|
| |
[ Home ] [ Instruire ] [ Atlas ] [ Dictionar ] [ Diverse ]
A B C D E F
G H I
J K L M N O P R S T
U Z
A
- Agroclimatologie
- Ramura a climatologiei, care studiaza clima ca
factor al productiei
agricole.
- Alba Iulia (oras)
- Oras situat in Podisul Transivaniei,
culoarul Alba Iulia - Turda.
Mentionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum.
- Albie minora
- Canalul de scurgere al unui rau la debite medii.
Sinonim matca raului.
-
- Almajului (munti)
- Culme muntoasa in Muntii Banatului -1224 m.
- Alogena
- Care se deosebeste (prin natura si origine) de mediul in care
se afla.
-
- Altin-Tepe (mina)
- Mina situata in Podisul Dobrogei unde se extrage minereu de
cupru.
-
- Altiplanatie
- Procesul de nivelare in mici trepte, a reliefului pe versantii
montani, sub
actiunea alterarii si dezagregarii ciclice a inghetului si dezghetului. Se
realizeaza trepte, terase si umeri.
-
- Alumina
- Oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este
corindonul.
-
- Aluminiu
- Metal usor, ductibil si maleabil, de culoare argintie, folosit
pe scara
intinsa in industrie si in tehnica.
-
- Aluvionare
- 1.Depunere de aluviuni.
2. Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu
ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii
lor specifice.
- Aluviune
- Material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus
prin actiunea
apelor curgatoare.
- Ament
- Inflorescenta din flori foarte mici, insrate pe o axa si
atarnand ca un
ciucure
-
- Amorf
- Care nu cristalizeaza, nu are forma precisa.
-
- Ampoi (rau)
- Afluent al Muresului (Muntii Apuseni).
-
- Aninei (munti)
- Culme muntoasa situata in Muntii Banatului - 1160 m.
-
- Aninoasa
- ANINOASA
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
Depresiunea sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera
- Antibiotic
- Substanta care are un efect bacteriostatic supra dezvoltarii
anumitor
microbi.
-
- Anticlinal
- Parte ridicata in forma de bolta a unei cute de teren. Se
compune din
flancurile anticlinalului si creasta (axa sau sarniera) anticlinalului (axa
mediana a boltii).
- Antropica
- 1.Forma de relief creata de om.
2. Eroziune declansata de om in urma distrugerii covorului vegetal sau a
altor actiuni de exploatare nerationala a mediului. Omul este factorul
esential al dezechilibrului actual al medului geografic.
- Antropogen
- (In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat actiunii
omului,
cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei;
-
- Fenomen antropic
-
- Apa curgatoare
- Ape care au un curs continuu; curg tot timpul.
-
- Apa de adancime
- Ape ale caror cursuri sau bazine,in cazul lacurilor
sobterane,se afla in
totalitate sau partial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafata
pamantului;
- Apa freatica
-
- Pinza de apa subterana provenita din apa de infiltratie, din
care se
alimenteaza izvoarele si fintinile.
- Apa subterana
-
- Ape de adancime
-
- Ape teritoriale
- Portiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor
unui stat si
formand o parte integranta a teritoriului acestui stat.
- Apicultura
- Apicultura este stiinta care se ocupa cu cresterea si
ingrijirea rationala a
albinelor, in scopul folosirii produselor lor; prisacarit, albinarit, stuparit.
Apuseni (grupa muntoasa)
- Arad
- Oras situat in Campia de Vest, Campia Aradului , pe Mures.
Mentionat
documentar din perioada feudala, 1132.
- Arges (rau)
- Argesul are izvoare in Muntii Fagaras si pina la varsarea in
Dunare,
aduna afluenti din zona mai inalta (Vilsan, Riu Doamnei, cu Riu Tirgului si
Argesel) si din cimpie (Sabar si Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau
afluent, Dimbovita (tot cu izvoare in Fagaras) are un curs complex, similar
Argesului si un afluent in cimpie (Colentina);
- Argila
- Roca sedimentara alcatuita din silicati de aluminiu, foarte
raspindita in
natura si folosita in olarie.
- Argiloiluviere
- Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanicå a
particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) intr-un orizont
inferior (iluvial).
-
- Argint
- Metal pretios, maleabil si ductibil, de culoare alba cenusie.
- Artar
- Arbore cu lemnul alb, rezistent, inrudit, cu paltinul.
-
- Atmosfera
- Invelisul de aer mentinut in jurul Pamantului de forta
gravitatiei.
Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o inaltime de circa
3000 km, unde forta de gravitatie a Pamantului se egalizeaza cu forta
centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru.
Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca
efect al fortei centrifuge si miscarilor convective care o fac sa fie mai
bombata la poli si mai aplatizata la ecuator) si de "para" sau de
"cometa" pentru stratele superioare (din cauza "vantului solar" care o
turteste in partea expusa spre Soare, determinand totodatå alungirea ei
sub forma unei trene, in parte opusa).
- Atol
- Insula de forma unui inel, cu unele intreruperi, construita
prin
depunerea scheletelor de corali, avand la mijloc unlac de tip laguna
(lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale.
- Aur
- Metal pretios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac
obiecte de
valoare;
- Aurora boreala
-
- Autarhie
-
- Autobuz
-
- Autocamion
-
- Autoturism
-
- Avicultura
B
- Babele (munte)
- In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse
sub forma unui sinclinal suspendat
(platoul Bucegilor), apar forme structurale - brane, Sfinxul, Babele - si abrupturi majore
(indeosebi spre
Valea Prahovei).
- Baile Govora
- ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Oltului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune balneoclimaterica
- Baile Olanesti
- Statiune balneoclimaterica situata in Subcarpatii Getici.
Baile Tusnad
ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Oltului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune balneoclimaterica
- Baiului (munti)
- Culme muntoasa situata in grupa Sudica a Carpatilor Orientali -
1895 m.
Balea (lac glaciar)- Lac glaciar situat in grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali.
Balta Brailei- Portiunea cuprinsa intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua
(Cremenea)
("Insula Mare a Brailei").
Balta Ialomitei- Zona cuprinsa intre Dunare si Bratul Borcea.
Banatului (munti)- Grupa Carpatilor Occidentali din care fac parte:
- Muntii Semenic;
- Muntii Almaj;
- Muntii Aninei;
- Muntii Locvei;
- Muntii Dognecei.
Baraolt (munti)- Culme muntoasa situata in Carpatii Orientali, grupa centrala.
Barcau (rau )- Apa curgatoare ce-si are izvoarele in Muntii Apuseni, afluent al
Crisului Repede.
Bargaului (muntii)- Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), la sud de
Valea Somesului Mare. Sunt formati din
roci sedimentare, dar care, din loc in loc, sunt strapunse de roci eruptive.
Baritina- Sulfat natural de bariu.
Barza- Pasare migratoare, lipsita de glas, cu ciocul, gatul si picioarele
foarte lungi.
Basarabi (podgorie)- Localitate in Dobrogea unde se gasesc mari suprafete cultivate cu
vita de vie (podgoria Murfatlar)
- Basca Mare (rau)
- Impreuna cu Basca Mica, afluenti ai Buzaului.
Basca Mica (rau)- Impreuna cu Basca Mare, afluenti ai Buzaului.
Batiala , regiune- Portiune de mare sau ocean care corespunde cu taluzul continental
(aproximativ intre 200 si 2500 m)
Batolit- Corp intrusiv (granite, granodiorite, etc.) de mari dimensiuni
(peste 1.000 kmp) format prin
patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra; acoperisul are de obicei forma de
cupola si poate fi
scos la zi prin eroziune. Cand batolitele au sub 100 kmp. se numesc stokuri. Cand are
forma de lentila
patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica, stocul se numeste lacolit.
Bauxita- Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare
magmatice, bogate in silicati de aluminiu,
care se gaseste in natura sub forma de mase compacte.
Bazalt- Roca eruptiva, dura , compusa din minerale bogate in magneziu si
fier, care se intrebuinteaza in
constructii si pavaje.
Becata- Pasare migratoare care traieste in regiunile mlastinoase.
Benzina- Produs petrolier sau de sinteza format dintr-un amestec de
hidrocarburi lichide, utilizat ca principal
combustibil pentru motoare.
Berca-Arbanasi- Zona in Subcarpatii de Curbaura unde se gasesc vulcani noroiosi.
Berzunt (munte)- La rasarit de Valea Bistritei pe malul stang si paralel cu Muntii
Bistritei, se aliniaza o culme muntoasa
prelunga, mai scunda numita Stanisoara, iar mai departe, la sud de cotul pe care il face
raul Bistrita, se
desfazoara culmile Gosmanu si Berzunt.
Bicaz (oras )- Oras aflat in grupa centrala a Carpatilor Orientali, pe Valea
Bicazului.
Bicaz (rau)- Afluent al Siretului.
Bihor (varf)- Varf in Muntii Bihor din Muntii Apuseni - 1849 m.
Bihorului (munti)- Culme muntoasa in Muntii Apuseni - 1849 m in Vf. Bihor.
Biogen- (Despre roci) Care rezulta din tesuturi vii.
Biogeneza- Teorie dupa care orice fiinta ia nastere din alta fiinta.
Biogeografie- Stiinta care studiaza repartitia organismelor animale si vegetale
pe suprafata pamantului.
Biosfera- Totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate
elementele necesare vietii formeaza un
invelis specific, alaturi de hidrosfera, litosfera si atmosfera. Masa totala a litosferei
este de zece la
puterea a cinsprezece tone. Limitele sale sunt cuprinse intre cele mai mari adancimi ale
Oceanului
Planetar si marginea superioara a atmosferei. Biosfera este un suprasistem alcatuit din
numeroase
sisteme, intre care ecosistemele sunt unitatile functionale elementare. Biosfera este
unicul suprasistem
al Pamantului in care se produc substante organice prin procese specifice de transformare
a energiei
solare, ape, si materiei anorganice.
