CATEDRALA
MITROPOLITANA ORTODOXA ROMANA -IASI
Cu hramul “Intampinarea Domnului” ( 2 februarie): municipiul Iasi, jud. Iasi,
50 km nord de Vaslui, 78 km. NV de Albita-Prut, 71 km SE de Pascani: ctitorita
de Mitropolitul Veniamin Costachi pe locul fostei biserici “Stratenie”, ridicata
de Doamna Anastasia, sotia lui Duca Voda in 1682 in locul Bisericii Albe,
atribuita de traditiie voievodului Stefan cel Mare si Sfant in 1472, cu hramul
“Sfantul Ioan Botezatorul” ( 7 ianuarie), servind ca prima biserica
mitropolitana (dupa 1563), fiind si denumita “mitropolia veche”, actuala
Catedrala inceputa in 1833 de Mitropolitul Veniamin Costachi, terminata in
1839 de Mitropolitul Meletie; pustie timp de 25 de ani, dupa prabusirea boltii
centrale in 1857; restaurata de arhitectul Al. Oraseu intre 1881 si 1886 sub
Mitropolitul Iosif Naniescu; Catedrala monumentala, cu arhitectura inspirata
din formele traditionale romanesti si din cele tarzii ale renasterii italiene;
decoratiuni bogate in stil baroc, coloane si stalpi de rezistenta pictati cu chipuri
de sfinti, cu capiteluri corintice, ferestre cu vitralii; sfintita in 1887 in prezenta
regelui Carol I, sprijinitor si ctitor; pictata in ulei de Gh. Tattarascu in stil
apusean; in Catedrala se afla racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva (14
octombrie- Vinerea Mare) aduse in tara de Vasile Lupu (1641), mormantul lui
Veniamin Costachi, muzeu cu icoane de Eustatiu Altinii, broderii, fresce de la
Trei Ierarhi si Sfantul Nicolae Domnesc din Iasi, tesaturi fine, manuscrise,
tiparituri bisericesti vechi; paraclis cu hramul “Duminica tuturor Sfintilor”
(26
iunie), ctitorit de mitropolitul Iacov Stamati in 1798, pictat de Gh. Popovici,
adevarata opera arhitectonica si de arta; complex spiritual asistat si mereu
reinoit de marii Mitropoliti, intre care se numara Anastasie Crimca
(1608-1629), Varlaam (1632-1653), Dosoftei (1671-1686), Veniamin Costachi
(1803-1808), Iosif Naniescu -ierarhi induhovniciti, talentati caligrafi si straluciti
carturari.
CATEDRALA
ARHIEPISCOPALA ORTODOXA ROMANA -SUCEAVA
cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie); Municipiul Suceava, jud. Suceava,
36 km. SV Falticeni, 36 km NE de Gura Humorului si 42 km SV de Botosani,
ctitorita de Bogdan cel orb (1514-1517) si fiul sau Stefanita (1517-1522); cladita
pe locul unui vechi asezamant de inchinare, din lemn si nedatabil; arhitectura
monumentala in proportii, preluand elemente planimetrice de la biserica mar a
manastirii Neamtului, cu transformari ulterioare nesemnificative, sub Petru
Schiopul ctitor al turnului-clopotnita in 1589, sub Mitropolitul carturar
Anastasie Crimca, ziditorul clisarnitei si a paraclisului intre 1626 si 1629 si sub
Mitropolitul Veniamin Costache, ctitor al pridvorului si al primei scoli de cantec
bisericesc in 1828; biserica readusa la infatisarea ei originara de arhitectul
austriac Karl Romstarfer intre 1898 si 1910, svelta si impunatoare in stilul ei
arhitectural desavarsit sub Stefan cel Mare si Sfant; bogat decorata cu elemente
stil moldovenesc pe fatade; pictata sub Stefanita Voda, integral zugravita sub
Petru Rares, in interior si exterior, in fresca intre 1532 si 1534, readusa la
stralucirea originara prin interventiile pictorului vienez Johan Viertelberer; de
retinut scena cu cea mai “veche redare a Liturghiei divine”, racla cu moastele
“Sfantului Ioan cel Nou”, aduse la Suceava de Alexandru cel Bun in 1402,
readuse din Polonia in 1783, de cand devine manastire “Sfantul Ioana cel
Nou”; colectie de carte veche, obiecte de cult din argint, broderii si tesaturi,
xilogravuri din 1632; resedinta mitropolitana a Moldovei; centru-scoala de
formare a unor iscusiti mesteri in arta si a cadrelor cu pregatire teologica; “cel
mai important monument de arta si istorie din Suceava” la a carei impodobire a
contribuit si Mitropolitul Anastasie Crimca, “ carturar miniaturist”, socotiti
“printre cei mai d seama artisti romani din epoca feudala”.
CATEDRALA EPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA -GALATI
cu hramul “Sfantul Ierarh Nicolae” (6 decembrie); Municipiul Galati, jud.
Galati, 32 km N de Braila, 78km SE de Tecuci; ctitorita intre anii 1906 si 1917
sub episcopul Pimen Georgescu, dupa planul arhitectilor P. Antonescu si
Burcus; piatra fundamentala pusa in 1906 in prezenta Princepelui Ferdinand si
a pritesei Maria; biserica sfintita pe 6 august 1917 de Episcopul Dunarii de Jos,
Nifon Niculescu; exterior cu fatade ornamentate cu braie si ocnite; interior cu
frumoase picturi murale, executate in fresca de pictorul Costin Petrescu,
inspirate dupa modelele Sucevitei; reparata intre 1950 si 1957; resfintita in
1957, dupa cutremurul din 1940 sub evlaviosul Episcop Chesarie Paunescu;
paraclis in aripa stanga a palatului episcopal, cu hramul “Intampinarea
Domnului” ( (2 februarie) , ansamblu ctitorit de Episcopul Partenie Clinceni
(1898- 1901), impodobit de ctitor sfintit in 1901, cu obiecte aduse de la biserica
daramata Sfantul Dumitru; galerie de tablouri in palatul rezidential-episcopal,
intre care si al familiei regale, executat de pictorul Gh. Popovici, comandat de
Episcopul Partenie Clinceni; palatul transformat astazi in muzeul orasului
Galati; obiecte de cult de valoare provenite de la data infiintarii Episcopiei la
Ismail, 1864, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, pana la mutarea ei la
Galati in 1878 si dupa aceea.
CATEDRALA EPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA - ROMAN
cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” (14 octombrie); Municipiul Roman,
jud.Neamt; ctitorie a lui Petru Rares din 1542, cladita pe locul bisericii atribuite
lui Roman I sau Alexandru cel Bun, sfarsitul sec. XIV- inceputul sec XV; a fost
terminata de fiul sau Ilias Voda (1542-1550); fatade modificate in secc.XVII; in
sec. XVIII se aduc transformari in ornamentatia firidelor; se fac reparatii pe tot
ansamblul; picturi murale din preajma anului 1415; executate de mesterii si
zugravii Nichita si Dobre si cele cu o remarcabila valoare din sec. XVI,
ilustrand amplu legenda Sfantului Nicolae; in naos si altar picturi din sec.
XVIII si XIX; ancadramente si profiluri de factura gotica; monument de
arhitectura incadrat artistic in galeria bisericilor din Moldova de Nord; odoare;
felonSfantului Ioan Gura de Aur; provenit din Bozant in vremea lui Alexandru
cel Bun; epitaf brodat in fir de aur si argint din sec. XVI-XVII; manuscrise in
copie din sec. XVIII; obiecte de cult din argint; figuri de episcopi caturari;
Pahomie, Episcop al Romanului (+1724), socotit ‘cel mai de seama carturar
dintre clericii moldoveni din acel timp’ (N.Iorga) si Episcopul de Roman
Melchisedec Stefanescu, autorul “Chronicilor Romanului si Husilor”
(1869-1875).S
Felon
Pelerina scurta pe care preotul o imbraca (pe cap) peste celelalte vesminte, cand
oficiaza slujba.
Manastirea Adam
de calugari, 1 vietuitor, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august),
reinfiintata in 1991; satul Adam, com. Draguseni; jud. Galati, 27 km S de
Barlad, 41 km NE de Tecuci; ctitorita de serdarul Adam si feciorii sai la 1630,
sfintita in 1652, daramata si refacuta de mai multe ori; biserica actuala cladita
din caramida pe locul celei vechi (1802-1813), prin straduinta staretilor
Ioanichie Greceanu si Metodiu Gociu.
Manastirea Agafton
de calugarite, 18 vietuitoare; reinfiintata in 1990; com. Curtesti, jud. Botosani,
12 km SV de Botosani (pe DN Botosani-Suceava - 42 km); ctitorita de sihastrul
Agafton (1728-1748); biserica din vale, cea veche, cu hramul "Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie), ridicata la mijlocul sec. XVIII,
restaurata in 1957 dupa focul din 1921; biserica noua, cea mare, cu hramul
"Pogorarea Duhului Sfant" (in duminica a opta dupa Pasti), construita din zid
de schimonahia Agafia Curt, arhim. Veniamin Velescu, intre 1838 si 1844, cu
sprijinul calugaritelor, multe fiice de boieri din Botosani.
Manastirea Agapia Noua
(Agapia din Deal), de calugarite, 502 vietuitoare, cu hramul “Sfintii Arhangheli
Mihail si Gavril” (8 noiembrie); com Agapia, jud. Neamt, 12 km SV de
Tg.Neamt, 48 km de N de Piatra Neamt, ctitorita de Gavriil Coci hatmanul si
sotia sa Liliana Doamna (1642-1647); biserica sfintita in 1647; cu fatade
imbracate in decoruri de inspiratie noeclasica in 1823, pictata in interior
inclusiv catapeteasma de Nicolae Grigorescu (1858-1860), cu tablouri in stil
realist si colorat de valoare artistica deosebita; paraclis cu hramul “Nasterea
Domnului” (25 decembrie) si “Duminica Tuturor Sfintilor” (26 iunie),
ctitorit
la 1846 de stareta Elisaveta, sora Mitropolitului Veniamin Costachi si
schimonahia Amfilohia Mortun, cu catapeteasma adusa de la Bisericani de
domnitorul Mihail Sturza; biserica bolnita de lemn din 1828; biserica de lemn
din cimitir de la 1821; muzeu cu icoane vechi din sec. XVI-XVII si de le Nicolae
Grigorescu, broderii, ferecaraturi; au cunoscut-o si au creat ai Bogdan
Petriceicu Hasdeu si fiica sa Iulia, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuta,
George Cosbuc, Calistrat Hogas, Duiliu Zamfirescu, critici si oameni de arte
etc; arhondaric (N.Stoicescu,1970; V.Dragut, 1976).
Manastirea Agapia Veche
(Agapia din Deal), de calugarite, cu hramul “Schimbarea la fata” (6 august);
12 km SV de Tg.Neamt, 48 km N de Piatra Neamt, ctitorita din piatra de Elena
Doamna, sotia lui Petru Rares, in 1527, pe locul unei biserici dee lemn din sec.
XIV ridicata de sihastru zis Agafie; dupa “risipiri” si incendii s-a reconstruit
de
Petru Schiopul la 1585 si din lemn de Duca Voda si sotia sa, Doamna Anastasia
(cca 1680) si de altii; biserica actuala ridicata din piatra si lemn pe locul celei
vechi inainte de ultimul razboi mondial; aici s-a nevoit Cuviosul Rafail de la
Agapia (+ intre 1640 si 1645), ale carui moaste au ramas tainuite de teama
navalitorilor.
Manastirea Almas
de calugari, 15 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); com. Garcina, jud. Neamt, 15 km V de Piatra Neamt, 38 km S de
Tg. Neamt; construita din lemn la cca 1715 de Ecaterina Cantacuzino; citata in
1789 si inlocuita cu biserica de zid de Lupu Bals si monahul Rafail in 1821,
redimensionata la 1851 de boierul Palade; arhondaric.
Schitul Arsitei
(Pahomie), de calugari, infiintat in 1990, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua
zi dupa Rusalii); sat Capul Campului, com. Valea Moldovei, jud. Suceava, 14
km SE de Gura Humorului, 45 km SV de Suceava; biserica din zid, chilii din
lemn, cladite de credinciosii din jur intre 1990 si 1993; nepictata, in curs de
constructie si organizare.
