faţă violenţei deschise a acestor oameni. 
    - Ce număr de rromi poţi estima că ar participa la o astfel de confruntare?
    - Cei ucişi în acele vremuri aspre de către cuceritorii din Afganistan se vor încarna... vor fi milioane. Cu cât răul de atunci a fost mai mare cu atât reacţia karmică va fi mai aspră. Nu pot estima numărul participanţilor.
    - Crezi oare că este just ca reacţia karmică să se facă împotriva unor generaţii noi de musulmani. 
    - Nu este vorba de generaţii noi... ci de acele suflete omeneşti care au comis atrocităţi împotriva hinduşilor din secolul 12. Acele suflete se vor încarna şi ele pentru a echilibra karma. 
    - ...Deci practic disputa va fi cea veche, între sufletele care au fost încarnate în acele vremuri de demult.
    - Întocmai. 
    Iată cum Antonio vede menirea unei populaţii vechi de nomazi.
    - De ce crezi oare că rromii vor avea succes? 
    - În primul rând karma este de partea lor. Apoi, chiar numele etniei îi predispune. Etimologic, cuvântul ţigan înseamnă „de la Gange“. Deci aceşti oameni vor avea o putere deosebită dată de zeul Ganesha. Cred că ştii că Ganga, „gan ga“, numele fluviului, înseamnă „merge cu gan“, adică cu mantra pentru Ganesha, care este zeitatea despre care se spune că elimină orice obstacole. Reuşita misiunii le este astfel asigurată. 
    Este uimitor ce aud. Am o ultimă întrebare pentru interlocutorul meu:
    - Ce se va întâmpla până la urmă cu rromii Europei?
    - După împlinirea misiunii... ei vor merge acasă, se vor repatria cu alte cuvinte. India îi va primi înapoi ca pe fiii bravi care şi-au îndeplinit rolul karmic dat de zeul Shiva.

Copyright (Drept de Autor) © 2008 and subsequent years by Octavian Sărbătoare - Email - Australia. Această lucrare este copyright (are drept de autor). Autorul dă dreptul ca lucrarea să fie publicată, copiată şi distribuită în orice formă cu condiţia să rămână nemodificată şi dreptul de autor (copyright) şi autorul să fie menţionate.

 

 

[Home]