Biospeologie- Ramura a biologiei care studiaza fauna pesterilor.
Bistra (rau)- Afluent al Timisului. Face parte din grupa de sud a retelei
hidrigrafice.
Bistrita (rau)- Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre Moldova
Bistritei (muntii)- Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Centrala-1859.
Bivol- Animal domestic rumegator (asemanator cu boul), cu parul negru,
mai rar alb.
Bizam- Specie de animal rozator, cu blana pretioasa.
Bodoc (munti)- Culme muntoasa din Carpatii Orientali- Grupa Centrala.
Bolboci (lac)- Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa
si Bolboci, din care se asigura apa
necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.
Borceag- Cultura furajera formata dintr-un amestec de leguminoase si
cereale.
Borsa (oras)- Oras situat in Depresiunea Maramuresului, pe Valea Viseului, cu o
populatie de 25000-50000 locuitori.
Borviz- Apa minerala
Bour- Taur salbatic care traia odinioara si in tara noastra.
Bovine- Subfamilie de rumegatoare din care fac parte vitele cornute mari;
(la sing. - animal din aceasta
subfamilie.)
Brad- Arbore din familia pinaceelor, inalt pana la 50 m., cu tulpina
dreapta si frunze aciculare.
Brasov (oras)- Oras situat in Depresiunea Brasov. Este mentionat documentar inca
din oerioada feudala (1271).
Populatia este de 325.000 locuitori.
Bratul Borcea- De la Calarasi, Dunarea incepe sa coteasca, incetul cu incetul,
spre nord, desfacandu-se pana la Braila
de doua ori in cate doua brate, intre care se cuprind Balta Ialomitei (intre Dunare si
bratul Borcea) si
"Insula MAre a Brailei" (Balta Brailei) intre Dunarea Veche si bratul Dunarea
Noua (Cremenea).
Bratul Chilia- La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele
tei brate care strabat Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in
mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.
Bratul Sfantul Gheorghe- La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele
tei brate care strabat Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in
mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.
Bratul Sulina- La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele
tei brate care strabat Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in
mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.
Bretcu (munti)- Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Sudica situata in
estul Depresiunii Brasovului.
Briza- Vant regulat care sufla la tarmul marii, ziua spre uscat, iar
noaptea spre mare.
Bucegi ( munti)- Grupa de munti in Carpatii Meridionali. Grupa Bucegi se prezinta
ca un bloc de piatra, abrupt pe trei
laturi: spre Valea Prahovei - la est, spre Valea Dambovitei - la vest si spre Depresiunea
Brasovului - la
nord.
Muntii Bucegi propriu-zisi, cu inaltimi de peste 2000 m, se desfasoara intre Valea
Prahovei si Valea
Ialomitei. Claditi, ca si Ceahlaul, din conglomerate calcaroase, ei se infatiseaza, ca si
acesta, cu
marginile ca niste ziduri drepte, dar cu culmile netede ca un adevarat podis, numit de
aceea Podisul
Bucegilor. Din loc in loc, pe acest pod intalnim stanci formate in urma actiunii
indelungate a inghetului
si dezghetului, roase de vant si de ploaie, in forma de ciuperci (Babele) sau de cap de om
(Sfinxul). Cel
mai inalt varf din Muntii Bucegi este Omu (2505 m), pe care exista statie meteorologica si
o cabana
turistica. Din apropiera acestui varf izvoraste Ialomita.
Bucuresti- Bucuresti este capitala Romaniei. Este cel mai mare oras al tarii.
Are o populatie de peste 2,5 milioane
de locuitori. Este asezat in partea centrala a Campiei Romane si cuprinde 6 sectoare
urbane si sectorul
agricol Ilfov din jurul orasului. In hrisovul dat la 20 septembrie 1459 de catre Vlad
Tepes. domnul Tarii
Romanesti, orasul Bucuresti este pomenit pentru prima data cu numele de "Cetatea
Bucuresti", desi
orasul este mult mai vechi decat data mentionata.
Din anul 1862 dupa unirea celor doua principate, orasul devine capitala Romaniei. Orasul
s-a
dezvoltat continuu. In prezent este cel mai important centru politico administrativ si cel
mai puternic
centru industrial al tarii. De asemenea, in Bucuresti se afla cele mai inalte institutii
de cultura,
numeroase licee si scoli generale, precum si numeroase monumente de mare valoare istorica
si
artisitca.
Bulgaria- Tara vecina, situata la sudul tarii noastre in Peninsula
Balcanica.
Busteni- ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria chimica (hartie)
Turistic: statiune climaterica
Buzau (rau)- Apa curgatoare ce face parte din grupa de est a retelei
hidrografice. Este afluent al Siretului. Are ca
afluenti: Basca Mare, Basca Mica, Slanic, Calnau, Basca Chiajdului.
Buzaului (munti)- Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.
Cabalin- Denumire generica data cailor.
Caciulata- Statiune balneo-climaterica situata pe malul Oltului, in
vecinatatea Muntilor Capatanii (langa Calimanesti).
Calcan- Peste de mare cu corpul turtit lateral si cu ochii pe partea
stanga a capului.
Calcar- Roca sedimentara, formata din carbonat de calciu; piatra de var.
Calimanesti- Statiune balneo-climaterica situata pe malul raului Olt, in
vecinatatea muntilor Capatanii (langa Caciulata).
Calimani (munti)- Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 2100 m in
Vf.Pietrosu.
Calmatui- Afluent direct din Campia Romana ai Dunarii alaturi de Drincea,
Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Mostistea.
Calutul de mare- Mic peste marin cu capul asemanator cu cel al calului.
Cambisoluri- Cuprind solurile brune si brune acide, caracterizand Subcarpatii,
munti josi si mijlocii. Clasa de soluri care include solurile cu orizont B cambic.
- Campia Aradului
- Parte a Campiei de Vest.
Campia Baraganului- Campie situata in sud, avand ca componente Baraganul Ialomitei si
Baraganul Calmatuiului (campii tabulare).
Campia Boianului- Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie
tabulara).
Campia Burnazului- Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie
tabulara).
Campia Crisurilor- Componenta a Campiei de Vest (campie joasa).
Campia Gavanu-Burdea- Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie
tabulara).
- Campia Moldovei (Jijiei)
- Campia Moldovei ocupa partea de nord-est. Este o regiune de
dealuri mai joase (200 m inaltime) situata in est, parcursa de raul Jijia (afluent al
Prutului).
Campia Olteniei- Campie situata intre Dunare, Olt si Podisul Getic. Este strabatuta
pe mijloc de Jiu. Ea alcatuieste partea cea mai ingusta a
Campiei Romane. Are ca si componente campiile tabulare: Campia Blahnitei, Campia
Bailestilor, Campia Roamanatilor.
Campia Pitestilor- Componeneta a sectorului Olt-Arges din Campia Romana (campie
piemontana).
Campia Romana- Campia Romana este situata in partea de sud a tarii, de-a lungul
Dunarii, numita de aceea Campia Dunarii. Intrucat ea este cuprinsa in intregime pe
teritoriul tarii noastre, fiind cea mai intinsa dintre campii, este numita si Campia
Romana. De la vest la est, are o lungime de peste 300 km. Latimea maxima o are intre Buzau
si Fetesti (125 km). Catre vest, sud si est, ea este marginita de lunca Dunarii, iar catre
nord este delimitata de marginea Podisului getic (pana la Valea Dambovitei), de dealurile
subcarpatice (intre vaile Dambovita si Trotus0 si de Podisul Moldovei. In parte de nord,
catre dealuri, Campia Romana are inaltimea de pana la 300 m, dar scade treptat spre est,
unde ajunge la
10m. La varsarea Siretului in Dunare, inaltimea este doar de 5 m. Prin urmare Campia
Romana este inclinata spre sud si est.
Campia Siretului- Componenta a Campiei Estice (campie de subsidenta).
Campia Somesului- Componenta a Campiei Vestice (campie joasa) strabatuta de raul
Somes.
Campia Timisului- Componenta a Campiei Vestice (campie joasa), strabatuta de raul
Timis.
Campia Vlasiei- Campie tabulara, componenta a Campiei romane, marginita de Campia
Gherghitei, Campia Mostistei, Campia Titu, Campia Calnaului.
Campia de Vest- Este delimitata spre apus de hotarul tarii noastre cu Ungariasi
Iugoslavia. Catre est ea se intinde pana la marginea dealurilor, in cuprisul carora
patrunde ca niste golfuri, de-a lungul raurilor. In nord, Campia de Vest incepe de la raul
Tur, iar in sud, se terminala granita cu Iugoslavia, fiind cea cand mai ingusta Campia
Somesului, Campia Crisurilor, Campia Aradului), cand mai lata (Campia Timisului).
Campie- Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren.
Campie tabulara- Campii formate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor
mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) acoperite cu loess.
Campia Bailestilor
Campia Romanatilor
Campia Blahnitei
Campia Vlasiei
Campia Boianului
Campia Gavanu-Burdea
Campulung Moldovenesc- Oras situat in Depresiunea Campulung avand o populatie de sub
25000 locuitori.
Candrel (munti)- Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang - 2244 m.
Canepa- Planta erbacee cultivata pentru fibrele textile care se scot din
tulpina si pentru uleiul extras din seminte si folosit la prepararea lacurilor.
Capatanii (munti)- Culme muntoasa din Carpatii Meridionali-Grupa Parang - 2124 m in
Vf.Ursu.