Manastirea Bals
(Frumusica), de calugari, 9 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul
Prooroc Ilie" (20 iulie); com. Frumusica, jud. Botosani, 41 km S de Botosani si
23 km N de Harlau, pe soseaua catre Tg. Frumos (74 km); ctitorita in padurea
Feredeieni de Lascarache Sturza si E. Ursache in 1835.
Manastirea Barnova
de calugari, 9 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfantul Gheorghe"
(23 aprilie); Municipiul Iasi, jud. Iasi; inceputa de domnitorul Miron
Barnovschi (1626-1629), terminata de Eustratie Dabija voievod, inainte de
1665; biserica inconjurata de o puternica incinta de piatra, prezinta fatade din
piatra slefuita, sobru ornamentate, catapeteasma mare, interior nepictat, turn
masiv de aparare deasupra pridvorului, in pronaos mormantul lui Dabija Voda
si a fiicei sale Maria, singurul copil al familiei, decedata la 15 ani; epitaf brodat
cu fir din 1671.
Manastirea Bisericani
de calugari, 8 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Buna Vestire" (23
aprilie); com. Viisoara, jud: Neamt, 14 km V de Piatra Neamt, 24 km NE de
Bicaz; biserica de zid ridicata sub Stefanita Voda (1517-1527) si terminata de
Petru Rares pe vatra schitului de lemn fondat de Iosif ieromonahul pe vremea
lui Alexandru cel Bun; se transforma in manastire in sec. XVII, cu adaugiri si
refaceri sub Vasile Lupu; clisarnita si alte edificii cu osardia egumenului
Partenie la 1626-1632, zugraveli partiale executate de Nicolae Moscablis si
egumenul Paisie, ctitor al catapetesmei in stil neobizantin din 1790; aici s-au
nevoit Cuviosul Iosif si Cuviosul Chiriac de la Bisericani, in pesteri ce le poarta
numele, cu moaste ramase in locuri tainuite; sanatoriu TBC.
Manastirea Bistrita Moldova
de calugari, 28 vietuitori, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august)
si “Izvorul Tamaduirii” (prima vineri dupa Pasti); com. Viisoara, jud. Neamt, 9
km V de Piatra Neamt, 58 km V de Roman; temeinic organizat sub Petru Musat
(1374-1391) pe locul unei biserici d lemn, cert ctitorita de Alexandru cel Bun
inainte de 1407, recladita de Petru Rares (1541-1546), rezidita de Alexandru
Lapusneanu in 1554; biserica are infatisare monumentala, ornamentatie sobra,
sculpturi in piatra cu elemnete gotice; picturi in fresca din sec. XV in turnu
clopotnita ridicat de Stefan ce Mare si Sfant la 1498, fragmente din fresca din
1590 in pridvor si din 1814; se mai pastreaza icoana “Sfantei Ana”daruita
Doamnei Ana, sotia lui Alexandru cel Bun din partea sotiei unui demnitar
bizantin, clopotul lui Stefan cel Mare si Sfant din 1494; paraclis cu hramul
“Sfantul Nicolae” (6 decembrie), atribuit lui Petru Rares, mormintele lui
Alexandru cel Bun si al sotiei sale Ana; colectie de arta: icoana “Plangerea lui
Iisus” (sfarsitul sec. XVI) si icoana “Maica Domnului cu pruncul” (sec
XVII),
remarcabile opere de arta; arhondaric.
Manastirea Bogdana (calugarite)
de calugarite, 47 de vietiutoare, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa
Rusalii); com. Stefan cel Mare, jud. Bacau, 14 km SE de Onesti si 34 km NV de
Adjud; ctitorita de marele logofat Solomon Barladeanu si sotia sa Ana, la 1670,
refacuta de Episcopul Ioanichie, dupa 1755; biserica cu hramul "Sfantul
Nicolae" (6 decembrie), transferata de la manastirea Buciumeni - Galati la
1750, refacuta recent; complex muzeal cu obiecte de patrimoniu religios ale jud.
Bacau; arhondaric.
Manastirea Bogdana (calugari)
de calugari, 10 vietuitori; reinfiintata in 1992, cu hramul "Sfantul Nicolae" si
"Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti" (6 decembrie si 1 iulie); orasul Radauti,
jud. Suceava, 46 km NV de Suceava (prin Dornesti),19 km SV de Siret; ctitorita
in vechea resedinta domneasca de Bogdan I Voievod, la 1359, pe locul unei
biserici de lemn; fosta resedinta episcopala, cu o arhitectura asimiland
"influente romanico-gotice"; biserica modificata sub Alexandru Lapusneanu
(1559), si sub Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant, a fost pictata,
probabil, din vremea lui Alexandru cel Bun, partial sub Alexandru Lapusneanu
si integral zugravita la 1880 de pictorul Epaminonda Bucevschi; picturi murale
din sec. XV, prezente inca in altar; necropola a Musatinilor: Bogdan I, Latcu,
Roman I etc.; locul natal si de pastorire al Sfantului Ierarh Leontie de la
Radauti; racla cu moastele sale aduse de la manastirea de metanie Laura a fost
rapita in 1639, cu odoare disparute din tara; manastirea Bogdana desfiintata si
transformata in parohie sub austrieci; praznuit cu pelerinaj pe 1 iulie.
Manastirea Boureni
de calugari, 5 vietuitori, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavriil" (8 noiembrie); com. Motca, jud. lasi, 12 km V de Pascani si 23 km E de Targu
Neamt; fondata de Dragos Voda, potrivit traditiei, cu inscriptie din 1352 pe clopotul cel
mic; biserica de zid ctitorita in 1657 de calugari, apartinand, dupa unii, Sturzestilor;
fara pictura.
Schitul Brates
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintat in 1991, cu hramul
"Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com. Tarcau, jud. Neamt, 15 km SE de
Bicaz si 35 km SV de Piatra Neamt; biserica din lemn ctitorita de protosinghelul Veniamin
Talpau, in sec. XIX, nepictata; cateva icoane pe pereti in marime naturala.
Manastirea Brazi
de calugari, 4 vietuitori; reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); orasul Panciu, jud. Vrancea, 1,5 km S-V de
Panciu; biserica de lemn, ridicata in 1654 de un boier moldovean sau dupa 1676, de
sihastri Teofilact si Sava, frati buni, daltuitori in piatra ai pesterii din jur; refacuta
din zid, in 1834, de Dimitrie Schimonahul; paraclis in pestera, zugravit in 1827 si
sfintit in 1837; a adapostit osemintele scriitorului Ioat Slavici († 1925),
reinhumate in cimitirul din orasul Panciu.
Manastirea
Bradicesti
de calugari, 5 vietuitori; reinfiintata in 1990, cu hramul "Buna Vestire"
(25 martie); com. Dolhesti, jud. Iasi, 56 km SE de Iasi (pe DN Iasi-Vaslui) si 45 km N de
Vaslui; ctitorita din lemn ante 1691 de Varlaam, Episcop de Husi, pe mosia Mariei Racovita
logofeteasa, prima danie din 1691; reconstruita in 1756 de Inochentit Episcopul si de
Matei Voda Ghica; pictura din 1853 si 1903.
Manastirea
Bucium
de calugari, 11 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Tuturor Sfiniilor" (26 iunie); 7 km S de Municipiul Iasi; ctitorita din
caramida, sec. XIX, de calugarii care au apartinut de Muntele Athos; pictura in fresca,
executata de Pascu, in 1972; s-a mentinut pravila athonita: utrenia si in continuare
Liturghia.
Manastirea
Buciumeni
de calugarite, 30 de vietuitoare; reinfiintata in 1991; com. Buciumeni, jud.
Galati, 24 km NV de Tecuci si 104 km NV de Galati; biserica cu hramul Sfantul
Nicolae" (6 decembrie), ridicata din lemn in 1700, pe locul unei sihastrii de maici;
sfintita in 1718 de Sava, Episcopul Romanului, transferata la manastirea Bogdana-Bacau, la
1750; rectitorita din lemn la 1800 de serdarul Manolache Radovici si la 1809 de monahia
Agafia, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii); biserica de azi si
clopotnita zidite intre 1840 si 1844; ultima reparatie intre 1957 si 1959; pictura
valoroasa apartinand lui Anatolie Cudinov,1948; arhondaric.
Manastirea
Bujoreni
(Magariu), de calugarite, 47 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august) si "Izvorul Tamaduirii" (prima
vineri dupa Pasti); com. Zorleni, jud. Vaslui, 11 km NE de Barlad; biserica din lemn,
databila de la mijlocul sec. al XVI-lea, atribuita de traditie familiei Bujoreanu;
reconstruita din zid, in anul 1840, de calugarul Ioanichie Conachi, pe locul celei din
lemn, reconstruita de familia Gavriil Conachi, la 1780; frumoasa si solida, a fost
refacuta in 1943.
Schitul Buluc
de calugari, 4 vietuitori; com. Jaristea, jud. Vrancea,10 km NV de Odobesti si 22
km NV de Focsani; biserica de lemn cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa
Rusalii), construita, probabil, de razesul Isaia Caragea ieromonahul, la 1779, citata
documentar in 1783; biserica de zid, noua, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6
august), ridicata intre anii 1922 si 1928.
Manastirea
‘Catedrala Mitropolia Veche’
de calugarite, 12 vietuitoare, reinfiintata in 1922, cu hramul "Sfantul
Gheorghe" (23 aprilie) si "Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla" (7 august);
Municipiul Iasi, jud. Iasi, 50 km N de Vaslui si 71 km E de Pascani; ctitorita in curtea
Mitropoliei de Mitropolitul Gavriil Calimachi, intre 1758 si 1766 (N. Stoicescu,1974),
intre 1761 si 1768 (Monumente, Iasi, 1974); citata in anul 1765 ca manastirea
"Sfantul Gheorghe" si in anul 1767 cand aceasta "se face acum
mitropolie" si devine Catedrala Mitropolitana pana in anul 1887; Catedrala, cu mici
interventii sub Mitropolitul Iacov Stamate in 1791, este renovata si readusa la
infatisarea originara (1957-1959) de Mitropolitul Teoctist Arapasu, azi Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Romane; exterior cu trasaturi arhitecturale bizantine, specifice
stilului modovenesc din sec. XVIII, fatade decorate cu brau impletit, ocnite si capiteluri
la pilastri; interior bogat ornamentat cu picturi murale si pe catapeteasma, cu unele
icoane executate de pictorul Eustatiu Altini (sec. XVIII); sculpturi artistice, adevarate
broderii sugerand miscare si viata; adaposteste morminte din fosta Catedrala
"Stratenia"; incinta mitropolitana cladita de Mitropolitul Iacov Stamati, intre
1792-1803, reinnoita de Mitropolitul Partenie (1903-1904); palat mitropolitan, recladit
intre 1902 si 1907, complex rezidential restaurat de Mitropolitul Iustin Moisescu, cu
alcatuiri compozitionale si decoratii ornamentale de valoare artistica deosebita (vezi si
Catedrala Mitropolitana "Intampinarea Domnului").
Schitul Capsa
de calugari, obste in formare, infiintat in 1994, hram inca neprecizat; orasul
Bicaz, jud. Neamt, 28 km V de Piatra Neamt, 55 km NE de Gheorghieni, 44 km S de Poiana
Teiului, 86 km NV de Bacau; biserica si anexele in curs de constructie, sub indrumarea
Mitropoliei Moldovei.
Manastirea
Ceahlau
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul “Schimbarea la Fata” (6 august); ctitorita
de Mitropolitul Moldovei, Daniel Ciobotea (1992-1993), la 1800 m altitudine, pe
muntele Ceahlau, cu sprijinul printului Dimitrie Sturza (Elvetia) si a
credinciosilor din toata tara si din strainatate; biserica sfintita in august 1993,
de Mitropolitul Daniel Ciobotea; sub Panghia Ceahlaului s-a nevoit Cuvioasa
Mavra, al carei chip este pictat intre Sfinti in Schitul Vovidenia-Neamt.
Manastirea Cetatea Dagata
de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in anul 1993, cu hramul "Pogorarea
Duhului Sfant" (duminica a opta dupa Pasti); com. Dagata, jud. Iasi, 44 km E de
Roman, pe DN Roman - Negresti - Vaslui (inclusiv ramificatia modernizata ce insoteste
calea ferata); ctitorita din zid de calugari; data neprecizata pe temeliile unei cetati
atribuite Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant.