Capra (Vf.)- Varf in Muntii Parang -1926 m.
Capra neagra (capra de munte)- Capra salbatica cu parul brun negru, din regiunile alpine.
Caprine- Denumire generica data caprelor.
Capul Midia- Localitate pe malul marii.
Caracuda- Peste de balta cu corpul turtit lateral, lung de 25-30 cm.
Caramida refractara- Caramizi care rezista la temperaturi inalte fara sa-si schimbe
structura si caracteristicile.
Carasul- Peste de balta lung de 15-20 cm., din famila crapului.
Carbune- Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra,
formata prin carbonizarea resturilor vegetale si folosita drept combustibil.
Carbune brun- Carbune inferior , cu un orocent scazut de carbon si vechime mica.
Carpatic (tip)- Tip de relief montan caracterizat prin combinarea formelor
rezultate din structuri cutate complexe, din inaltari si scufundari ale unor blocuri
hercinice, din vulcanisn si suprafete de nivelare.
Carpatii- Muntii Carpati sunt Munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei
alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei
si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriu Cehiei, Slovaciei,
Poloniei, al Ucrainei, al Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in
Valea Timokului. Lungimea totala a intregului lant este de 1600 km. L arandul lor Carpatii
fac parte dintr-un sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si
Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare ,
in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani).
Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor.
Carpatii Meridionali- Carpatii Occidentali constituie sirul cel mai impunator, mai masiv
si mai inalt din Carpatii romanesti.
Ei sunt cuprinsi intre Valea Prahovei, care-i desparte de Carpatii Orientali, si culoarul
Timis-Cerna-Bistraaa, care-i separa de Carpatii Occidentali.
Carpatii Meridonali sunt alcatuiti din urmatoarele grupa:
- grupa Bucegi,
- grupa Fagaras,
- grupa Parang,
- grupa Retezat-Godeanu.
Carpatii Occidentali- Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre ramurile
Carpatilor romanesti, sunt totodata cei mai fragmentati. Culmile nu mai pastreaza aceeasi
continuitate pe care am intalnit-o in celelalte regiuni muntoase, aceasta din cauza
prabusirilor care au dat nastere, in cuprinsul lor, unor depresiuni si culoare largi.
Foarte felurita este si alcatuirea geologica, un adevarat "mozaic" de roci.
Carpatii Occidentali se intind de la Valea Dunarii, in sud, pana la Valea Barcaului,
afluent al Crisului Repede, in nord.
Carpatii Occidentali frmeaza ramura muntoasa care inchide spre apus arcul carpatic din
tara noastra. Ei sunt alcatuiti din roci cristaline, din calcare, grasii si roci eruptive.
Cu toate caaaa in cea mai mare parte sunt claditi din roci tari, ei sunt mai putin inalti
decat celelalte ramuri ale Carpatilor, cele mai mari inaltimi trec cu putin de 1800 m.
Aceasta se datoreste nu numai activitatii de eroziune a agentilor externi, ci si
inaltarilor mai reduse la care au fost supusi in timpul formarii lor.
Carpatii Occidentali sunt alcatuiti din urmatoarele grupe:
- grupa Muntilor Banatului,
- Masivul Poiana Rusca,
- grupa Muntilor Apuseni.
Carpatii Orientali- Carpatii Orientali se intind pe directia NV-SE, de la hotarul de
nord al tarii pana la Valea Prahovei. Muntii pot fi trecuti cu usurinta dintr-o parte in
alta pe vaile apelor care , in unele locuri, ii taie de-a curmezisul: Moldova, Bistrita,
Trotusul, Buzaul, Trotusul, Buzaul, Prahova si o serie de afluenti ai acestora sau prin
trecatori inalte de culme.
Carpatii Orientali se infatiseaza sub frma a trei siruri paralel. Dintre acestea, sirurile
situate in mijloc si spre est s-au format
prin incretirea scoartei, iar cel dinspre vest a fost cladit prin eruptii vulcanice,
formand lantul muntilor vulcanici.
Carpen- Arbore cu frunze ovale dintate si cu flori in amenti, cu lemnul
dur si rezistent.
Carst- Totalitatea formelor de relief create in rocile usor dizolvabile
(calcar, sare, gips), atat la suprafata (exocarst) cat si in interior (endocarst), prin
procese de dizolvare, de precipitare, cat si prin eroziune. Termenul s-a generalizat de la
Podisul Karst, din Iugoslavia.
Tipuri de carst:
- merocarst-incipient, limitat mai ales la unele forme de adancime, din cauza stratelor
subtiri si calcarelor cu facies marnos sau cretos
- holocarst-integral, foarte dezvoltate pe verticala, in calcarele groase si pure din
climatele umede sau temperate; se mai
numeste si calcar dinaric;
- fosil - ingropat sub sedimente mai noi; Kegel-carst - campuri carstice in climatul
intertropical cu martori desi sub forma de turnuri (kegel);
- clastocarst sau pseudocarst - format in loess, tufuri, aglomerate vulcanice;
- vulcano-carst - in roci vulcanice;
Castanul dulce- Arbore cu frunze simple, dintate, cu flori mici galbui si cu
fructe comestbile, dulci.
Castor- Mamifer rozator cu blana pretioasa, care traieste in colonii.
Catena- Lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formata cam in
acelasi timp.
Cauciuc- Material elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau
fabricat prin procedee chimice.
Cazane- Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in
calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej) - Cazane, a fost pus in valoare prin
crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme
hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa.
Ceahlau (munte)- Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1907 m.
Cerb- Mamifer rumegator, de padure, cu corpul mare si cu coarnele
ramificate.
Cereal- Grupa de plante agricole (alimentare si furajere) din familia
gramineelor.
Cerna (rau)- Rau din grupa de sud a retelei hidrografice. Baile Herculane
(statiune balneo-climaterica) si Orsova sunt situate pe Cerna.
Cernei (munti)- Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu.
Cernoziom- Pamint negru , deosebit de fertil, care se gaseste mai ales in
regiunile de stepa
Cernoziom levigat- Tip de sol din clasa molisolurilor.
Cerul- Arbore mare, asemanator cu stejarul, cu fructul ghinda.
Cetatile Ponorului- "Cetatile Ponorului" sunt situate in partea centrala a
Muntilor Bihorului si sunt formate dintr-un sir de pesteri, ca niste galerii stramte sau
sali uriase, cu stalactite si stalagmite, spate de apele subterane.
Chefal- Nume dat la doua specii de pesti marini, cu partea superioara a
capului mare si turtita.
Cheile Dambovicioarei- Chei sapate in rocile calcaroase de raul ce acelasi nume, in
adancul lor fiind sapata Pestera Dambovicioarei.
Cheile Tatarului- Chei sapate in rocile calcaroase ale muntilor de raul Ialomita, in
adancul lor fiin sapata Pestera Ialomitei.
Cherestea- Material lemnos (scanduri, grinzi) intrebuintat in constructii.
Cibin (rau)- Afluent al Oltului, impreuna cu Sadu si Hartibaciu.
Ciment-
- Material pulverulent obtinut prin macinare clicherului, care in
contact cu apa, se intareste, fiind folosit in constructii.
Ciomatu (munte)- Culme muntoasa din Carpatii Orientali - Grupa Centrala -1301 m.
Circ glaciar- Depresiune circulara in regiunile inalte ale muntilor , formata
prin eroziune sau prin actiunea unui ghetar.
Ciucas (varf)- Varf in Muntii Ciucasului, Carpatii Meridionali -1954 m.
Ciucasului (munti)- Munti in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1954 in Vf.Ciucas.
Ciucului (munti)- Munti in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Clean- Peste de apa dulce cu corpul gros acoperit cu solzi mari.
Clima- Totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice
unei regiuni gografice.
Clima temperat-continentala de tranzitie- Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental
moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al
Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice,
mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie
conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura
diversificata.
Clor- Gaz galben-verzui, foarte toxic, folosit ca dezinfectant si
decolorant.
Cluj-Napoca- Cluj-Napoca este al saelea oras din tara dupa numarul populatiei.
Aicei se afla Universitatea, Teatrul National si Opera
Romana, institute si scoli, precum sio o frumoasa gradina botanica. La Cluj-Napoca se
gaseste si un institut pentru cercetarea pesterilor, primul din lume, infiintat de marele
naturalist roman Emil Racovita. Orasul este un centru industrial puternic prin industria
constructoare de masini, chim,ica, de pielarie, textila, alimentara, etc.
Cocosul de munte- Pasare salbateca mare, cu pene negre si verzi-albastrii.
Cocs- Produs rezultat de la distilarea carbunilor la temperaturi inalte.
Colilie- Numele mai multor specii de plante erbacee cu tulpini subtiri,
inalte, cu peri albi in varful semintelor.
Colmatare- Proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgatoare, a unei
depresiuni, zone lacustre, lac antropic, balta, lunca, sau chiar albia unui rau.
Coloane de bazalt (m.Metaliferi)- Varietatea structurii geologice, ca si frumusetea vailor fac din
Muntii Apuseni un tinut foarte pitoresc, unde se intalnesc pesteri, chei si alt
curiozitati ale naturii. Amintim, intre aceastea, coloanele de bazalt din Muntii
Metaliferi, care au infatisarea unor turnuri de ceatae ruinata, apoi izbucurile, izvoare
care rabufnesc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi.
Colorant- Substanta (naturala sau sintetica) cu care se coloreaza.
Comanesti- ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Comanesti
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbunelui, lemnului (cherestea de rasinoase, prelucrarea complexa a
lemnului)
Combina- Masina de lucru complexa care indeplineste, intr-un proces
tehnologic, mai mute operatii;
Combina miniera- Masina ce efectueaza taierea rocilor si colectarea minereului din
frontul de lucru.
Compresor- 1. Masina care serveste la comprimarea unui gaz;
2. Masina prevazuta cu un cilindru metalic masiv, servind la nivelarea si indesarea
terasamentelor.
Comuna- Unitate administrativa de baza compusa din unul sau mai multe
sate.
Conditii de mediu- Totalitatea factorilor de mediu biotici si abiotici in care
traieste o fiinta.
Conducte magistrale- Teava sau ansablu de tevi pentru transportul fluidelor pe un
anumit traseu.
Constanta
Orasul Constanta este cel mai mare port al tarii la Marea Neagra. Constanta dispune de un
mare santier naval, de multe
intreprinderi industriale, institute de invatamant superior, de cultura si arta, fiind
totodata principalul centru al turismului de pe litoral.
Constanta
Oras situat in zona litorala, cu o populatie 350000-400000 locuitori. Cunoscut inca din
perioada antica, sec VII-VI i.Hr., ca
- Tomis.
Convectie
Miscare verticala (ascendenta si descendenta) a aerului determinata de incalzirea inegala
a straturilor inferioare ale atmosferei (convectie termica) sau de obstacolele aflate in
calea aerului in miscare (convectie) dinamica. Aceasta din urma poate fi
orografica, in cazul cand obstacolul este un lant montan, si frontala, cand este o masa de
aer mai rece.
Coraziune- Actiune a vantului de slefuire a rocilor in mod diferentiat, prin
intermediul particulelor de nisip, praf sau ace de ghiata. Realizeaza
urmatoarele forme de relief: ciuperci, babe, saltele, tigai, sfere, dreikantere etc.
Corindon
- 1 Piatra pretioasa formata dintr-un oxid natural de aluminiu,
cristalizat, aproape tot atat de dur ca diamantul; corund.
Cormoran
Pasare palmipeda acvatica, cu ciocul lung, incovoiat, care se hraneste cu pesti.
Corund
Corindon
Corvide
Familie de pasari din care fac parte corbul, cioara, gaita, etc.
Costinesti
Statiune pe malul Marii Negre.
Cotnari
Podgorii - situate in Pod. Moldovei.
Covasna
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Brasov
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea), textila (lana)
Turistic: statiune balneoclimaterica
Cozia (munti)- Culme muntoasa - 1668 m - din Grupa Fagaras a Carpatilor
Meridionali.
Cracau (rau)
Afluent al Siretului.
Crap
Peste de apa dulce, cu solzi mari, cu doua perechi de mustati in jurul gurii.
Cresterea animalelor
Ramura a agriculturii.
Cretacic
Ultima perioada a erei mezozoice.
Crevete
Crustaceu marin comestibil
Crisul Alb
Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu
Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;
Crisul Negru
Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu
Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;
Crisul Repede
Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu
Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;
Crivat
Vant puternic, rece, care sufla iarna in tara noastra dinspre nord-est.
Crom
Metal dur, asemanator cu fierul, folsit in fabricare otelurilor speciale, in tabacarie,
etc.
Crov
Depresiune mica, circulara sau elipsoidala, formata pe roci de tipul loessului, prin
tasare, in regiune de stepa. Lungimea si
latimea unui crov poate atinge zeci si chiar sute de metri, dar adancimea numai 2-5 m.
Crovurile mentin uneori apa, formand lacuri. Sunt tipice in Baragan, Burnas,
Gavanu-Burdea. Prin ingemanare si extindere crovurile dau depresiuni mai mari numite
gavane si padine. Denumiri locale: gavan, padina, coscova, rovina, strachina.
Cuart
Mineral foarte raspindit in natura, care se gaseste in stare amorfain nisip sau
cristalizat in cristale de diferite culori
Cuaternar
A patra era geologica; dureaza 1,5 milioane de ani (cand se include si villafranchianul)
dupa cronologia lunga, sau 500.000 ani dupa cronologia scurta. Se deosebeste de tertiar
prin aparitia glaciatiunilor si a omului; din punct de vedere tectonic este o continuare a
Pliocenului. Se subdivide in moduri diferite dupa urmatoarele criterii: glaciatiuni,
sedimente marine, fauna terestra, industriile umane si hominizi.
Mai frecvent se folosesc urmatoarele subdiviziuni: pleistocen (glaciar) si holocen
(postglaciar) , cuaternar inferior (din
villafrankian pana la prima glaciatiune), Cuaternar mediu (glaciatiunile Donau, Gunz,
Mindel) si cuaternarul superior
(interglaciarul Mindel-Riss, glaciatiunile Riss si Wurm, tardiglaciarul si postglaciarul).
Cuc
Pasare migratoare cu penele cenusii, cunoscuta prin strigatul ei caracteristic.
Culmea Niculitelului
Culmea Niculitel atinge 363 m si este situata in Podisul Dobrogei de Nord.
Culoarul Bistrei
Culoar situat pe valea raului Bistra, separa Muntii Poiana Rusca de Grupa Retezat-Godeanu
de Muntii Poiana Rusca.
Culoarul Rucar-Bran
Se afla intre muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului.
Culoarul Timis-Cerna
Culoar situat pe vaile raurilor Timis si Cerna si care separa Muntii Banatului de Grupa
Retezat-Godeanu de Muntii Poiana
Rusca.
Cultura plantelor
Ramura a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor in vederea obtinerii de
alimenta, furaje sau materii prime.
Cumanii (popor migrator)
Popor de neam turcic care, migrand dinspre est, a ajuns in sec. XI si pe teritoriu tarii
noastre.
Cuprifer
Care contine cupru.
Cupru
Metal de culoare rosiatica, maleabil si ductil, bun conducator de electricitate, cu
numeroase intrebuintari in industrie.
Curba izotermica
Curba care uneste, pe o diagrama, punctele cu aceeasi temperatura ale unui proces fizico
chimic.
Curburii (muntii)
Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (a Curburii).
D
Dambovita (rau)
Afluent al Argesului. Are ca afluenti: Dambovicioara si Colentina.
Darmanesti
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Comanesti
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: extractia si prelucrarea petrolului
Dealu Mare (munte scund)
Deal 587 m - apartinand Podisului Moldovei.
Dealurile Banatului
Componente ale Dealuriloe de Vest, Dealurile Banatului se situeaza intre
Nera si Mures, sunt joase ca inaltime, ajungand la 200-300 m. Cele mai
insemnate sunt Dealurile Lipovei si Dealurile din Sud.
Dealurile Crasnei
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crasnei si Dealurile Silvaniei
(Salajului), care se intind intre vaile Barcau si Somes.
Dealurile Crisene
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crisene ocupa o intindere mai
mica decat Dealurile Banatului, dar au inaltimi mai mari. Ele sunt acoperite
cu podgorii, livezi cu pomi fructiferi si chiar paduri, acolo unde culmile sunt
mai inalte.
Dealurile Lipovei
Vezi Dealurile Banatului.
Dealurile Silvaniei (Salajului)
Vezi Dealurile Crasnei.
Dealurile Tulcei
Componente ale Masivului Dobrogei de Nord.
Dealurile de Vest
Incep de la Valea Nerei in sud si se intind pana la Valea Somesului, in nord
pe marginea Carpatilor Occidentali, facand trecera spre Campia de Vest.
Aceste dealuri nu se prezinta ca un sir continuu, deoarece, pe alocuri, muntii
ajung chiar pana la campie (de ex. Muntii Zarandului).
Decapod
Ordin de crustacee cu zece picioare.
Defileu
Vale strimta si adinca intre doi munti, sapata de o apa curgatoare;
trecatoare.
Defileul Dunarii
Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea
profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de
la Portile de Fier. In parte de nord sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului
(intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova) Podisul
Mehedinti; unitati care au corespondente la sud de Dunare, unde Carpatii se
continua.
Defileul Jiului
Jiu, cu izvoare in Carpatii Meridionali (Jiu de Vest in Godeanu si Jiu de Est
in Paring), strabate mai multe unitati (Depresiunea Petrosani, Defileul
Lainici, Depresiunea Tirgu Jiu Cimpu Mare, Podisul Getic, Cimpia Romana)
si primeste ca afluenti principali pe Tismana, Motru, Gilort si Amaradia;
Defileul Jiului separa Muntii Vulcan de Muntii Parang.
Defileul Muresului (Toplita-Deda)
Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea
Giurgeu defileul Toplita Deda, Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor
Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune
granita cu Ungaria si se varsa in Tisa.
Defileul Toplita-Deda desparte Muntii Caliman si Muntii Gurghiului.
Delfin
Cetaceu rapitor cu corpul in forma de fus, de 2-3 m lungime, cu botul alungit
si prevazut cu numerosi dinti.
Delta Dunarii
Este regiunea cea mai joasa si mai noua a pamantului romanesc, pe care
fluviul o cladeste inainte de a se varsa inmare, reprezentand un tinut cu totul
deosebit.
Dendrologie
Parte a botanicii care se ocupa cu studiul plantelor lemnoase.
Depresiune
1. Intindere de teren inconjurata de inaltimi;
2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc
oarecare.
Depresiunea Almajului (Bozovici)
Depresiune situata in Muntii Banatului.
Depresiunea Brasov
Depresiune situata in grupa sudica a Carpatilor Orientali.
Depresiunea Campulung
Depresiune situata in Subcarpatii Getici.
Depresiunea Campulung Moldovenesc
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.
Depresiunea Caras-Ezeris
Depresiune situata in Muntii Banatului.
Depresiunea Casin
Depresiunem situata in Carpatii orientali-Grupa Centrala.
Depresiunea Chiojd
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.