Manastirea
Cetatuia
de calugari, 25 vietuitori, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel"
(29 iunie); Municipiul Iasi, jud. Iasi; ctitorita pe culmea de sud a lasului de domnitorul
Gheorghe Duca (1669-1672); ansamblu fortificat (1672) cu turnuri si metereze de aparare,
in care se remarca "casa egumeneasca cu sala gotica", casele domnesti, toate
opere de arhitectura din sec. XVII; biserica cu decoratii in relief si picturi murale in
fresca in interior, realizate in spirit bizantin, in 1672, de grupul Gligorie Cornescu,
sculptor si pictor talentat, pastrand, dupa retusari, naturaletea de mare valoare
artistica din sec. XVII; colectie de arta: icoane vechi, manuscrise, obiecte de cult din
argint, orar lucrat in fir de aur si argint, pe fond de catifea daruit de Anastasia
Doamna, sotia sa; mormintele lui Gh. Duca si fiica sa Maria, in biserica.
Schitul
Ciocanesti
de calugari, cu hramul "Sfanta Cruce" (14 septembrie); com. Iacobeni,
jud. Suceava, 22 km NV de Vatra Dornei si 33 km V de Campulung Moldovenesc; ctitorit in
1992 de credinciosii din sat.
Manastirea
Ciolpani
de calugarite, 56 vietuitoare, reinfiintata in 1990 cu hramul "Adormirea
Maicii Domnului" (15 august); orasul Buhusi, jud. Bacau; 24 km NV de Bacau, drum
modern si cale ferata Bacau - Piatra Neamt, 58 km; ctitorita din lemn de stejar, in 1730,
de modelnicerul Teodor Cantacuzino si fratii sai; citata ca manastirea Ciolpani in
documente din 1737 si 1761; decoratiuni geometrice la ancadramente, profile si motive
decorative bogat sculpate; arhondaric.
Manastirea
Codaiesti
de calugari, 5 vietuitori, infiintata in 1993, cu hramul "Binecredinciosul
Voievod Stefan cel Mare si Sfant" (2 iulie); com. Codaiesti, jud. Vaslui, 45 km N de
Vaslui (ramificate dreapta DN Vaslui - Iasi); ctitorita in 1993 de Eftimie Luca, Episcopul
Romanului, ajutat de preoti si oamenii locului.
Manastirea
Codrii Pascanilor
de calugari, 7 vietuitori; reinfiintata in 1993, cu hramul "Sfanta Cuvioasa
Teodora de la Sihla" (7 august); com. Motca, jud. Iasi, 11 km V de Pascani, 16 km NE
de Tg. Neamt; paraclis din lemn ridicat in 1992 pentru slujbe curente; biserica in
constructe, cladita din lemn de Arhiepiscopie si credinciosii din sate, pe vatra unui fost
schit de calugari, subordonat manastirii Neamt, disparut in sec. VIII.
Manastirea
Comarzani
de calugarite, 15 vietuitoare, reinfiintata in 1992, cu hramul "Sfantul
Gheorghe" (23 aprilie); com. Vadu Moldovei, jud. Suceava,16 km S de Falticeni si 31
km N de Tg. Neamt; biserica de caramida, ctitorita de familia Mortun, sec. XIX; atelier de
broderie.
Manastirea Copou
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Sfintii Ierarhi Atanasie si Chiril"
(18 ianuarie); Municipiul Iasi; ctitorita la 1638 de domnitorul Vasile Lupu si familia sa;
schimbari in infatisarea sa sub Constantin Duca Voda la 1702, sub Serafim egumenul la 1809
si catre sfarsitul sec. XIX; arhitectura inexpresiva, specifica stilului decadent al sec.
XVII de plan treflat; turnclopotnita mic, deasupra naosului, fara ornamentatie exterioara,
cu exceptia cornisei; interior fara picturi murale; la intrare, in absidele laterale
tablouri cu picturi cu trasaturi stilistice specifice sec. XVII (MM, XXXVI, 7-8, 1960).
Schitul Cosna
de calugari, reinfiintat in 1991, cu hramul "Sfintii Apostoli"
(29 iunie); sat Cosna, com. Stampei, jud. Suceava, 16 km V de Vatra Dornei (cu ramificatie
dreapta din satul Podul Cosnei); ctitorita din lemn in deceniul al treilea al sec. XX
(1929) de calugari si de credinciosii din sat.
Manastirea
Cosula
de calugari, 7 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfantul
Nicolae" (6 decembrie); com. Copalau, jud. Botosani, 24 km SE de Botosani, spre
orasul Harlau; construita din piatra si caramida de marele vistier Mateias in 1535;
modificata in sec. XIX; biserica prezinta forma arhitectonica in plan simplu, turla pe
"naos cu bolti obisnuite moldovenesti, pronaos acoperit cu o bolta semisferica";
fatade decorate cu firide si siruri de ocnite deasupra, candva pictate; se mai pastreaza
picturi murale originare de calitate buna din anii 1537-1581 in interior (V. Dragut,
1976); picturi suprapuse din anii 1613, 1621, 1622, retusate in sec. XIX in rest.
Manastirea
Cozancea
de calugari, 11 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); com. Sulita, jud. Botosani, 24 km E de Botosani; ctitorie din
lemn a lui Constantin Bals in a doua jumatate a sec. XVII si inzestrata cu pamant de
Constantin Gavrilas; biserica de zid ctitorita de Vasile Bals in 1732; clopotnita din
1840; aghiazmatar nou; arhondaric.
Manastirea
Dobrovat
de calugari, 8 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Pogorarea Duhului
Sfant" (duminica a opta dupa Pasti); com. Dobrovat, jud. Iasi, 42 km S de Iasi, pe
soseaua Iasi - Vaslui, prima ramificatie de la Schitu Duca, cladita de Voievodul Stefan
cel Mare si Sfant (1503-1504); biserica pastreaza, in interior "remarcabilul ansamblu
de pictura murala executat in 1529-1535" sub Petru Rares; paraclis din sec. XVI;
turn-poarta cu decoratie baroc-moldoveneasca din sec. XVIII; arhondaric.
Schitul Draga
Cozla
de calugari, 6 vietuitori, reinfiintat in 1991, cu hramul "Sfantul
Nicolae" (6 decembrie); Municipiul Piatra Neamt, jud. Neamt; ctitorit din lemn in
Valea Cuejdului de Vasile schimonahul si monahia Varvara din manastirea Soveja, la 1764;
decoratiuni sapate in lemn, pe stalpii pridvorului si usciorii portalului; monument de
"arta desavarsita romaneasca din lemn" sub muntele Cozla.
Manastirea
Dragomirna
de calugari, 50 vietuitori, cu hramul “Coborarea Duhului Sfant” (duminica a
opta dupa Pasti); com. Dragomirna, jud.Suceava, 12 km N de Suceava, biserica
mare ctitorita de Mitropolitul carturar Anastasie Crimca si Marele Logofat
Lupu Stroici (1608-1609), inalta si cu forme de “noi elemente decorative
necunoscute anterior in arta tarii”, marcate de sculpturi in piatra substituind
pictura exterioara; ferestre de factura gotica, picturi murale interioare in fresca
executate in tonalitatea aurului de popa Craciun, Maties, popa Ignat si Gligorie;
incinta gen fortareata, evidentiata de turnuri, turn-clopotnita, paraclis si
dependinte sustinute de bolti gotice,construite de Miron Barnovschi in 1627;
biserica mica cu hramul “Sfantul Ioan Bogoslovul (30 aprilie); ctitorita in
1602; muzeu de arta veche: “Acoperamant” pentru Sfintele Taine din 1559,
Evangheliar cu ferecatura din 1557, broderii, manuscrise cu miniaturi de
Anastasie Crimca; mormintele Anastasiei Crimca (+1629), Maria Mavrocordat
(+1770); atelier de covoare; fabrica de lumanari a Arhiepiscopului Sucevei si
Radautilor; arhondaric.
Schitul Dumbravele
calugari, 4 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"
(15 august); com. Bodesti, jud. Neamt, 27 km S de Tg. Neamt, 23 km N de Piatra Neamt;
atribuit diaconului Teofan din satul Gura Vaii, citat in actul din 1774 sub denumirea de
"Schitul Dumbravelile"; mentionat si in 183
Manastirea Durau
de calugarite, 22 vietuitoare, cu hramul "Buna Vestire" (25
martie); com. Ceahlau, jud. Neamt, 66 km SV de Tg. Neamt, prin Pipirige si 98 km V de
Piatra Neamt, prin ocolirea lacului de acumulare Izvorul Muntelui (Bicaz); cladita din
lemn in sec. XVIII; biserica de zid construita in 1835 de fratii negustori Ilarie si
calugarul Ghervasie; pictata de Tonitza si ucenicii sai in interior si exterior
(1935-1937); biserica cu hramul "Sfantul Ioan Teologul" (30 aprilie), ctitorie a
Cantacuzinilor; vizitata de Regele Ferdinand si Regina Maria; centru cultural pastoral al
Bisericii Ortodoxe Romane, primul de acest fel din tara, denumit "Daniil
Sihastru", creat in 1993, initiat de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei, pentru
dezbateri cu tematici religioase si cultural-stiintifice, participare interna si
internationala; colectie de arta; arhondaric.
Manastirea Eroii
de calugarite, 9 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); sat Guranda, com.
Durnesti, jud. Botosani, 32 km E de Botosani (pe DN Botosani - Stefanesti) si 16 km de
Stefanesti-Prut; cladita in 1945 in cinstea celor cazuti pe campul de lupta, de monahia
Teodora Valasincu, refacuta de aceeasi cu un grup de maici in 1990-1991; biserica
nepictata, sfintita in 1991.
Manastirea
Fastaci
de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1993, cu hramul
"Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Delesti, jud. Vaslui, 28 km SV de Vaslui;
citata documentar la 1693, atribuita familiei Palade, sec. XVII; incinta din 1834,
ridicata de arhim. Iosif Gandul; biserica refacuta si pictata in 1851 (N. Stoicescu,
1974); zidita in 1721 de Matei Racovita, in a treia sa domnie; arhitectura cu infatisare
munteana, promovata sub domnitorii inscaunati si in Tara Romaneasca si in Moldova (G.
Bals, 1933).
MANASTIREA
FLORESTI,
de calugarite, 11 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfantul Ilie" (20 iulie); com. Poienesti, jud. Vaslui, 27 km SV de Vaslui
(inclusiv ramificatia din soseaua Vaslui - Bacau), 78 km E de Bacau; ctitorie a marelui
vornic Carstea Glenovici; citata in 1598; biserica reinnoita la 1686-1694 de Gavriluta
Costachi vornicul cu fiii sai si de Antiohie Jora hatmanul si la 1852-1859 de egumenul
Nil, finisata si sfintita in 1883; incinta din zid din 1800, ridicata de egumenul Ioasaf;
icoana facatoare de minuni adusa aici de Mitropolitul Veniamin Costachi in 1805, pictata
de un necunoscut (cca 1700-1750), impodobita cu aur si argint de Doamna Ecaterina, sotia
lui Constantin Voda Mavrocordat in 1749; arhondaric.
MANASTIREA
GALATA,
de calugarite, obste in formare, reinfiintata in 1992, cu hramul
"Inaltarea Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti); Municipiul Iasi, jud. Iasi;
ctitorita intre 1576 si 1578 si rectitorita pe alta vatra intre 1582 si 1583 de Petru
Schiopu; monument arhitectonic masiv, biserica asimileaza si inaugureaza patrunderea
influentelor arhitecturale muntenesti in Moldova; inconjurata cu incinta de zid si case
domnesti ridicate de Grigore al II-lea (1726-1728); picturi fragmentare din zugraveala
veche sub tencuieli; paraclis cu hramul "Sfantul Iacov" (23 octombrie), innoit
in 1843 cu cheltuiala obstei de la Sfantul Mormant, al carui metoc a fost; morminte ale
familiei Petru Schiopu; ferecaturi, obiecte de cult din argint.