Depresiunea Ciucului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Depresiunea Comanesti (Darmanesti)
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Depresiunea Cracau-Bistrita
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.
Depresiunea Dornelor
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.
Depresiunea Dumitresti
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.
Depresiunea Fagaras
Depresiune situata in Carpatii Meridionali, la Poalel Muntilor Fagaras.
Depresiunea Giurgeului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Depresiunea Hateg
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.
Depresiunea Lovistei
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras.
Depresiunea Maramuresului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.
Depresiunea Nalbant
Depresiune situata in Masivul Dobrogei de sud.
Depresiunea Neamtului
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.
Depresiunea Petrosani
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.
Depresiunea Sibiu
Depresiune situata in Podisul Transilvaniei, zona submontana.
Depresiunea Tazlau – Casin
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.
Depresiunea Tg. Jiu-Campu Mare
Depresiune situata in Subcarpatii Getici.
Depresiunea Vad-Borod
Depresiune situata in Carptii Apuseni.
Depresiunea Vrancei
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.
Depresiunea Zarandului
Depresiune situata in Muntii Apuseni.
Detritic
(despre roci) Provenit din alte roci prin farimitarea cauzata de agentii
externi.
Detritic, orizont
Care este compus din detritus. Geologie: roca sedimentara compusa din
detritus mobil sau cimentat.
Detritus
Material rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor
modificatori externi. Poate fi:
- mineral - din dezagrgarea rocilor;
- organic - din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante.
Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in:
- psefite - pietrisuri;
- psamite - nisipuri;
- pelite - praf sau mal.
Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e
rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne.
Devonian
(In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat) = a treia (sau a
patra) perioada a erei paleozoice, caracterizata prin existenta plantelor cu
organizare simpla, a tuturor claselor de nevertebrate etc.
Diaspora
Romanii din afara hotarelor tarii - in cazul nostru.
Diatomee
Clasa de alge monocelulare microscopice, cu cochilii de silice.
Diatomita
Sediment silicios, consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee;
tripoli, kiselgur.
Dihor
Mamifer carnivor de marimea unei pisici, cu corpul lung si subtire, cu
picioarele scurte.
Dobresti (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.
Dognecei (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului - 617m.
Dolomit
Roca sedimentara, dublu carbonat de calciu si magneziu. Se intrebuinteaza ca
fondant in siderurgie, ca piatra de constructie, in industria chimica (la
fabricarea acidului carbonic), in industria sticlariei, ca ingrasamant chimic
etc.
Dom
Structura geologica in forma de bolta larga circulara sau eliptica.
Dragasani (podgorii- pod.Getic)
Localitate in Pod.Getic renumita pentru podgorii.
Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin)
Drobeta-Turnu-Severin.
Dropia
Pasare de stepa, de talie mare (ocrotita prin lege).
Duna
Movila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase.
Dunarea
Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale
ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare
(in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un
fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea
au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de
favorabil cailor de comunicatie interioare.
Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o
strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. La
intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5560 m3/s datorita in buna
parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta
hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i
dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1075 km si
aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageanca inainte ca fluviul sa
se desparta in bratele ce alcatuiesc delta si sa-si rasfire apele pe numeroase
garle, debitul mediu ajunge la 6470 m3/s, egal cu cel al Volgai.
Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere
diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in
calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej), a fost pus in valoare prin
crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme
hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile
de Fier-Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari
ostroave), dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la apele
mici). Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in
doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe vremuri cu mlastini, lacuri
si paduri, in prezent indiguite, drenate si cultivate agricol. in aval de Braila
este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia
navelor maritime (peste 7m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face pe
bratul Sulina, canalizat si permanent dragat de aluvunile ce se depun cu
deosebire la varsarea in mare formand bara de la Sulina.
Dunarea Noua
Vezi Bratul Borcea.
Dunarea Veche
Vezi Bratul Borcea.
E
Ecosistem
Sistem ecologic unitar, mai mult sau mai putin stabil, rezultat din
interactiunile dintre organismele vii si mediul inconjurator. El reprezinta
unitatea structurala si functionala de baza in ecologie si constituie un nivel
superior de organizare a materiei vii (ex: lacul, padurea, pajiste, etc.).
Ecuator
Cercul conventional care imparte Pamantul in doua emisfere egale, planul
sau fiind perpendicular pe axa polilor. Ecuatorul impreuna cu meridianul
zero alcatuiesc sistemul de referinta al coordonatelor geografice. Lungimea
ecuatorului este de 40.075,704 km (dupa elipsoidul Krasovski). Prin extensie
se spune si:
- ecuator ceresc (cercul rezultat din intersectia planului ecuatorului terestru
cu sfera cereasca);
- ecuator magnetic (linia care uneste punctele de pe suprafata Terrei unde
inclinatia magnetica este zero);
- ecuator termic (linia ce uneste punctele cu cea mai ridicata temperatura
medie anuala, situata obisnuit la Nord de ecuatorul geografic, la circa 10 gr.
lat.nordica, trecand prin Sahara,Thar, California).
Eforie Sud
Localitate si statiune pe malul Marii Negre.
Eforie Nord
Localitate si statiune pe malul Marii Negre.
Elicopter
Vehicul aerian prevazut cu una sau mai multe elice portante, care poate
decola si ateriza pe verticala.
Energia apelor termale
Energia calorica degajata de apele termale.
Energia eoliana
Energia produsa de vant (miscari de mase de aer).
Energia nucleara
Energia obtinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactii nucleare;
energia atomica.
Energia solara
Energia emisa de soare si folosita in diverse moduri si scopuri.
Energia valurilor marii
Energia produsa de valurile marilor.
Eolian
Care este actionat sau produs de vant.
Epirogeneza
1. Instalarea si incatusarea unui curs de apa si a vaii sale in roci dure, dupa
traseul avut anterior in rocile moi situate deasupra. O vale epigenetica se
poate forma pe doua cai:
- prin supraimpunere (cand valea a trecut dintr-o patura moale discordanta,
care masca pe cea dura, si s-a incatusat in cea masiva de dedesubt; sau valea
curgea anterior pe o suprafata de nivelare ce reteza deopotriva indiferent ce
roca);
- prin antecedenta, cand au intervenit miscari tectonice ulterioare instalarii
raului, care au ridicat o structura sub forma de anticlinal sau horst, sau
ramura muntoasa, fara ca valea sa se deplaseze, ci s-a incatusat in loc (ex.
Buzau).
Totusi, cel mai adesea, supraimpunerea si epirogeneza se cosidera a fi acelasi
lucru.
2. prin extindere, se foloseste si relief epigenetic pentru unele forme pozitive
dezvelite prin eroziune diferentiata de sub o patura mai moale de sedimente
(ex. o parte din Subcarpatii scosi de sub pietrisurile villafranchiene sau unele
masive cum ar fi culmea cristalina a muntilor Codrului sau chiar a
Mezesului, scoase de sub patura sedimentara).
Epoca geologica
Subdiviziunea de ordinul trei in scara geologica ( ex: Eogen, Miocen), dupa
era si perioada.
Epoca geomorfologica
Cea mai mare subdiviziune in scara evolutiei paleogeomorfologice (ex. epoca
carpatica, dupa care urmeaza etapa, faz, subfaza.
Epoca glaciara
Parte a erei cuaternare, ce corespunde, in mare, cu Paleoliticul, cand
climatul s-a racit in mai multe randuri si a fost relativ umed, astfel ca s-au
putut instala, pe o parte din zonele temperate, mari calote glaciare. Epoca
glaciara a durat peste 500.000 ani si s-a terminat acum 10.000 ani. Dupa
studiile facut e in Alpi au fost determinate patru faze glaciare: Gunz, Mindel,
Riss, Wurm.
Era geologica
Diviziune de ordinul I a timpului geologic, care se caracterizeaza prin mari
evenimente geologice. Ele se deosebesc fie dupa criterii stratigrafice (Arhaic,
Algonkian, Primar, Secundar, Tertiar, Cuaternar), fie dupa criterii
paleotologice (Azoic, Proterozoic, Paleozoic, Mezozoic, Neozoic), fie
combinat.
Etajul fagului
Etajul fagului incepe de la 500 m si urca pana la 1200 m. Este in continuarea
etajului stejarului. In unele parti, insa, fagul coboara chiar sub 100 m ca, de
exemplu, in Defileul Dunarii sau chiar in Campia Romana (padurile de
SNagov, Pustnicu, Baneasa etc.), dar poate ajunge si la altitudinea de 1500
m. Este etajul cel mai intins, ocupand 1/3 din suprafeta paduroasa a tarii.
Arborele principal care compune acest etaj este fagul. La partile joase,
fagul se amesteca cu stejarul, iar la cele superioare, cu rasinoasele.
Etajul rasinoaselor
Etajul rasinoaselor este situat la limita superioara a zonei padurilor, fiind
mai mult raspandit in Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Limita in
altitudine a acestui etaj poate cobora chiar pana la 650 m, dar poate si urcca
pana la 1600-1800 m. Pe langa molid si brad aici mai cresc si alte specii de
rasinoase, ca, de exemplu,larice, pinul s.a. Cel mai raspandit dintre rasinoase
este insa molidul.
Etajul stejarului
Etajul stejarului incepe de la inaltimea de 150 m si urca pana spre 500 m. El
ocupa partea cea mai de jos a zonei padurilor. Este numit asa dupa feluritele
specii de stejar care intra in alcatuirea lui (gorunul, cerul, garnita, stejarul,
pufos). Pe langa stejar, aici se mai intalnesc carpenul, teiul, frasinul, artarul,
jugastru, paltinul, ulmul etc.
Etapa morfotectonica
A doua treapta dupa epoca) in scara morfotectonica, care reuneste mai multe
faze tectonice ce contribuie la conturarea unor ansambluri de unitati
morfotectonice, caracterizate prin dominarea unui anumit stil de tectogeneza
(ex. Etapa Neocarpatica, caracterizata prin ridicari in ansamblu).
Etnic
Referitor la apartenenta unui popor.
Eustatism
Miscarile pozitive sau negative de lunga durata ale nivelului oceanic. Ele pot
fi cauzate de variatia volumului chiuvetelor oceanice (eustatism diatrofic),
sau a volumului apei prin retinerea unei parti in calotele glaciare, sau prin
topirea acestora (glacioeustatism). Sinonim eustazie.
Eustazie
Vezi Eustatism.
Exondare
Iesirea de sub apele marii a unor parti din scoarta terestra , fie prin miscari
epirogenetice pozitive, fie prin eustatism negativ, ambele ducand la o
regresiune marina. Exondarea se mai poate realiza prin colmatarea totala a
unui lac sau mare de mica adancime. Sininim cu emersiune.
F
Facies
Totalitatea caracterelor petrografice si paleontologice ale unui depozit sau
roci, determinate de conditiile genetice ale mediului in care s-au format. Se
subimpart in: litofaciesuri (gresos, calcaros, argilos, etc.) si biofaciesuri (
numulitic, coraligen, etc)
Fag
Arbore inalt de 15-30 m., cu scoarta neteda, al caruo lemn este folosit in
industria de mobile si de celuloza sau drept combustibil.
Fagaras (grupa)
Grupa Fagaras, parte a Carpatilor Meridionali, se intind intre Dambovita si
Olt si este aproape in intregime formata din sisturi cristaline. Ea cuprinde
doua culmi cu infatisari deosebite: Muntii Fagarasului spre nord si Muntii
Papusa, Iezer, Ghitu, Fruntii si Cozia spre rasarit.
Culmea dinspre miazanoapte este cea mai semeata. Ea poarta numele de
Muntii Fagarasului. Pe toata lungimea acestora se insira ca dintii fierastrau,
varfuri de 2000 m si chiar de peste 2500 m, intre care Moldoveanu (2544 m)
si Nehoiu (2535 m), cele mai inalte varfuri din Carpatii romanesti.
Fagaras (munti)
Vezi Fagaras (grupa).
Faina glaciara
Fractiuni fine morenaice prin a caror frecare laminara se realizeaza
polizarea rocilor sub ghetar.
Faneata
Teren in care creste iarba pentru fan.
Fauna
Totalitatea speciilor de animale, dintr-o regiune, dintr-o anumita epoca
geologica.
Feldspat
Mineral cu structura lamelara , care face parte din compozitia mai multor
roci , mai ales a celor eruptive.
Fenomen antropogen
Fenomen datorat actiunii omului cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si
climei ; fenomen antropic.
Fier
Metal greu, de culoare cenusie, maleabil, ductibil, bun conducator de caldura
si electricitate si care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseste pe
scara larga in industrie.
Fiord
Golf maritim stramt, sinuos si intrat adanc in uscat, cu maluri abrupte si
inalte.
Firn
Zapada care se pastreaza de la un an la altul, dar a carei structura si volum
se modifica prin topire, recristalizare si tasare, devcenind granulara (zapada
de firn sau ghiata de firn). Prin topirea stratelor de suprafata, apa rezultata
se infiltreaza si contribuie la marirea granulelor de ghiata, densitatea
crescand cu adancimea, dar pastrand o porozotate ridicata. Firnul
alimenteaza masa ghetarilor. Tot firn se numeste si un volum important dar
izolat de zapada persistenta (Firnflecken),unde stratele de zapada isi
pastreaza dispunerea originala si care este capabila de oarecare actiune
morfologica.
Fitogeografie
Ramura a biogeografiei care studiaza raspandirea plantelor si comunitatilor
vegetale in raport cu mediul (inconjurator) geografic. Principalele ei
subramuri sunt : fitogeografia ecologica (studiaza cauzele ecologice ale
raspandirii plantelor), fitogeografias floristica (studiaza arealele actuale ale
plantelor), fitogeografia istorica sau genetica (studiaza raspandirea plantelor
in perioadele geologice si istoria elementelor floristice si a vegetatiei pana in
perioada actuala). Primele doua subramuri se ,cuprind si sub numele de
geobotanica. Sinonim geografia plantelor.
Flis
Formatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate, gresii, argila si
marna, formate la fundul unei mari si devenit apoi, prin ridicarea acestuia,
un lant muntos
Floristic
Referitor la flora.
Fluvisol
Unitate principala in legenda FAO, care grupeaza soluri slab dezvoltate de
pe depozite recente aluviale, lacustre si marine. Sinonim cu soluri aluviale.
Focul Viu (Andreiasu de Jod - jud.Vrancea)
Fenomen datorat apriderii gazelor emanate permanent din sol.
Foen
Vint cald si uscat, frecvent pe pantele adapostite ale lanturilor montane
dezvoltate perpendicular fata de directtia vanturilor dominate. Se datoreaza
faptului ca pe versantii expusi vantului aerul in miscare ascendenta, se
raceste atat dupa gradientul adiapatic uscat, care este egal cu 1 gr.C/100m
(pana la nivelul condensarii) , cat si dupa gradientul adiabatic umed, care
are o valoare subunitara variabila (mai sus de nivelul condensarii), in timp ce
pe versantii adapostiti, unde miscarea aerului este descendenta, miscarea
aerului este descendenta, incalzirea are loc numai dupa gradientul adiabatic
uscat. in consecinta, la aceleasi inaltimi, pe pantele de "sub vant",
temperaturile sunt mai ridicate, umezeala relativa, nebulozitatea si cantitatile
de precipitatii mai reduse decat pe cele "din vant".
Foliatie
Structura de detaliu a rocilor cristalofiliene si a altora, sub forma unor placi
sau foite paralele. Suprafetele de foliatie pot fi plane (sisturi), osor ondulate
(gresiile curbicorticale din flisul carpatic) sau puternic contorsionate. Rocile
ajunse la zi se pot desface sub influenta agentilor externi.
Fonta
Aliaj din fier si carbon produs in furnale si folosit la eleborarea otelului sai
la turnarea directa a unor piese.
Foraminifere
Ordin de protozoare marin, avand corpul acoperit cu o cochilie calcaroasa
prevazuta cu orificii pentru pseudopode.
Formatie eoliana
Formatie geologica a carei origine se datoreste actiunii de transport, de
sedimentare sau de eroziune a vantului.
Formatiune (formatie)
Complex de strate din scoarta Pamantului depuse intr-o anumita perioada
geologica.
Forta de deviatie
Vezi Forta Coriolis.
Fosfat
Nume generic dat sarurilor acidului fosforic, rezultate prin reactia acestuia
cu o baza.
Fosila
Organism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in
depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pamantului.
Frasinul
Arbore cu coroana rara, cu fructe (samare) alungite, al carui lemn, rezistent
si flexibil, se foloseste in industria mobilelor, a articolelor de sport etc.
Freza
Unealta cu unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax,
folosita in prelucrarea prin aschiere.
Furnal
Instalatie speciala pentru topirea minereurilor si extragerea metalelor;
cuptor inalt.
Furnire
Foaie subtire de lemn de calitate superioara, care servestre la fabricarea
placjelor, a panelelor sau se aplica pe lemnul din care se fac mobile.
G
Gaina (munte)
Muntele Gaina se afla in prelungirea sudica a Muntilor Bihor din Muntii
Apuseni.
Gainusa de balta
Pasare migratoare cu penaj negru, frecventa in baltile Dunarii..
Garnita
Arbore inrudit cu stejarul, cu lemnul rezistent folosit in constructii.
Gasca salbatica
Specie de gasca, mai mica decat cea domestica, si care vine la noi vara, fiind
vanata pentru carnea ei.
Gavan
1. Vezi Crov. Este socotit intermediar intre crov si padina.
2. Valcea in semicerc, cu fund mlastinos.
Gaz metan
Gaz din grupa hidrocarburilor, fara culoare si fara miros, care arde in aer
cu o flacara albastrie si care se formeaza din materia organica la
descompunere.
Genetic
Referitor la geneza, la nastere, la formare.
Genetica
Disciplina care studiaza fenomenele ereditatii si variabilitatii in organismele
vii.
Geneza
Proces de aparitie a unei fiinte sau a unui lucru; nastere, orgine.
Geogenie
Ramura a geologiei care studiaza originea si formarea Pamantului.
Geografia agriculturii
Studiul categoriilor de folosinta a terenurilor, a culturilor agricole si a
cresterii animalelor sub aspectul repartitieigeografice (spatiale) si a
structurilor regionale; ramura a geografiei economice.
Geografia economica
Stiinta a intregului teritorial analizat din latura productiei si a traficului.
Geografia industriei
Studiul raspandirii si concentrarii industriei in teritoriu, al rolului
activitatilor industriale in modificarea peisajului geografic, in structura
populatiei, in fizionomia si profilul economic al asezarilor umane, a
regiunilor si tarilor analizate evoutiv si cauzal.
Geografia istorica
Ramura a geografiei ce urmareste reconstituirea unor peisaje geografice
trecute (de demult), atat prin prezentarea lor in serii temporale succesive cat
si prin urmarirea modificarilor intervenite in timp, intr-un anumit loc,
teritoriu.
Geografia medicala
1. Studiul distributiei bolilor pe Terra in stransa corelare cu mediul
geografic.
2. Studiul mediului inconjurator sub aspectul influentei acestora asupra
sanatatii omului.