MANASTIREA GOLIA,
de calugari, 11 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Inaltarea Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti); Municipiul Iasi, jud. Iasi;
biserica din piatra construita de sotii Ioan si Ana Golia in 1564 pe vatra atestata din
1515; ctitorie atribuita lui Maxim Burnar; aflata in incinta fortificata, opera a lui
Gheorghe Duca si Macarie egumenul (1667-1668), transformata in manastire la 1606;
reinnoita sub Vasile Lupu, terminata de fiul sau, Stefanita (1652-1660); clopotnita·turn
impresionanta din sec. XVII, fara "pereche prin inaltime, largime si maretie"
(dupa Paul de Alep); sculpturi in capiteluri corintice, ornamentatie bogata, pictura
refacuta in sec. XIX, cu fresce din 1660, sub ea, in naos; paraclis ctitorit de Grigore
Episcopul din Irinopole; carti de cult ferecate in aur si argint, icoane din sec. XVII in
catapeteasma, tronuri domnesti sculptate in lemn si aurite; morminte: Ieremia Movila,
Vasile Lupu cu familia etc.; colectie de arta.
MANASTIREA
GOLOGANU,
de calugarite, 20 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com. Cudalbi, jud. Galati, 47 km E de
Tecuci, 52 km N de Galati (pe DN Tecuci - Pechea - Galati); ctitorita in 1934 de Eugenia
Pana, desfiintata in 1959, recladita in 1991 de credinciosii din Cudalbi si Episcopia
Dunarii de Jos.
MANASTIREA
GOROVEI,
de calugari, 8 vietuitori, reinfiintata in 1990, sat Gorovei, com.
Varfu Campului, jud. Botosani, 12 km SV de Dorohoi si 32 km N de Suceava (pe DN Suceava -
Dorohoi); biserica de lemn, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie), cladita,
dupa traditie, intre 1740 si 1742, de 2 calugari din Moldovita pe locul unei icoane
facatoare de minuni a Sfantului Ioan Botezatorul (AAI, 1930), dupa alte surse a
"Sfantului Gheorghe", descoperita de ei; biserica de lemn, asezata pe locul
daruit de Ioan Gorovei, denumita la inceput "Gura Vaii", populata catre
sfarsitul sec. XVIII de ucenicii Cuviosului Paisie cel Mare (Vitalie, Ambrosie si
Veniamin), puternic inviorata duhovniceste si economic; biserica refacuta tot din lemn in
1859; biserica mare, cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul" (7 ianuarie), cladita
de egumenul Macarie Jora (1828-1834), terminata de egumenul Ierotei Lemnea; paraclis nou,
in constructie in 1992; arhondaric.
MANASTIREA
GRAJDENI ,
de calugari, 21 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii) si "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); sat Grajdeni, com. Grivita, jud. Vaslui, 16 km E de Barlad; ctitorie atribuita
de traditie lui Petru Rares (1533-1540) (AEH, 1934); arsa de tatari, reinfiintata in 1930
de Episcopul Iacov Antonovici; construita (fondata) de Carstea Ghenovici vornicul si
familia Rosca (N. Stoicescu, 1970, I), sfarsitul sec. XVI, inceputul sec. XVII; biserica
noua, construita din piatra si caramida in stil moldovenesc in 1862, restaurata si
repictata in 1990-1993; arhondaric.
MANASTIREA
HADAMBU,
de calugari, 10 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com: Mogosesti, jud. Iasi, 30 km SV
de Iasi; complex monastic fortificat, defensiv, construit in 1659 de postelnicul Iani
Hadambu; biserica, de proportii reduse, consolidata din piatra bruta, peretii cu chenare
gotice; reparata si pictata din 1991.
MANASTIREA
HLINCEA,
de calugari, 9 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); com. Ciurea, 11 km S de Iasi; ctitorita de
sotii Maria si Zotu Tugara Spataru, fiica si ginerele lui Petru Schiopu, cca 1587;
biserica in arhitectura ce "tradeaza o timpurie influenta munteneasca", retacuta
si pictata de catre Stefanita Lupu, fiul lui Vasile Lupu, in fresca (1659-1660), executata
de pictorul Ioan Matei; tablouri votive ale lui Vasile Lupu, fiului sau, Stefanita si
Ecaterina Doamna.
MANASTIREA
HORAITA,
de calugari, 24 vietuitori, cu hramul "Botezul Domnului" (6
ianuarie); com. Cracaoani, jud. Neamt, 24 km S de Tg. Neamt, 28 km N de Piatra Neamt;
construita din lemn la 1725; biserica, eclectica in arhitectura si de mari proportii,
reconstruita pe locul celei vechi, din piatra de arhim. Ermoghen Buhus la 1867; aici s-a
nevoit cuviosul Irinarh de la Horaita, mort si ingropat la Locurile Sfinte (1859); acestui
monah imbunatatit, cu 12 ani de pustnicie langa schitul Nechit, i se atribuie ctitorirea,
la o data necunoscuta, a schitului Horaicioara, cu ajutorul credinciosilor (AAI, 1930);
arhondaric.
SCHITUL
HORAICIOARA,
cu hramul "Buna Vestire" (25 martie); ctitorit la 1 km de
manastirea Horaita tot de arhim. Ermoghen Buhus, pe locul bisericii de lemn, dupa
traditie, inaltata de familii de ardeleni (sec. XVIII), venite cu icoane si catapeteasma
bisericii satului lor natal, distrusa in 1763; Evanghelie cu autograf daruita schitului
Horaicioara de Constantin Voda Cehan la 1763 (AAI, 1930).
MANASTIREA HUMOR,
de calugarite, 50 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); 5 km N de Gura Humorului; construita din zid in
1415 de Oana vornicul, langa ruinele unui schit de lemn; biserica actuala,
"capodopera de arta veche romaneasca", ctitorita in 1530 de marele logofat
Teodor si Anastasia Bubuiog, cu sprijinul lui Petru Rares; arhitectura expresie a stilului
moldovenesc, picturi murale, executate in 1535 de Toma din Suceava, decoreaza interiorul
si exteriorul peretilor in intregime, caracteristice prin scene religioase, tablouri
votive in costumatie de epoca, instrumentar tehnic de minim uz gospodaresc si cultural;
turn-clopotnita din 1641, ctitor Vasile Lupu; Antologhion din 1545, jet din sec. XVI,
icoana "Hodighitria" din sec. XVI, icoane remarcabile din sec. XVI-XVII; atelier
de croitorie pentru vesminte; monument UNESCO.
SCHITUL ICOANA,
de calugari, 8 vietuitori, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6
august); com. Vanatori, jud. Neamt, 23 km NV de Tg. Neamt, 67 km N de Piatra Neamt, 7 km V
de manastirea Neamt; biserica din lemn ctitorita intr-o poiana de sub muntele Rusu, de
ieroschimonahul Iosif Craciun, in amintirea si pe locul unde a fost adapostita sfanta
icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni, adusa aici cu alte odoare pe vremea Eteriei
(1821) din Iavra Neamt; biserica anticipata de o cruce zugravita de Agafie monahul si de
un cerdac din 1854, pe locul sosirii sfintei icoane; arhondaric.
SCHITUL INCULET,
de calugari, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie);
comuna suburbana Barnova, Municipiul Iasi, 17 km S de Iasi; construit din caramida in
amintirea unirii Basarabiei cu Romania; pictura in ceara, cu tematica deosebita, executata
de Tonitza ca si la manastirea Durau; parohie, cu prevederi de reactivare ca asezamant
monahal.
MANASTIREA
LACURI,
de calugari, 11 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Deleni, jud. Iasi, 7 km NV de Harlau, 80
km NV de Iasi (pe DN Iasi - Tg. Frumos - Botosani); ctitorita din piatra pe vatra fostei
sihastrii din Codrul Delenilor de Iordache Cantacuzino, mare vistier, in 1724; denumit si
"schitul Deleni", cu calugari carturari si copisti; morminte ale familiei
Cantacuzino.
MANASTIREA LEPSA,
de calugarite, 17 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie); com. Tulnici, jud. Vrancea, 75 km NV
de Focsani si 48 km E de Tg. Secuiesc; ctitorita pe o veche vatra de nevoitor (sec. XV),
inainte de 1716, ruinata la 1854; biserica refacuta din lemn la 1930 de ierom. Ilarion
Ciudin; in apropiere cascada Putna; arhondaric.
MANASTIREA
MAGURA OCNEI,
de calugarite, 27 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Buna Vestire" (25 martie); orasul Tg. Ocna, jud. Bacau, 13 km NV de Onesti, 51
km NV de Adjud; citata in izvodul din 1740, atribuita lui Constantin Racovita, 1750, pe o
vatra de schit din sec. XVII; biserica noua din piatra, ridicata prin osteneala egumenului
arhim. Iacov in 1810, ajutat de calugari si cetatenii din Tg. Ocna; clopot din 1757;
paraclis amenajat intr-una din cladiri; arhondaric.
MANASTIREA
MALINESTI,
de calugari, 7 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Garceni, jud. Vaslui,
45 km E de Roman (pe soseaua Roman - Vaslui, inclusiv ramificatia din com. Bacesti, 8 km
de gara Bacesti), 39 km NV de Vaslui; biserica veche din sec. XIV, atribuita de traditie
juzilor Oana de pe Valea Racovei si juratilor de pe Valea Stemnicului; biserica actuala
din lemn, reconstruita in 1826 de Simion Michiu si Irimia Marinciu, sfintita de Iorest
ieroschimonahul la 1830, randuit de Sofronie Miclescu, Episcop de Husi, nepictata;
traditia spune ca pe acest loc, "La Scaune", ar fi poposit Voievodul Stefan cel
Mare si Sfant dupa lupta de la Podul Inalt.
SCHITUL
MESTECANIS,
de calugari, infiintat si in constructie din lemn din 1992, cu hramul
"Inaltarea Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti); com. Iacobeni, jud. Suceava,
4-5 km NE de Iacobeni si 20 km NE de Vatra Dornei.
MANASTIREA
MICLAUSENI,
de calugarite, 7 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Butea, jud. Iasi, 24
km NV de Roman, 20 km S de Tg. Frumos; fondata in 1787 de marele vornic Ioan Sturza,
parohie pana in 1982; redeschisa acum vietii monahale.
MANASTIREA
MORENI,
de calugarite, 33 de vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Deleni, jud. Vaslui, 20 km S de
Vaslui (inclusiv ramificatia din stanga soselei Barlad - Vaslui); ctitorita din lemn in
prima jumatate a sec. XVI, cam pe la 1540-1546 de Lupan Buznea slugerul si sotia sa,
Maria; atribuita lor si de actul din 1597; biserica actuala cladita in 1829 de
credinciosii Horduna si Giusca si altii pe locul celei dintai, inca existenta pe la 1650,
daramata la 1770 (Ursachescu, 1911); inchisa; biserica de sat de la secularizare, intre
1894 si 1911 lipita la parohia Delenii de Jos si de Sus; reconstruita si reinfiintata ca
asezamant de Episcopul Nifon Criveanu in 1935 (AEH, 1936); icoane din 1650 si 1770, clopot
din 1790; arhondaric.
MANASTIREA
MUSINOAIELE,
de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Fitionesti, jud. Vrancea, 54 km NV
de Focsani, 25 km N de Panciu; biserica din lemn ctitorita de calugarul Dimitrie (cca
1839-1841); biserica de zid construita in 1940, ctitor staretul Evghenie Hulea.