Geografia sistemica
Abordare sistematica a Terrei prin prezentarea succesiva a elementelor ce o
compun (fizice, biotice, economice, istorice s.a.), fiecare organizate si
prezentate de o maniera sistematica.
Geografia sociala
Studiul populatiei, al asezarilor urbane si rurale si al activitatilor sociale
(fara cele politice si economice). Adesea, notiunea de geografie sociala este
folosita in echivalenta cu geografie umana (in Europa), sau cu geografie
culturala (in S.U.A).
Geografia solurilor
Disciplina geografica care se ocupa cu studiul genezei, evolutiei si repartitiei
solului pe suprafata uscatului. Ea face legatura geografiei cu pedologia, cu
care in comun obiectul de cercetare solul, dar de care se deosebeste prin
aceea ca priveste solul sub aspectul sau de corp natural, produs si
component al peisajului geografic, si il studiaza in conformitate cu metodele,
principiile si legile geografiei.
Geografia transporturilor
Studiul geografic -la nivel mondial sau regional - al sistemelor de cai de
comunicatie , al curentilor de transport ce au loc in lungul acestor cai de
comunicatie, al nodurilor de transport (puncte de concentrare a curentilor de
transport), al diferitelor tipuri de transport.
Geografia turismului
Studiul premizelor complexe ale fenomenului turistic (potentialul turistic), al
repartitiei geografice a regiunilor emitente, al fluxurilor turistice si al
regiunilor de primire, al evolutiei formelor de turism practicate, dependente
de potentialul geografic turistic, al clasificarii formelor de turism.
Geografia umana
Parte a geografiei ce se ocupa de om si activitatile umane in raport cu mediul
geografic. Geografia umana include studiul omului (al gruparilor umane),
sub aspect demografic, etnografic, al distributiei, densitatii, dinamicii, apoi
al asezarilor umane (originea, distributia, formele si reteaua de asezari).
Geografie
Definitiile geografiei converg catre o stiinta care studiaza exteriorul
Pamantului, dar cu variante si controverse care imbraca trei principale
unghiuri de vedere: naturalistic (mergand pana la determinism geografic),
social (mergand pana la voluntarism) si complex (mediul de la suprafata
Pamantului ca un sistem, in care si societatea este o componenta sau un
subsistem).
Indiferent de aceste pozitii si variantele lor, tot ca parti de convergenta,
geografia abordeaza fenomenele de la suprfata Pamantului in
interdependenta lor teritoriala si temporala, la nivel planetar (geografie
generala), sau la nivel continental, zonal, regional si local (geografie
regionala) totdeauna in sens cauzal.
Citam doua definitii:
- stiinta Pamantului considerat in relatie reciproca a maselor celor patru
invelisuri atat din punct de vedere static - al distributiei in spatiu- cat si din
punct de vedere dinamic - al transformarii in timp - S. Mehedinti.
- Geografia studiaza organizarea launtrica, naturala si cea impusa de om, a
mediuluide la exteriorul solid al Terrei, sau spatiul terestru, ca un sistem
dinamic si unitar (geografia generala), dar diversificata local si regional
(geografia regionala) - Gr. Posea si altii.
Cu alte cuvinte, este vorba de studiul geosferei externe (compusa din mai
multe paturi) al carui specific rezida in schimbul de materie si cu Cosmosul
sau studiul unitatii structurale a naturii de la suparfata Terrei, prin analiza si
interactiunile elementelor ce o compun (geografia generala) si regionalitatea
imbinarii acestora (geografia regionala)
In Romania, creatorul geografiei moderne a fost Simion Mehedinti.
Geografia contemporana a condus la specializari pe discipline;
geomorfologie, hidrologia uscatului, oceanografie, climatologie,
biogeografie, pedogeografie, geografia economica si geografia populatiei si
a asezarilor (geografia umana).
Geologie
Stiinta care studiaza modul de formare, alcatuirea si istoria dezvoltarii
globului terestru.
Geomorfocronologie
Cronologia geomorfologica intocmita pe baza ierarhizarii in timp a
caracteristicilor reliefului actual. Este vorba de realizarea marilor ansabluri
muntoase si de platforma (epoci geomorfologice); in cadrul acestora de
separarea principalelor perioade de timp cand evolutia a fost impusa, sau de
perioade tectonice de peneplenizari deosebit de indelungate care se pastreaza
evident in relieful actual (etape), de ierarhizari in faze (si subfaze) a
principalelor categorii (familii sau forme) de relief care se observa in
peisajul actual (sub forma unor nivele, trepte, suprafete) si care au fost
realizate de diferiti agenti externi (rauri, ghetari, etc.), de un anumit climat,
de o anumita stare a nivelului de baza, sau de o faza de miscari tectonice.
Scara morfocronologica se realizeaza din imbinarea scarii morfotectonice cu
scara morfosculpturala, relieful fiind rezultanta in timp a celor doi factori.
Geomorfologie
Stiinta care se ocupa cu studiul stiinific al formelor pe care le imbraca
suprafata terestra, sau studiul reliefului, (descriere, geneza, evolutie,
clasificare, cronologie, dinamica, actuala, mod de folosinta). Este o stiinta
fizico-geografica, formele de relief reprezentand suportul mediului geografic
si suprafata pe care se interfereaza toate fenomenele de la exteriorul Terrei,
inclusiv viata umana; este solicitata uneori si de geologie (geologia dinamica
externa) , aceasta folosind-o insa mai ales ca metoda de studiu.
Geosinclinal
Regiuni depresionare foarte alungite si subsidente ale scoartei terestre,
situate de obicei la margine de ocean, in care se prepara nasterea unui lant
muntos. In ele au loc sedimentari foarte groase de tipul flisului, insotite de
metamorfism si magmatism.. Termenul a fost introdus de geologul american
J.Dana (1870), care considera ce geosinclinalul este un bazin
intracontinental (subsident si umplut cu sedimente de mica adancime), in
contrast cu europenii, care-l socotesc o fosa adanca extinsa la marginea
continentului.
Geosinclinalul se compune din fasii adanci de tipul jgheburilor si parti mai
ridicate , riduri. Partea interna, dinspre continent, ce contine un rid si un
jgheab se numeste eugeosinclinal, iar domeniul extern se cheama
miogeosinclinal.
Evolutia unui geosinclinal este indelungata si cuprinde diferite etape si faze
(care variaza in amanunt de la un autor la altul):
1. etapa de scufundare (sau geosinclinala), care se individualizeaza
geosinclinalul, si totul se scufunda, aparand eruptii de tip ofiolitic, dupa care
incepe umplerea cu sedimente de tip flis; miscarile tectonice sunt instabile ca
sens dar domina scufundarea;
2. etapa de ridicare (sau orogeneza) cind domina inaltarile cu tendinta de a
se forma un lant muntos. Se compune din mai multe faze:
a) faza de inversiune (orogeneza propriu-zisa), cand lasarile generale sint
inlocuite cu inaltari, ce incep prin cutari puternice ale zonei interne si
revarsari de panze catre exterior;
b) faza de inchidere a geosinclinalului (sau tardigeosinclinala), cand se
individualizeaza fose molasice (depuneri de roci moi de mica adancime), in
care se remarca avantfosa (in exterior), arierfosa si intrafosele (sau
depresiunile interne); apare totodata si un magmatism trahitoandezitic, cu
intruziuni granodiorice;
c) faza de postgeosinclinal (sau a ridicarilor in bloc, sau postorogena, sau de
echilibru izostatic), cand ridicarile si exondarea afecteaza si avantfosele si
chiar regiuni vecine, formand un nou sectoare muntoase care s-au format
independent.
Gheorghieni
SEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Giurgeu
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), textila (prelucrarea
inului si canepii)
Ghitu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras - 1622 m.
Giumalau (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.
Giurgeului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.
Glaciar
Termen general folosit pentru toate fenomenele care se raporteaza la ghetari.
De asemenea, termenul este folosit ca substantiv: epoca glaciara, perioada
glaciara, actiune glaciara.
Glacis
Fasie de teren cu panta lina si neteda creata la poalele unui abrupt sau a
unui versant mai inclinat.
Gnais
Roca metamorfica cu structura sistoasa , formata din feldspat, cuart si mica.
Godeanu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Retezat-Godeanu - 2291 in
Vf.Gugu.
Goru (Vf.)
Varf in muntii Vrancei - 1785 m.
Gorunul
Arbore inrudit cu stejarul al carui lemn este folosit in constructii , in
tamplarie etc.
Gosmanu (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Gradient adiabatic
Variatia temperaturii in volumele de aer cu miscare convectiva adiabatica
(fara schimb de caldura cu mediul inconjurator) . Dupa gradul de saturatie a
aerului cu vapuri de apa se disting:
- gradientul adiabatic uscat, propriu miscarilor verticale ale aerului uscat
sau umed nesaturat si avand o valoare constanta ( = 1 gr. C / 100 m)
diferenta de nivel;
- gradientul adiabetic umed, propriu miscarilor verticale ale aerului umed
saturat si avand valori subunitare, care variaza in functie de cantitatea
vaporilor condensati pe unitatea de distanta ( < 1 gr. C / 100 m diferenta de
nivel).
Grangur
Pasare cantatoare migratoare, cu penele galbene si negre la mascul,verzi si
albe la femela, care traieste prin livezi si prin paduri.
Granit
Roca magmatica, acida, cu structura grauntoasa, cristalizata in intregime,
avand ca minerale de baza cuartul, feldspatul si mica. De culoare
alb-cenusie, galbuie, rosietica si mai rar verzuie.