Manastirea Neamt
de calugari, 64 vietuitori; com.Vanatori, jud. Neamt, 17 km NV de Tg.Neamt;
ctitorita initial ca schit de lemn, daruit cu mosii si sate pe vremea lui Petru
Musat (1376-1392); inlocuit si transformat de acesta in manastire cu biserica de
piatra, cu chilii, turnuri si ziduri de aparare(Monumente, Iasi,1974); rectitorita
si intregita de Alexandru cel Bun cu case si turnu-clopotnita, singura piesa de
epoca pastrata pana astazi de la inceputul sec. XV; biserica cea mare, cu
hramul “Inaltarea Domnului” (la 40 de zile dupa Pasti), recladita (dupa unii
zidita) de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant in 1497, langa sau pe vatra unei
biserici de lemn de la sfarsitul sec XIV; arhitectura in stil moldovenesc,
‘maiestrit proportionata’, pe plan trilobat, turla octogonala; usor modificat
prin
adugiri si restaurari in timp, ultima (1954-1956), readucand-o la forma
originara; fatade bogat impodobite cu motive ornamentale in campul zidariei si
pe turla, decoratii cu elemente gotice; pictura in fresca originara din 1497,
pastrata in absida principala, altar, naos si in incaperea mormintelor, de pe
vremea lui Petru Rares in pronaos si pridvor; exterior cu picturi pastrate in
ocnita (monumente, Iasi, 1974); biserica cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23
aprilie), databila de la sfarsitul sec. XVIII, cca 1796, recladita in stil neoclasic
imbinat cu elemente traditionale (V.Dragut, 1976), de Dometian Staretul, pe
locul primei biserici de piatra ridicata de Petru Musat (sfarsitul sec. XIV);
paraclis cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august), ctitorit de
Mitropolitul Veniamin Costachi, 1809; paraclis cu hramul “Buna Vestire” (25
martie), zidit in 1821 de staretul Ilarie; biserica bolnita si biserica “Sfantul Ioan
cel Nou” construite in 1846, prima si sanatoriu, in care a stat o vreme si Mihai
Eminescu; paraclis “Sfantul Pantelimon”, 1820; clisarnita din 1548;
aghiazmatar din 1836; ‘album de istorie a neamului’, impunatoare prin
‘frumusetea si maiestria ei’, manastirea Neamt a fost u reputat centru de
caligrafi si miniaturisiti, vestit fiind Gavril Uric (sec.XV); de cronicari cunoscuti
ca Macarie si Eftimie (sec. XV); de cronicari cunoscuti ca Macrie si Eftimie
(sec. XVII), de renumiti carturari si parinti imbunatatiti ca staretul Paisie
Velicikovski (+1794), ucenicul Cuviosului Staret Vasile de la Poiana Marului,
ambii innoitori ai monahismului romanesc, de tiparituri, cu tipografie infiintata
in 1808 de Mitropolitul Veniamin Costachi; adaposteste moaste descoperite in
1986 in incinta sa; doua icoane “Hodighitria” din sec. XV, cunoscuta si
venerata este icoana facatoare de minuni “Lidianca”,donata lui Alexandru cel
Bun de Ioan al VIII-lea Paleologu, in 1407 (M.Vlasie, 1992); una dintre cele
mai vechi biblioteci din tara; muzeu cu valoroase obiecte de arta medievala, cu
manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX; obiecte de arta medievala, cu
manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX; obiecte de cultetc.; a fost vatra
de nevointe a Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt-Hozevitul, decedat in
pestera Hozeva la Locurile Sfinte (+1960) ; moastele lui vor fi aduse in tara in
1994; arhondaric.
Paraclis
Capela construita alaturi de o biserica, intr-un cimitir, in interiorul unei cladiri
etc.
Manastirea Nechit
de calugari, 12 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Schimbarea la Fata" (6 august); com. Borlesti, jud. Neamt, 37 km SV de Piatra
Neamt si 35 km NV de Buhusi (prin Rediu - Candesti); databila de pe vremea lui Alexandru
cel Bun; citata la manastirea "Sfantul Niculai" care a fost "Nechid"
in "Campul lui Dragos", in cuprinsul documentelor din anii 1389- 1419; de lemn
si cu hramul "Sfantul Spiridon", inainte de 1809; mutata din "Poiana
Chiliilor", recladita din piatra pe locul de astazi si cu hramul actual in a doua
jumatate a sec. XIX; interior cu tavan arcuit din lemn, catapeteasma din tablii simple,
pridvor inchis din piatra; carii cu insemnari pretioase, cruce sculptata imbracata in
metal din 1880, chivot din metal din 1880, icoane; fost schit dependent de si pe mosia
manastirii Tazlau; vatra de sihastrie si nevointe a Cuviosului Chiriac de la Tazlau,
trecut in randul sfintilor de Dosoftei Mitropolitul (Mit. Mold. si Suc., LI, 1-2, 1975),
pomenit pe 31 decembrie; arhondaric.
SCHITUL NIFON,
de calugari, reinfiintat in 1991, cu hramul "Buna Vestire"
(25 martie); com. Vanatori, jud. Neamt, 19 km V de Tg. Neamt, 3 km de manastirea Secu;
fondat de pustnicul Nifon in 1664; ars in 1821 de turci, refacut in sec. XIX de
ieroschimonahul Nifon Ionescu, fondatorul schitului Prodromul - Athos.
SCHITUL ORATA,
de calugarite, infiintat in 1953, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); com. Fundul Moldovei, jud. Suceava, 16 km NV de Campulung
Moldovenesc, 50 km NE de Vatra Dornei; ctitorit de familia Pomohaci, pe vatra unei
sihastrii; biserica din lemn, pictura in ulei executata de amatori.
MANASTIREA
PARINCEA,
de calugarite, 16 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfintii Imparati" (21 mai); com. Parincea, jud. Bacau, 20 km SE de Bacau;
biserica cladita de calugari; parasita la 1790; citata la 1860 ca schit in padurea de la
est de satul Parincea; reconstruita in 1863 de banul Anastasie Ioan; arhondaric.
MANASTIREA
PANGARATI,
de calugari, 116 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Dumitru" (26 octombrie); com. Pangarati, jud. Neamt, 13 km E de Bicaz,
15 km V de Piatra Neamt; atribuita de traditie lui Stefan cel Mare si Sfant; reconstruita
de Alexandru Lapusneanu (1552-1558); paraclis amenajat in 1642, supraetajat in cadrul
bisericii mari; paraclis ctitorit in 1806 de egumenul Macarie; biserica noua construita in
1857 de Varnava arhimandritul; clisarnita din 1642; zid de incinta si turn de piatra;
"statiune de cercetare stiintifica a Universitatii din Iasi", 1951; locul de
nevointa al Cuviosului Simeon Sihastru de la Pangarati (sec. XV); racla cu moastele sale
dusa de Stefan cel Mare si Sfant la cetatea de scaun Suceava; moastele lui repartizate la
toate bisericile din Moldova; loc de imbunatatire a Cuviosului Amphilohie sihastrul de la
Pangarati (†1570) (8 septembrie); icoana "Hodighitria" sec. XVI; icoane
remarcabile din sec. XVI-XVII; arhondaric.
MANASTIREA
PARVESTI,
de calugarite, 16 vietuitoare, reinfiintata in 1993, cu hramul
"Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Costesti, jud. Vaslui, 30 km S de Vaslui
(acces ramificatia din stanga DN Barlad - Vaslui); construita din lemn de Apostol Talpes,
vornic de poarta si postelnicii Ioan, Simion Popescu, sec. XVII (1666); recladita intre
1816 si 1820 pe locul celei vechi de urmasii "Talpasesti" si
"Popesti"; intre donatori apare si Antioh Cantemir la 1698, cu "40 de
cumpene de sare" de la ocna; valoroase odoare: cutii de argint cu particele din
moastele "Sfintei Mina", vesmant al Sfantului Ioan Gura de Aur, policandru de
lemn al vechii biserici.
MANASTIREA
PETRU VODA,
de calugari, 12 vietuitori, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail
si Gavriil" (8 noiembrie); com. Poiana Teiului, jud. Neamt, 50 km NV de Piatra Neamt,
39 km V de Tg. Neamt; construita din lemn in 1990 de protos. Justin Parvu; pictata de
pictorul Mihai; arhondaric.
MANASTIREA
PESTERA,
de calugari, 1 vietuitor, cu hram inca nestabilit; com. Garcina, jud.
Neamt, 17 km NV de Piatra Neamt; biserica in constructie, sub indrumarea manastirii
Bistrita.
SCHITUL
PIATRA TAIETURII,
de calugari, 4 vietuitori, cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului" (8 septembrie); com. Panaci, jud. Suceava, 20 km SE de Vatra Dornei (prin
Sarul Dornei); ctitorita de calugari si de credinciosii din sat in 1937, fara pictura, ca
metoc al manastirii Dragomirna; biserica din caramida, chilii din lemn.
SCHITUL POCROV,
de calugari, 6 vietuitori, cu hramul "Acoperamantul Maicii
Domnului" (1 octombrie); com. Vanatori, jud. Neamt, 17 km V de Tg. Neamt, 62 km N de
Piatra Neamt; ctitorit din lemn in 1714 de Pahomie, Episcop de Roman, la altitudinea de
600 m si la o ora cu piciorul pe poteci de la schitul Vovidenia; obiecte de valoare: potir
poleit cu aur din 1804, cruci de argint din 1802, brau de la Ierusalim din 1785, cruci de
chiparos suflate cu aur, carti de cult din sec. XVII-XIX; arhondaric.
MANASTIREA
PODU COSNEI,
de calugari, 3 vietuitori, infiintata in 1992, cu hramul "Sfintii
Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); sat Podu Cosnei, com. Dorna Candrenilor, jud.
Suceava, 12 km V de Vatra Dornei, 71 km de Bistrita (Transilvania).
SCHITUL POJORATA,
(Corlateni), de calugari, reinfiintat in 1991, cu hramul "Sfanta
Treime" (a doua zi dupa Rusalii); com. Pojorata, jud. Suceava, 7 km SV de Campulung
Moldovenesc si 37 km NE de Vatra Dornei; ctitorit in 1934 de familia Corlateanu pe locul
unei vechi sihastrii; sfintit de Mitropolitul Nectarie.
MANASTIREA
POPAUTI,
de calugari, fara vietuitori, obste in formare, cu hramul "Sfantul
Nicolae" (6 decembrie); Municipiul Botosani, jud. Botosani, 5-6 km NE de Botosani;
biserica ctitorie din piatra a lui Stefan cel Mare si Sfant in 1496; transformata in
asezamant manastiresc la 1750 o data cu adaugarea zidurilor de incinta; arhitectonic
sinteza bisericeasca mai reusita "din perioada de maxima inflorire a stilului de
epoca" in zona moldoveneasca nordica; pictura originara interioara de o inalta
calitate; la sfarsitul sec. XV, partial conservata in altar, naos si pronaos; refacuta in
sec. XIX in stil moldovenesc in rest; turn-clopotnita din 1496 din piatra bruta, cu plan
octogonal la primul etaj, inalt si elegant (V. Dragut, 1976).
SCHITUL
PRECISTA MARE,
de calugari, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15
august); Municipiul Roman, jud. Neamt; fondat din lemn la sfarsitul domniei lui Alexandru
cel Bun; construit pe locul celui dintai la 1568 (V. Dragut, 1976) de Ruxandra Doamna,
sotia lui Alexandru Lapusneanu; elemente decorative reluate de la Dragomirna, in
refacerile de sub Ioanichie, Episcop de Roman (1753-1754), cand devine manastire cu
egumenul Gherasim Putneanu 1787; spital dupa 1838.
MANASTIREA
PROBOTA,
de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Dolhasca, jud. Suceava, 20 km N de Pascani
si 28 km NV de Falticeni; citata ca biserica (manastirea) "Sfantul Nicoale din
Poiana", 1391; atribuita lui Stefan I, mai inainte vatra a sihastrilor, mentionata si
in 1398, devenita ulterior biserica de cimitir; biserica actuala anticipata de
lacasul-necropola domneasca, ridicat de Stefan cel Mare si Sfant; reia arhitectonic
"formele bisericii «Inaltarii» de la manastirea Neamt" (V. Dragut, 1976);
recladita din indemnul Mitropolitului Grigorie Rosca de Petru Rares (1527-1530), zugravita
in 1532; picturi murale, somptuos desfasurate in interior si exterior, conservate in altar
si naos, usor degradate sau sterse pe fatada nordica; incinta cetate cladita de Elena
Rares si fiii sai in 1550; cu reinnoirile intervenite partial sau total, indeosebi sub
Vasile Lupu (1645-1646), manastirea Probota reprezinta o expresiva realizare a artei
romanesti din sec. XVI pentru Moldova; morminte in necropola domneasca ale Doamnei Oltea
si Evdochiei de Kiev, mama si sotia lui Stefan cel Mare si Sfant, Petru Rares si familia
sa, in biserica ctitorita de domnitor; valoroase icoane din sec. XVI-XVII; ateliere de
broderie si covoare.