Prezinta multe variatii: aplit (cu graunte fine), pegmatit (cu cristale ce ating
mai multi decimetri in lungime), etc. Uneori granitul imbiba rocile
metamorfice sau sedimentare si dau nastere la migmatite. Granitul are o
densitate relativ mica, ceea ce face sa aiba tendita de a se ridica spre
suprafata, transformand rocile pe care le traverseza, fenomen numit
granitizare. insoteste de obocei miscarile tectonice; cand se pune in loc in
timpul tectogenezei se vorbeste de granitizare sintectonica si formeaza masive
concordante, cu zone de tranzitie foarte extinse. Cand se pun sn loc
post-tectonic, se formeaza masive bine circumscrise, discordante - batolitele,
care au zone de tranzitie foarte inguste - aureolele de cintact.
Granitul se separa natural in blocuri paralelipipedice, prin dezagregare (mai
ales prin inghet) si da grohotis,, iar prin descompunerea granulara creaza
arena.
In general corpurile granitice au un relief greoi si masiv. Este folosit ca
piatra de constructii, ca piatra ornamentala (coloane, obeliscuri) etc.
In Romania se gaseste in: Dobrigea (Pricopani, Greci, Turcoaia), Muntii
Apuseni ( Muntele Mare, Highis), Muntii Banatului, Carpatii Meridionali.
Grau
Plante erbacee din familia gramineelor, cu spicul lung, din ale carei boabe se
face faine; boabele acestei plante.
Greci
Varf 467m in Muntii Macin.
Grind
Mica ridicatura de teren de forma alungita, care rezulta din depunerile
aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii.
Grindul Caraorman
Grind situat in Delta Dunarii.
Grindul Letea
Grind situat in Delta Dunarii.
Grindul Saraturile
Grind situat in Delta Dunarii.
Grupa estica (ape)
Raurile interioare.
Dupa bazinele colectoare si locul de varsare, raurile interioare se impart in
urmatoarele grupe:
Grupa de vest
Grupa de sud
Grupa estica
Grupa raurilor dobrogene
Grupa estica.
Cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre
raurile tarii (222 m3/s) si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine.
Siretul aduna toate apele de pe versantul estic al Carpatilor Orientali
(Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul).
Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde
necesitatea construirii lacul de acumulare de la Stanca, langa Stefanesti,
pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.
Grupa sudica- ape
Cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Raurile mai mari sunt: Timisul,
principalul rau al Banatului, Barzava, Carasul, Nera, Cerna, care se varsa in
Dunare in dreptul localitatii Orsova, Jiul, care strabate cele doua principale
bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la
Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. El are doi afluenti mari -
Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferastruieste mai multe
defilee in munti (Tusnad, Racos, Turnu-Rosu, Cozia). in lungul sau se afla o
salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1000 MW forta
instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din muntii
Fagarasului, Argesul isi aduna principalii sai afluenti, reuniti in manunchi
aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si
hidrocentrale. A doua mare confluenta este la sud de Bucuresti, unde
primeste Neajlovul si Dambovita. Lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti
vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei. Ialomita, cu izvoarele in
muntii Bucegi, traverseaza Campia Romana de la vest la est, inclusiv partea
mai secetoasa - Baraganul, unde apele ei sunt folosite la irigatii, scazand
astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova.
Grupa vestica – ape
Are colector Tisa, cuprinde Viseul si Iza, principalele rauri ale
Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se
alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin Somesul Mare de nord, cat si din
Muntii Apuseni prin Somesul Mic, unite la Dej; cand ajunge in campie, pe la
Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al 4-lea intre raurile tarii.
Din muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri:
Repede ce trece prin Oradea, Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si
Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca
volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare rau al Transilvaniei este
insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi
afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin
Aries si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega, care trece prin Timisoara ete
canalizat si navigabil.
Grupa centrala (Carpatii Orientali)
Grupa centrala cuprinde de asemenea doua parti, de vest si de est. La vest,
muntii vulcanici Calimani, Gurghiu si Harghita (ultimul trece si la est de Olt,
langa Baile Tusnad, in muntele Ciomatu, unde se afla lacul Sf.Ana, un lac de
crater vulcanic) sunt mai inalti decat cei vulcanici din nord si au cratere
vizibile.
Pe vaile superioare ale Muresului si Oltului se desfasoara doua mari
depresiuni - Giurgeu si Ciuc -, inalte (600 - 700 m), cu climat racoros. in
partea de est a acestei grupe sunt Muntii Moldovei, alcatuiti din trei siruri de
culmi, din care cel din mijloc (muntii Bistritei, Ceahlau, Tarcau) cuprinde
inaltimile cele mai mari. in sirul vestic se afla muntii Giurgeului, Hasmasu
Mare (alcatuiti din calcare, avand in vecinatate Cheile Bicazului) Ciucului si
Nemira. in sirul estic sunt munti mai scunzi (Stanisoarei, Gosmanu, Berzunt),
care inchid pe Trotus depresiunea Comanesti, cu exploatari de carbune brun.
Spre sud, grupa centrala se termina prin muntii mici Persani, Baraolt si
Bodoc, ce patrund digitat in nordul Depresiunii Brasovului, intre cotiturile
Oltului.
Grupa nordica (Carpatii Orientali)
Grupa nordica cuprinde doua parti, de vest si de est. Partea de vest include
una din cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte.
Depresiunea Maramuresului, ce depaseste spre nord granita tarii, este
marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu mica depresiunea Tara
Oasului), Gutai si Tibles, bogati in minereuri neferoase (Gutaiul indeosebi),
la sud de Muntii Rodnei, ce depasesc 2 300 m inaltime si se prelungesc spre
sud cu muntii Suhardului si Bargaului, iar la est, de Muntii Maramuresului,
ce trec pe alocuri de 1 900 m( vf.Toroiaga), cu minereuri neferoase.
Depresiunea Maramuresului cuprinde inaltimi de 800 m, cu fanete si pomi
fructiferi, numai pe vai (viseu, Iza), in locuri mai joase extindandu-se
culturilor agricole.
Partea de est se evidentiaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele
Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Obcina Mare), ce scad treptat in altitudine
spre est. Doua depresiuni insemnate marginesc la sud aceasta grupa:
Depresiunea Dornelor pe Bistrita si Depresiunea Campulungului, dincolo de
pasul Mestecanis, pe Valea Moldovei. Ele sunt strajuite la sud de doua masive
de mare atractie turistica, Giumalaul si Raraul.
Grupa raurilor dobrogene
Cuprinde rauri putine si scurte, cu debite scazute in cea mai mare parte a
anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea, care se varsa in
lacurile din lungul tarmului Marii Negre. In vestul Dobrogei sunt unele rauri
mici care se varsa in Dunare.
Intrucit apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in
foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin
mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi
torentiale, unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate
in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Indiguirile facute inlatura in
mare parte acest pericol, protejand terenurile din vecinatate.
Grupa sudica (Carpatii Orientali)
Grupa sudica sau a curburii are vai si culmi cu directie nord-est, sud-vest.
Mai cunoscuti sunt: Muntii Vrancei la est, cu varfuri peste 1 700 m, Muntii
Buzaului (care includ Penteleul si Siriul), mai la vest Ciucasul, cu varful sau
pitoresc la 1 954 m, dincolo de care se intind muntii Baiu.
O prispa mai scunda (Muntii Intorsurii) se intinde spre Depresiunea
Brasovului. Aceasta depresiune este intinsa, neteda, cultivata agricol, cu
multe orase, intre care Brasovul, important nod de cai de comunicatii,
dezvoltat ca mare centru industrial si turistic. In sud-vestul acestei depresiuni
sunt Muntii Barsei (Piatra Mare si Postavarul), cu vestita statiune montana
Poiana Brasovului la 1 000 m altitudine.
Gugu (Vf.)
Varf in Muntii Godeanu 2291 m.
Gurghiu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1776 m.
Gutii (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Oas si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici ( mai
ales cei ai Gutiiului) contin minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.
Guvid
Denumirea unor specii de pesti, de 15-20 cm lungime, cu capul mare, latit si
corpul subtiat spre coada.
H
Halmeu
Localitate la granita cu Ucraina.
Hamsia
Peste marin, de culoare argintie, lung de 10-15 cm.
Harciogul
Mamifer rozator de circa 30 cm lungime, cu blana pufoasa, roscata, care se hraneste cu
cereale pe care le transporta in galerii
subterane.
Harghita (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1800 m.
Hasmasul Mare (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.
Hemicristalin
(Despre roci vulcanice) Care are structura partial cristalizata.
Hercinic
(In sintagma) Orogeneza Hercinica = totalitatea miscarilor de cutare a scoartei pamantului
manifestata din devonian pana in permian, in urma carora s-au format o serie de munti.
Hidroamelioratii
Totalitatea lucrarilor de imbunatatiri funciare
care au scopul sa mentina in sol un raport favorabil intre apa si ceilalti factori ai
fertilitatii solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apa.
Hidrocentrala
Centrala hidroelectrica. Centrala de producere a energiei electrice prin transformarea
energiei hidraulice in energie electrica.
Histria
Cetatea Histria - cetate greaca (ruine) din sec. VII i.Hr.. situata pe malul Lacului
Sinoe.
Horst
Regiune a scoartei terestre marginita de falii, care a ramas ridicata dupa scufundarea
regiunilor vecine.
Horticultura
Stiinta agronomica care se ocupa cu studiul cultivarii pomilor, florilor
Huila
Carbune natural compact, negru-stralucitor, cu mare putere calorica, utilizat la
fabricarea cocsului, a gazului de iluminat etc.
Humus
Amestec de substante organice amorfe, rezultat din descompunerea unor microorganisme, a
unor ciuperci, etc.
|
GEO