Manastirea Putna
de calugari, 50 vietuitori, com.Putna, Jud.Suceava, 62 km NV de Suceava, 28
km V de Radauti biserica de lemn de stejar, “cea mai veche biserica de lemn
din Moldova” construita in jurul anului 1346, la Volovat, de Dragos Voda ori de
Bogdan I, transportata intr-o noapte la Putna de Voievod Stefan cel Mare si
Sfant, in 1468, modificata in arhitectura de arhim. Bartolomeu Mazareanu, in
1778 (N.Grigoras, I.Caprosu); biserica de zid, cu hramul “Adormirea Maicii
Domnului” (15 august), zi de mare pelerinaj, ctitorita de Binecredinciosul
Voievod Stefan cel Mare si Sfant, in 1466-1469, in incinta fortificata, din care
se mai pastreaza doar turnul tezaurului, din 1481; biserica actuala, reconstruita
in planul celei vechi de domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si Eustratie
Dabija (1654-1662), este carcteristica prin elemente de factura barocului
moldovenesc, in arhitectura si decoratie monumentala (V. Dragut, 1976);
corectari arhitecturale, cu tendinte de apropiere spre formele de originare la
restaurarile de ansamblu din anii 1966-1988, initiate de Mitropolitii Justinian
Marina si Tectist Arapasu; picturi murale interioare deteriorate, dar au fost
initiate proiecte decisive de refacere si recuperare; la Putna se pastreaza ca
moaste, un deget aratator al Sfantului Cuvios Daniil Sihastru, imbracat in
ferecaturi de aur si argint, cu 11 margaritare si un granat; muzeu cu multe
odoare; “Tetraevangheliarul”, scris cu mana, in 1473 pe un pergament, in
slavona, de ierom.Nicodim de Humor, ferecat in argint aurit, in 1487, cu“cel
mai veridic si reusit portret” al Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si
Sfant; invelitoarea de mormant a Mariei de Mangop din 1477; important centru
cultural care a dat copisti miniaturisti impodobind carti sfinte, manuscrise pe
pergament, broderii, vase de cult de argint etc; mormintele Binecredinciosului
Voievod Stefan cel Mare si Sfant si ale urmasilor sai, al Mariei de Mangop si
Mariei voichita, sotii ale domnitorului; la est, pestera si bisericuta rupestra,
atribuite de traditie Sfantului Cuvios Daniil Sihastru; ateliere de uz intern si de
inramat icoane; arhondaric.
Manastirea Rarau
de calugari, 10 vietuitori, reinfiintata in 1990; com. Crucea, jud.
Suceava, 24 km S de Campulung Moldovenesc si 65 km V de Suceava; biserica cu hramul
"Sfantul Ioan Bogoslovul" (30 aprilie), construita dupa traditie, de Petru
Rares, in 1538, pe locul sau langa fosta Sihastrie a familiei Dodu, gazduit aici in
refugiul dupa indepartarea sa din scaunul Moldovei; citata in 1745, stramutata in 1777,
desfiintata de austrieci, in 1786; biserica cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august), construita pe locul de astazi de ierom. Sisoe, in 1800, cand
se si sfinteste; biserica nepictata; icoane in ulei; arhondaric.
MANASTIREA
RAZBOIENI,
de calugarite,14 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Razboieni, jud.
Neamt, 33 km SE de Tg. Neamt si 30 km NE de Piatra Neamt; cladita in 1496 de
Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant, pe "movila de oase" a
luptatorilor de la Paraul Alb (1476) impotriva turcilor in care pierisera 14 dintre
demnitarii sai; profile simple in arhitectura, picturi murale din secolul trecut (fara
pictura in interior) (V. Dragut); arhondaric.
MANASTIREA RASCA,
de calugari, 35 vietuitori, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); com. Rasca, jud. Suceava, 21 km SV de Falticeni, 47 km SV de Suceava;
atribuita de unele surse lui Bogdan Voda I, 1343 (AAI, Iasi, 1930); construita in 1542 de
Petru Rares, cu interventii si pictura sub Costea Bacioc, mare vornic (1611-1617), sub
Mitropolitul Veniamin Costachi, 1828 etc.; turn-clopotnita din sec. XVII, picturi murale
exterioare executate de pictorul grec Stramatello Cotronas, 1552, bine conservate pe
peretele sudic; fresce fidel reinnoite in 1827, partial cu module originare, iconografic
si compozitional; la Rasca a fost staret, s-a retras din scaunul Husilor si a murit
Sfantul Ierarh Ioan de la Rasca (†1608), ale carui moaste au ramas tainuite; icoana
remarcabila, sec. XVI-XVII.
MANASTIREA
REDIU MITROPOLIA,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1993, cu hramul
"Sfintii Atanasie si Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei" (18 ianuarie); com.
Popricani, jud. Iasi, 26 km N-NV de Iasi (2 km ramificatia DN Iasi - Stefanesti); citata
ca schit in sec. al XVIII, in 1772, si in sec. al XIX-lea; biserica de zid, pictura in
fresca, fosta si inca mai functioneaza ca parohie.
MANASTIREA RUNCU,
de calugari, 27 vietuitori, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail
si Gavriil" (8 noiembrie); orasul Buhusi, jud. Bacau; traditia confirmata documentar
o atribuie Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant (1457); citata in documente
din 1695, rectitorita de Ionasco Isacescu, medelnicer, si sotia sa Alexandra, la 1710,
acreditat in aceasta calitate de Nic. Alex. Mavrocordat (1713); pictura murala cu placuta
infatisare; colectie de icoane din sec. XVIII, carti rare (C. Bobulescu, 1942);
arhondaric.
MANASTIREA SAVU,
de calugari, 19 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Schimbarea la Fata" (6 august); com. Poduri, jud. Bacau, 47 km V de Bacau (cu
ramificatia din DN Bacau - Comanesti); ctitorita dupa traditie de Vasile Varnav la 1800;
anticipata de vatra schitului Cernul zis si Buda si Savu, amintit in documente din 1766;
biserica actuala mutata si recladita pe locul de sub "Muntele Buda" in 1829 de
ieroschimonahul Vasile; ruinata si reinfiintata de Gherasim Safirin, Episcop de Roman,
dupa 1896; arhondaric.
Manastirea Secu
de calugari, 50 de vietuitori; com. Pipirig, jud. Neamt, 18 km V de Tg.Neamt;
ctitorita in 1602-1605 de Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana; biserica mare cu
hramul “Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” (29 august); cladita din
piatra, marita si cu o arhitectura exprimand influenta munteneasca “in plastica
monumentala a fatadelor”; pictura refacuta la 1850; biserica cu hramul
“Sfantul Nicolae” (6 decembrie) , sec. XVIII, recladita de Dometian staretul la
1824; catapeteasma zugravita in 1833; biserica cu hramul “Nasterea Sfantului
Ioan Botezatorul” (7 ianuarie) ctitorita in 1832 de Veniamin Costachi
Mitropolitul, in cimitir, pe vatra fostului schit Zosin, ridicat de Zosin,
vistiernicul si Alexandru Lapusneanu (1582-1584); asezamant de cultura
disparut dupa 1602 (I.Gonta, 1964); paraclis din sec. XVII, incinta fortificata cu
turnuri de aparare; muzeu cu obiecte de arta medievala; epitaf din 1608,
vesminte in fir de aur, manuscrise slavone din 1664; tiparituri vechi;
mormintele ctitorilor: Nestor Ureche si Mitrofana, sotia sa; arhondaric.
Catapeteasma
(La bisericile ortodoxe) Perete despartitor (impodobit cu icoane) intre altar si
restl bisericii; iconostas; tampla;
MANASTIREA SFINTII
APOSTOLI,
de calugari, 17 vietuitori, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si
Pavel" (29 iunie); orasul Husi, jud. Vaslui, 47 km E de Vaslui (prin Crasna), 8 km N
de Albita-Prut, 67 km NE de Barlad; ctitorita de Stefan cel Mare si Sfant in 1494-1495, cu
rang de Catedrala Episcopala sub Ieremia Movila (1595-1606); alterata in stil arhitectural
si decoratie picturala de cutremure (1692), de lupte (de la Stanilesti, 1711), pustiiri
(1740 de tatari) si reinnoiri (sub Nicolae Mavrocordat); biserica refacuta din temelii in
forma originara sub Inochentie Episcopul in 1756 si restaurari de proportii sub Episcopii
Melchisedec Stefanescu (1891) si Grigorie Leu (1941-1945); pictata de Gh. Tattarescu
(1890-1891); casa domneasca din 1792; engolpion daruit de imparateasa Ecaterina a II-a a
Rusiei; arhondaric.
MANASTIREA
SFINTII ARHANGHELI,
da calugari, obste in formare, reinfiintata in 1994, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); Municipiul Galati, jud.
Galati; ctitorita de negustorul galatean Gheorghe Sismas, terminata de Hagi Atanasie
(1802-1805); sfintita in 1805; pictura in fresca de Anatolie Cudinov; catapeteasma
repictata de egumenul Sofronie, pictor Toader Falcoi in 1816; slujbele se faceau la
inceput in limbile greaca si moldoveneasca; aici s-a deschis prima scoala romaneasca din
Galati in 1832.
SCHITUL SFANTA
ANA,
de calugari, infiintat in 1994, cu hramul "Sfanta Ana" (9
septembrie); sat Bistrita, com. Viisoara, jud. Neamt, 9 km V de Piatra Neamt, 58 km V de
Roman; biserica in constructie, sub ingrijirea manastirii Bistrita.
SCHITUL SFANTULUI CUVIOS DANIIL SIHASTRU,
de calugari, cu hramul "Sfantul Cuvios Daniil Sihastru" (18
decembrie); 3 km SE de manastirea Putna (pe apa Vitau), 27 km V de Radauti; dependent de
manastirea Putna; bisericuta straveche daltuita in stanca, in stil traditional, de el
insusi sau de pustnici necunoscuti, cu o chilie sub ea in care a pustnicit Daniil
Sihastru, celebru duhovnic si intelept sfatuitor al Voievodului Stefan cel Mare si Sfant;
retras dupa 1498 in pustia "Stanca Soimului" pe "Apa Corbului" -
Voronet; chilia si bisericuta si-au pastrat denumirea de "Schitul Daniil
Sihastru" in constiinta sacra a populatiei locului.
SCHITUL
SFANTUL IOAN BOGOSLOVUL,
de calugari, 7 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ioan
Bogoslovul" (30 aprilie); com. Vanatori, jud. Neamt, 17 km NV de Tg. Neamt;
reconstruit din lemn in 1402 de Alexandru cel Bun pe vatra unui schit tot din lemn datand
din sec. XIV; biserica actuala ridicata din piatra pe locul celei de lemn in 1835;
serveste de capela cimitirului in complexul monahal Neamt; arhondaric.
MANASTIREA
SFANTUL IOAN CEL NOU,
de calugari, 30 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ioan cel Nou de la
Suceava" (2 iunie), zi de adunare a pelerinilor din toate partile Moldovei si
Transilvaniei de nord; Municipiul Suceava, 43 km SE de or. Siret, 36 km N de Falticeni, 44
km SV de Dorohoi si 42 km SV de Botosani; coexista in aceeasi incinta cu Arhiepiscopia
Sucevei si Radautilor din 1991; ctitorie a lui Bogdan cel Orb si Stefanita, fiul sau
(1514-1522), devine resedinta a Mitropolitilor Moldovei, pana la mutarea Scaunului
mitropolitan, o data cu transferarea capitalei tarii de la Suceava la Iasi in 1563 de
Alexandru Lapusneanu; devenita apoi manastirea "Sfantul Ioan cel Nou" la
readucerea moastelor sale din Polonia de Mitropolitul Iacov Putneanu, in 1783; moastele
pradate de Ioan Sobieski, in 1686; dependenta de manastirea Dragomirna, intre 1861 si
1904; biserica se remarca indeosebi prin fresce murale interioare si exterioare, din 1534,
bine conservate pe fatada sudica, apartinand epocii din prima domnie a lui Petru Rares,
redandt portretul cel mai vechi al unui ierarh moldovean, Mitropolitul Teoctist al doilea,
care a sfintit biserica in 1522 si pe al lui Stefanita Voda, al doilea ctitor, ca si o
bogatie de momente din istoria vietii religioase crestine; baldachin masiv din piatra
(1898-1910), cu racla de argint a moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava,
martirizat la Cetatea Alba, in 1330, prin taierea capului, mutate din biserica Mirauti in
Catedrala cea noua de Petru Schiopu in 1589, impodobita cu 12 scene ale martirajului sau,
cu o icoana pe sicriu din 1402 (V. Dragut, 1976); centru cu scoala clericala in 1786,
teologica din 1820 si cu prima scoala de cantareti, infiintata in 1828 de Mitroplitul
Veniamin Costachi, cu caligrafi talentati, gravori in lemn si metal, dascali de limba
moldoveneasca, greaca si slava; colectie de carte veche din judetul Suceava.
MANASTIREA
SIHASTRU,
de calugarite, 42 vietuitoare, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru
si Pavel" (29 iunie); sat Ploscauteni, com. Homocea, jud. Vrancea, 15 km NE de Adjud;
ctitorita din lemn de Sandu Sendrea hatmanul si sotia sa, Sanda la 1768, sfintita de
Episcopul Romanului, Ioanichie; biserica actuala zidita de Petrache Sendrea sub Episcopul
Melchisedec al Romanului; sfintita in 1891, reparata de Costache Ifrim, dupa cutremurul
din 1940; muzeu cu icoane, obiecte de cult si carte veche; arhondaric.
Manastirea
Sihastria
de calugari, 120 vietuitori, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” (8
septembrie); com. Pipirig, jud.Neamt, 22 km de Tg. Neamt (cu ramificatie din
soseaua Tg.Neamt - Bicaz); ctitorita din lemn de Ghideon, Episcop de Husi
(1730-1734); pe vatra schitului din “Poiana lui Atanasie” (1655); biserica
actuala reconstruita din piatra in 1824 pe vechea vatra de Dometian, staretul
manastirilor Secu si Neamt, in incinta de zid, ajutat de jupan Nicolae
Cernevschi, fatade spoite cu var, decoratii cu capiteluri ornamentale la capatul
teminus al pilastrilor si al coloanelor cadru de la ferestre; pictura
“originara”,
partial degradata apartine unor anonimi; icoane pictate in ulei pe catapeteasma
(1825-1827); paraclis de lemn cu hramul “Sfintii Ioachim si Ana” (9
septembrie) (construit intre 1837 si 1840), cu icoane executate de I.Protcenco,
dupa un incendiu din 1941; vietuitori si duhovnici (Cuviosul Cleopa) cu aleasa
traire spirituala; arhondaric.
Schitul Sihastria Putnei
de calugari, reinfiintat in 1992, cu hramul "Buna Vestire" (25
martie); com. Putna, jud. Suceava, 30 km V de Radauti, 3 km S de manastirea Putna;
ctitorit din lemn de marele vistiemic Ilie Cantacuzino la o data necunoscuta; biserica din
piatra zidita cu osardia staretului Sila (1754-1758); desfiintat de austrieci in 1785;
biserica nepictata, pictura in proiect de viitor; dependent de manastirea Putna.
SCHITUL
SIHASTRIA RARAULUI,
de calugari, reinfiintat in 1990-1993, cu hramul "Inaltarea
Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti); orasul Campulung Moldovenesc, jud. Suceava, 32
km NE de Vatra Dornei, 65 km SV de Suceava; ctitorit din lemn, atribuit de traditie
domnitorului Petru Rares; biserica nepictata.
MANASTIREA
SIHASTRIA VORONEI,
de calugari, 15 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Buna
Vestire" (25 martie); com. Vorona, jud. Botosani, 50 km E de Suceava, 22 km SV de
Botosani, 2-4 km SE de manastirea Vorona; sihastrie cunoscuta in sec. XVIII, in care s-a
induhovnicit si ascetul Onufrei (†1789); moastele lui au fost descoperite in 1846 de
domnitorul Mihail Sturza plecat la vanatoare; biserica din piatra si, caramida, intre 1830
si 1860, sub staretul arhim. Rafaiel (Vasiliu Gh. D., 1943), reconstruita in 1857 de
arhiereul Chesarie Sinadon, ierod. Daniil Stroescu si arhim. Vasiliu (N. Stoicescu, 1974),
pictata de Vladimir Schimonahul Machedon (1861-1876); fresca in stil bizantin; biserica
bolnita, ctitorita de arhim. Rafaiel in 1842; paraclis ctitorit de preotul Ghedeon
Verenciuc, sfintit in 1941; pelerinaj - in zile de seceta - al satenilor din localitatea
vecina Tudora; arhondaric.
SCHITUL SIHLA,
de calugari, 4 vietuitori, reinfiintat in 1991, com. Vanatori, jud.
Neamt, 21 km NV de Tg. Neamt, 3 km S de manastirea Sihastria; dateaza, probabil, din sec.
XVI, cert fondat inainte de 1741-1742; biserica noua asezata in poiana de pe coama unui
deal (1000 m altitudine), cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" (24
iunie - Sanzienele-Dragaica), rectitorita din lemn in 1813 de arhim. Benedict, egumen al
manastirii Secu; biserica de lemn, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august),
ctitorita la 100 m de prima, sub o stanca, dintr-un singur brad, de Aga Ionita Pascanu
Cantacuzino in 1763; in preajma se afla "Pestera Sfintei Cuvioase Teodora de la
Sihla", sapata de ea si in care s-a nevoit aproape 60 de ani (sec. XVII); racla cu
moastele ei dusa la manastirea Pecerska-Kiev (1852), sub numele de "Cuvioasa Teodora
din Carpati" (7 august); arhondaric.
Manastirea
Slatina
de calugarite, 50 de vietuitoare, cu hramul “Schimbarea la Fata” (6 august);
com.Slatina, jud. Suceava, 54 km SV de Suceava, 30 km V de Falticeni;
ctitorita de Alexandru (Pahomie`Lapusneanu, in 1558 pe vatra unui schit de
lemn din sec. XV, “Sihastria lui Nic”, sfintita in 1559, pictata de zugravi din
scoala de pictura moldoveneasca; pitura refacuta in 1828, pastreaza tablourile
votive ale familiei ctitorului; paraclisctitorit de Filarte Apamias Beldiman
egumenul (1834), cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) si “Sfantul
Spiridon” (12 decembrie); ansamblu monastic-cetate fortificata, cu elemente
decorative proprii renasterii transilvanene si ancadramente de factura gotica in
componentele din incinta; mormintele familiei Alex. Lapusneanu si
Mitropolitul carturar Veniamin Costachi; arhondaric.
Manastirea Slatioara
de calugarite, 3 vietuitoare, infiintata in 1992, cu hramul "Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Rasca, jud. Suceava, 27 km SV de
Falticeni si 52 km SV de Suceava; biserica monumentala, ctitorita intre 1980 si 1983 de
Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor si localnici; in proiect ateliere de croitorie,
broderie si covoare; arhondaric.
MANASTIREA
STAVNIC,
de calugari, 2 vietuitori, reinfiintata in 1992, cu hramul
"Vovidenia" ("Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" - 21 noiembrie);
com. Voinesti, jud. Iasi, 22 km SV de Iasi; construita probabil la inceputul sec. XVIII
(1727) de Constantin Cucoranu medelnicer, numit monahul Calistru in calugarie, citata ca
schit in tinutul Carligaturii in 1772, apoi de Bawr in 1774 si ca "Schitul lui
Atanasie" in 1820; arhitectura in plan simplu, naos fara turla, pronaos boltit in
semicilindru, fatade impodobite cu arcade oarbe si ocnite; "schitisoru nostru",
dupa o consemnare pe o carte din 1736, parasit si in ruina in deceniul al IV-lea din sec.
XX (G. Bals, 1933); biserica veche ramasa numai cu peretii laterali in timpul ultimului
razboi mondial; biserica noua ridicata din chirpici alaturi de cea veche de preotul
satului in anii '80; in proiect reconstructia bisericii vechi.
SCHITUL STIRIGOI,
de clugari, 6 vietuitori, reinfiintat dupa 1989, cu hramul
"Inaltarea Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti); com. Zemes, jud. Bacau, 18 km N
de Moinesti, 66 km NV de Bacau, acces auto; fondat in sec. XVIII, pe locul unei foste
sihastrii din "muntele Chiliile" (I. Balan, 1982); biserica actuala cladita de
calugari si de credinciosii satelor din imprejurimi in 1937-1938; asezamant in curs de
reconstructie si reorganizare (M. Vlasie, 1992).
MANASTIREA
SUCEVITA,
de calugarite 50 vietuitoare, cu hramul "Invierea Domnului"
(Sfintele Pasti); com. Sucevita, jud. Suceava, 18 km SV de Radauti, 54 km NV de Suceava;
ctitorita de Mitropolitul Gheorghe Movila si fratii sai, Ieremia si Simion Movila, viitori
domni, in 1584, pe locul unei biserici de lemn din sec. XV; biserica, aflata intr-o
incinta spatioasa, fortificata cu turnuri de colt si turnul portii, reprezinta "cea
mai desavarsita biserica prin arhitectura ei" in stilul cristalizat in epoca
Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, "prin picturile interioare si
exterioare, ca si prin comoara ei de lucrari bisericesti cu valoare istorica";
picturile murale, bogate in decoratiuni, realizate de Zugravul Ion si fratele sau,
Sofronie, inainte de 1596, in zilele domnitorului Ieremia Movila, evoca scene din viata
lumii crestine, tablouri din natura, din lumea greco-romana, din Vechiul Testament si din
atmosfera folclorica locala, pe un fond cromatic predominant verde; muzeu: Aer
(acoperamant) brodat din 1491, epitaf din 1597, impodobit cu 1000 margaritare, dar al lui
Ieremia Movila, broderii cu fire de aur, icoane din sec. al XVI-lea, obiecte de cult;
mormintele familiei Movilestilor; testament al artei vechi moldovenesti (V. Dragut, 1976);
monument UNESCO; ateliere covoare, broderie; arhondaric.
MANASTIREA
TARCAU,
de calugari, 14 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie); com. Tarcau, jud. Neamt, 21 km SE de
Bicaz, 40 km SV de Piatra Neamt; ctitorita din lemn de ieroschimonahul Avramie, cu metania
in manastirea Durau si ucenicii sai, retrasi de la manastirea Pangaresti (1828-1833), sub
Mitropolitul Veniamin Costachi; biserica sfintita in 1833; turn-clopotnita din 1868;
arhondaric.
SCHITUL TARNITA,
de calugarite, 5 vietuitoare, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); com. Bolotesti, jud. Vrancea, 16 km NV de Odobesti, 28 km NV
de Focsani; sihastrie in sec. XVI-XVII; prima biserica din lemn construita la 1702,
ctitori necunoscuti; biserica din lemn construita la inceputul sec. XIX, pe locul unei
sihastrii de pe Magura Odobestilor, reinnoita in 1919-1920 (AEH, 1936).
MANASTIREA
TAZLAU,
de calugari, 1 vietuitor, cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului" (8 septembrie); com. Tazlau, jud. Neamt, 35 km S de Piatra Neamt, 54 km NV
de Bacau, 40 km E de Buhusi; ctitorita de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant intre 1496 si
1497, sub muntii Tarcaului, pe locul altei biserici datand din 1481; biserica situata in
incinta de piatra, cu fatade initial decorate, azi tencuite, pastreaza drept
"capodopera de sculptura decorativa" in lemn usa de la intrare, opera
calugarului-maestru Cozma din 1596 si o bogata decoratie gotica de rara frumusete (V.
Dragut, 1976); aici a trait si s-a nevoit in pustie si chilii si a trecut la Domnul,
Sfantul Cuvios Chiriac de la Tazlau (†1660), trecut in vietile sfintilor de Dosoftei
Mitropolitul si praznuit pe 31 decembrie; nu se stie daca s-au pastrat moastele.
SCHITUL LUI
TARATA,
de calugari, 4 vietuitori, reinfiintat in 1991, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Barnova, jud. Iasi, 18 km S de
Iasi; ctitorit in codrii Iasilor, din lemn, de Grigore al II-lea Ghica (1727-1732), miluit
cu danii in 1733 de Constantin Mavrocordat; reconstruit din piatra pe locul celui vechi
"in fundul Socolei" de Matei Ghica voievod si jitnicerul Stefan Bosie
(1754-1755); nume imprumutat la sfarsitul sec. XVIII de la Gheorghe Tarata, innoitorul
sau; biserica modesta in infatisarea arhitecturala, cu turla pe naos, clopotnita pe
pronaos, interior cu arcaturi moldovenesti obisnuite; pridvor adaugat in 1834 de Gh.
Brasoveanu.
MANASTIREA
TISA SILVESTRU,
de calugarite, 5 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); sat Odobesti, com.
Secuieni, jud. Bacau, 20 km NE de Bacau (pe DN Bacau - Vaslui); biserica din lemn de
stejar, ctitorita in 1723 de enoriasi, reinnoita la 1870.
MANASTIREA
TEODORENI,
de calugarite, 10 vietuitoare, reinfiintata in 1992, cu hramul
"Inaltarea Domnului" (la 40 de zile dupa Pasti); suburbia Burdujeni, 3 km NE de
Suceava; ctitorita din piatra si caramida in incinta de piatra de Toader Movila
postelnicul in 1597; zugraveala refacuta in 1785 de zugravul grec Veniamin de Troada,
repictata in 1992; in perspectiva ateliere de restaurare a icoanelor, broderiilor,
manuscriselor si cartilor; doua maici urmeaza cursuri de restauratori in Italia.
MANASTIREA
TREI IERARHI,
de calugari, 6 vietuitori, cu hramul "Sfintii Trei Ierarhi"
(30 ianuarie); Municipiul Iasi; ctitorita de Vasile Lupu in 1635-1639; turn-clopotnita din
1638, refacut in 1804-1806; biserica din piatra cioplita, sfintita in 1639, "sinteza
de arhitectura moldoveneasca si munteneasca", unica prin bogatia sculpturilor in
relief in piatra, ce imbraca in intregime fatadele si turla, in modele diferite si de o
frumusete neobisnuita; interior cu profiluri gotice si pe portalurile usilor, cu canaturi
de sidef curat si solzi de aur; prima pictura din 1641-1642, executata "in aur si
lazur" de Nicoale si Stefan zugavul si mesteri straini, degradata partial si
infatisarea monumentului, la ultima restaurare de Lecomte de Nouy; fragmente din vechea
pictura in Sala gotica unde se afla si portretele lui Vasile Lupu si ale familiei sale in
marime naturala, cu alte obiecte rare si de importanta istorica deosebita; in biserica:
mormintele lui Dimitrie Cantemir si Alexandru I. Cuza.
MANASTIREA
TROTUSANU,
de calugarite, 4 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Movilita, jud. Vrancea, 13 km N de Panciu,
22 km S de Adjud; ridicata inainte de 1808; rectitorita din caramida de stareta Anastasia
Codreanu in 1858, reparata in 1931 de Anastasia Cihodaru stareta.
SCHITUL TIBUCANI,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintat in 1991, cu hramul "Sfantul
Ioan Botezatorul" (7 ianuarie); com. Tibucani, jud. Neamt, 22 km NE de Piatra Neamt,
30 km SE de Tg. Neamt; biserica din lemn cladita de Iordache Cantacuzino-Deleanu spatarul,
in 1764, mentionat in 1834; clopotnita ridicata de aga Ionita Botez in 1859.
MANASTIREA
VALEA NEAGRA,
de calugarite, 3 vietuitoare; reinfiintata in 1991, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august); com. Nistoresti, jud. Vrancea, 17 km V
de Naruja, 71 km V de Focsani; ctitorita din lemn in 1755 de preotul Maftei din Spinesti;
organizata si populata cu calugari de la Poiana Marului in 1764; de calugarite in 1950.
MANASTIREA
VATRA MOLDOVITEI,
de calugarite, 50 vietuitoare, cu hramul "Buna Vestire" (25
martie); com. Vatra Moldovitei, jud. Suceava, 22 km N de Campulung Moldovenesc, 51 km SV
de Radauti; construita din lemn in sec. XIV, la cca 500 m E de cea de astazi, la
confluenta raului Ciumarna cu Moldovita; rezidita din piatra de Alexandru cel Bun in 1402,
citata in 1410 ca "manastirea cea noua", mentinuta pana la 1860; biserica
actuala reconstruita pe alt loc, din piatra, in 1532, de Petru Rares, intre ziduri inalte
(6 m) de incinta fortificata (1,2 m grosime), cu turnuri de aparare; arhitectura
traditional-moldoveneasca; picturi murale interioare si exterioare din 1537, pictor Toma
din Suceava, bine conservate, mai putin pe fatada nordica; redau tabloul votiv al lui
Petru Rares, scene biblice si iconografie crestina, manifestari din viata locala
moldoveneasca, secvente din lupta antiotomana (Monumente, Iasi, 1974); clisarnita din
1610-1612, azi muzeu, icoane imparatesti din 1779, strane din tisa incrustate cu fildes
din sec. XVI-XVIII, epitaful din 1484 si cel daruit de Stefan cel Mare si Sfant in 1491;
odoare risipite: "Tetraevangheliarul" pe pergament aurit, in slavona si greaca,
daruit Moldovitei de Alexandru cel Bun, azi la Biblioteca Bodeliana din Oxford, cel pe
pergament de la Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant la Muzeul de Istorie din
Moscova, manuscrise din sec. XIV si XV la manastirea Dragomirna; scoala veche de caligrafi
si decoratori, sec: XV; aici s-a induhovnicit Cuviosul Vasile de la Moldovita, pe vremea
lui Alexandru cel Bun, cunoscut in partile Bucovinei ca "Sfantul Vasile de la
Moldovita", citat intr-un document din 1419, fost egumen; atelier de broderii;
arhondaric; case amenajate pentru gazduit in sat.
Manastirea
Varatec
de calugarite, 504 vietuitoare, sat Varatec, com. Agapia, jud. Neamt; fondata
din lemn in 1785 de schimonahia Olimpiada si duhovnicul Iosif sub
indrumarea staretului de la Neamt, Paisie Velicikovschi (Monumente, Iasi,
1974); fondata de Maica Nazaria (N.Stoicescu, 1974); biserica mare cu hramul
“Adormirea Maicii Domnului” (15 august), rezidita pe locul celei de lemn intre
18089 si 1812, sub stareta Nazaria si obstea de calugarite, reunite de la mai
multe schituri de Mitropolitul Veniamin Costachi la 1787 si 1808; terminata,
pictata si sfintita in 1841 de Mitropolitul Veniamin Costachi; arhitectura
“imbina forme traditionale moldovenesti cu “elemente neoclasice”; biserica
de
lemn din 1817, in cimitir, cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul” (7 ianuarie),
refacuta din piatra in 1817; biserica de zid cu hramul “Schimbarea la Fata” (6
august), ctitorita de stareta Eufrosina Lazu (1845-1847), sfintita in 1847;
paraclis in turnul-clopotnita cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) de la
inceputul sec.XIX (1808); colectie de arta cu obiecte de de mare valoare artistica
si istorica; mormantul Veronicai Micle (+1889); icoane argintate din sec.
XVI-XVII, icoana arhanghelului Mihail si icoana Iisus Pantocrator, icoana
“Hodighitria” sec. XVI; broderii (epitaf din 1798), dvera sec. XIX; ateliere
pentru covoare si tesaturi vesminte; arhondaric.
Manastirea Vladimiresti
de, 182 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul “Adormirea Maicii
Domnului” (15 august); com. Vladimiresti, jud.Galati, 40 km NV de Galati, 40
km NV de Galati (ramificatie din DN Galati-Ivesti-Tecuci-78 km); ctitoritade
monahia Veronica Gurau intre 1938 si 1954, ajutata de ucenicele ei; biserica
mare, cladita intre 1941 si 1943 in stilul arhitecturii moldovenesti, pictata de
ucenicii lui D. Belizarie, renovata in ansamblul in 1991; paraclis de
iarna,construit in 1939, pitat in 1991; atelier de tesatorie; colectie de icoane;
arhondaric.
Manastirea Vladiceni
fara obste si profil neprecizat, reinfiintata in 1993-1994, cu hramul
"Sfantul Ioan Botezatorul" (7 ianuarie); sat. Vladiceni, comuna suburbana
Tomesti, jud. Iasi, 7 km SE de Iasi; fost schit de calugari in sec. XIX, desfiintat in
1960; biserica ruinata, transferata la Strunga - Iasi, va fi reconstruita in cadrul unei
gospodarii - metoc al Arhiepiscopiei Iasilor; aici, in "Poiana Vladicai" a
intampinat domnitorul Alexandru cel Bun impreuna cu Mitropolitul Iosif al Sucevei aducerea
moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, in drumul dinspre Cetatea Alba catre
cetatea de scaun, Suceava, in 1402; "Poiana Vladicai" danie a lui Alexandru cel
Bun "Vladicai" de Suceava, a fost multa vreme in stapanirea Mitropoliei Sucevei;
de atunci si numele satului Vladiceni (BOR, 1992, nr. 5).
MANASTIREA
VORONA,
de calugarite, 28 vietuitoare; com. Vorona, jud. Botosani, 48 km SE de
Suceava, 9 km SV de Botosani; biserica principala, cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului" (8 septembrie), ctitorita din zid de Rafaiel arhimandritul in 1835, pe
locul uneia de lemn, fondata de calugari in 1600 (Monumente, Iasi, 1974); arhitectura,
imbunatatita de Vornicul Grigore Varnav, de sotia sa, Anastasia, si sora sa, Eupraxia
Varnav, schimonahia, in stil moldovenesc cu elemente "barocizante"; zugravita in
1869 de Iorgu Varnav si sotia sa, Eupraxia Varnav; biserica cu hramul "Adormirea
Maicii Domnului" (15 august), ctitorita din zid in 1793 de Iordache Panait
paharnicul, sotia sa, Kestaki Paharniceasa si sora lui, Safta; conserva doua tablouri
pictate pe panza de o frumusete rara: "Judecata Universala" si "Patimile
Mantuitorului"; biserica cu hramul "Sfantul Nicoale" (6 decembrie),
ctitorita in 1835 de arhim. staret Rafaiel, cu cheltuiala familiei Iorgu Varnav;
catapeteasma capodopera de arta si pictura fina; turn-clopotnita din sec. XIX (Botosani,
1932); importanta colectie de manuscrise, obiecte cu valoare de patrimoniu din intreg
judetul Botosani; arhondaric.
Manastirea
Voronet
de 6 vietuitoare, cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie); localitatea
Voronet, componenta a orasului Gura Humorului, jud.Suceava, 5 km SV de
Gura Humorului, 36 km E de Campulung Moldovenesc, 41 km SV de Suceava;
ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant in 1488,
redimensionata in 1547 de Mitropolitul Grigorie Roasca; arhitectura a “stilului
moldovenesc al epocii”, decoratiuni si elemente pe ancadramente de factura
gotica; picturi murale originare in fresca, in altar si naos, datorate
Mitropolitului Grigorie Rosca (1547), in pridvor si pe fatade Mitropolitului
Teofan din 1550 in pronaos, cu registre neegalate in scena “Judecata de Apoi”,
pe fatada vestica, “Deisis” etc., pe fonduri cocloristice ale celebrului
“albastru
de Voronet”, atribuite pentru exterior pristavului Marcu; obiecte de valoare;
doua icoane de pe vremea Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant,
icoane din sec XVII, icoane praznicale din sec. XVIII; a marcat cultura
romaneasca prin manuscrierea “Codicelui Voronetian” si “Psaltirei
Voronetiene”, probabil din sec. XVI; in biserica moastele Sfantului Cuvios
Daniil Sihastru, praznuit pe 18 decembrie, pustnicit in bisericuta si chilia din
Stanca Soimului- Voronet, locul legendarului dialog cu Stefan cel Mare si
Sfant, dupa infrangerea de la Valea Alba (1476); mormantul Mitropolitului
Grigorie Rosca (+1570); munoment UNESCO; atelier pentru icoane.
Naos
Parte principala a unei biserici, situata in mijlocul cladirii , intre altar si
pronaos.
Altar
Parte a bisericii despartita de naos prin catapeteasma, in care se oficiaza
liturghia.
Schitul Vovidenie
de calugari, 8 vietuitori, cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii
Domnului" (21 noiembrie) si "Sfantul Ierarh Spiridon" (12 decembrie); com.
Vanatori, jud. Neamt, 2 km SE de manastirea Neamt, 17 km V de Tg. Neamt, 61 km N de Piatra
Neamt; ctitorit din lemn de Episcopul Romanului Ioanichie in 1751, langa alta mai veche
din 1749; biserica refacuta tot din lemn in 1790 de ierom. Isaia, egumenul Ioanichie de la
manastirea Bogdana si stolnicul Atanasie Gosan; biserica din zid, ctitorita intre 1849 si
1853 de egumenii Daniil si Gherasim Miron, sfintita in 1857; biserica nepictata, cu
tablouri-icoane pe panza in pridvor, peretii albi in interior si exterior; casa memoriala
Mihail Sadoveanu din 1966.
MANASTIREA ZOSIM,
de calugari, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15
august); com. Baluseni, jud. Botosani; biserica din lemn, atribuita setrarului T. Basota,
secc. XVIII (1779); autodemolata, inlocuita recent cu o biserica din blocciment, sfintita
in 1993; biserica nepictata.
GEO
