Cod telefonic oras: 0
Cod telefonic tara: 40
Asezare geografica:
Latitudine: 44 32 N
Longitudine: 26 10 E
Temperaturi:
Luna
Celsius
Fahrenheit
Martie
5
40
Iunie
21
70
Septembrie
18
65
Decembrie
0
30
Precipitatii:
Luna
Centimetri Inch
Martie
4
1.4
Iunie
9
3.4
Septembrie
3
1.2
Decembrie
4
1.6
Bucuresti este capitala
Romaniei. Este cel mai mare oras al tarii. Are o populatie de peste 2,5 milioane de
locuitori. Este asezat in partea centrala a Campiei Romane si cuprinde 6 sectoare urbane
si sectorul agricol Ilfov din jurul orasului. In hrisovul dat la 20 septembrie 1459 de
catre Vlad Tepes. domnul Tarii Romanesti, orasul Bucuresti este pomenit pentru prima data
cu numele de "Cetatea Bucuresti", desi orasul este mult mai vechi decat data
mentionata.
Din anul 1862 dupa unirea celor doua
principate, orasul devine capitala Romaniei. Orasul s-a dezvoltat continuu. In prezent
este cel mai important centru politico administrativ si cel mai puternic centru industrial
al tarii. De asemenea, in Bucuresti se afla cele mai inalte institutii de cultura,
numeroase licee si scoli generale, precum si numeroase monumente de mare valoare istorica
si artistica.
Spatiul urban al Bucurestilor
reprezinta o unitate teritoriala distincta in cadru Campiei Romane si o unitate
individualizata sub aspect urban, demografic, economic la nivelul intregii tari. Dar
pentru celelalte unitati teritoriale componente naturale (indeosebi relieful) au fost
determimnante , in cazul orasului Bucuresti apare ca element definitoriu componenta
socio-economica; o populatie foarte numeroasa (2,1 milioane locuitori), un ansamblu
construit de mari proportii, o infrastructura tehnica deosebita (intreprinderi, sisteme de
transport), functii economice si urbane de dimensiuni nationale.
Bucurestiul are dimensiunile si functiile
asemanatoare unor orase metropole din alte tari: Paris pentru Franta, Londra pentru Marea
Britanie, Cairo pentru Egipt, Viena pentru Austria, Budapesta pentru Ungaria, Buenos Aires
pentru Argentina, Ciudad de Mexico pentru Mexic, Santiago pentru Chile, Manila pentru
Filipine, etc.
Dintre elementele naturale unele influentate sensibil
de existenta si activitatile unei mase urban-industriale, cum este cea a Bucurestilor;
temperatura medie anuala este mai mare cu 1 - 2 gr.C, decat a regiunii inmconjuratoare
(ajungand la peste 12 gr. C, cea mai ridicata din tara), nuvelul precipitatiilor mai
ridicat (datorita nucleelor de condensare existente deasupra orasuluii). De asemenea,
activitatea industriala, urbana, casnbica adauga mediului ambiant un plus energetic
sesizabil. Invelisul biogeografic este inlocuit aproape in totalitate, iar reteaua
hidrografica este transformata profund.
Dambovita si Colentina au fost amaenajate in mai multe
momente ,pentru a suplini lipsa unui fluviu important in apropiere. Coloentina a fost
amenajata in forma actuala intre 1934-1947, cand s-au asanat mlastinile existente pe
cursul raului si s-au construit incintele indiguite Baneasa, Herstrau, Floreasca, Tei,
Fundeni. Ultima amenajare a Dambovitei s-a realizat intre 1982- 1988 si a cuprins printre
altele, realizarea unui lac de acumulare in zona Crangasi.
Populatia a crescut in secolul nostru de le 370.000
locuitori (in 1912) la 732.000 (in 1930) si 1 milion in 1947; in 1983 la 2 milioane, iar
in 1991 la 2.064.474 locuitori, fiind situat pe locul 88 pe glob.
Desi nu are resurse importante in apropiere, orasul
Bucuresti concentreaza 16 % din productia globala industriala a tarii, proportie care la
unele ramuri trece de 20 % (constructii de masini, sticla, pielarie).
Bucurestiul este un centru care atrage multe materii prime
din hinterlandul apropiat, din regiuni mai indepartate sau direct din import. Astfel, pe
langa productia termoelectrica proprie (data de termocentralele Bucuresti-Sud, Bucuresti
Vest, Grozavesti) primeste prin liniile de inalta tensiune o cantitate mare de energie
electrica de la alte centrale electrice (Rogojelu, Turceni, Portile de fier, Lotru).
Industria siderurgica proprie (laminate, otel) si industria constructoare de masini se
bazeaza pe produse siderurgice din alte centre (Galati, Hunedoara). La aceasta se adauga
metale neferoase (aluminiu de la Slatina, Cupru, zinc etc.). In mod similar si alte ramuri
proprii (prelucrarea cauciucului, a maselor plastice, medicamente, industria textila, a
pielariei, industria usoara) "absorb" materii prime si produse din exteriorul
orasului. Deci Bucurestiul este foarte dependent industrial de alte centre, regiuni,
intreprinderi.
Orasul are o puternica zonare functionala interna, cuprinzand
zone industriale, zone de transport, zone rezidentiale, comerciale, administrative, zone
de agrement.
Zonele industriale mai compacte (concentrate) sunt zona de
sud-est (Dudesti), cu industrie chimica; zona de est (Faur - Republica); zona de nord-est
(Pantelimon- Obor); zona de nord(Floreasca-Pipera) cu industrie electrotehnica; zona de
vest (Militari); zona de sud-vest (Vulcan, Electromagnetica), zona de centru-sud (Timpuri
Noi). Exista platforme industriale si in exteriorul orasului (IMGB, Danubiana, Baneasa,
Bucuresti-Vest).
Zonele de transport cuprind axele rutiere din exteriorul si
interiorul orasului, zonele de triaj, garile si autogarile, aeroporturile etc.
Zonele rezidentiale cuprind spatiul urban in totalitate; exista
insa zone relativ noi, sub forma unor adevarate cartiere de blocuri, cu functie
rezidentiala predominanta, cum ar fi: Drumul Taberei, Titan, Colentina, Pantilomon,
Militari, Berceni etc.
Zonele comerciale cuprind indeosebi centrul istoric al orasului,
iar zonele administrative sau culturale au mai mult un caracter punctiform. Zonele de
agrement sunt mai bine individualizate (Herastrau, Baneasa etc).
Exista legaturi functionale stranse intre metropola si
hinterlandul apropiat, acesta furnizandu-i o serie de produse agroalimentare (legume,
fructe, cereale, lactate, carne, oua).
Spatiul de influenta directa a fost denumit "zona
periurbana a Bucurestilor" si cuprinde in linii foarte generale teritoriul fostului
judet Ilfov.
GEO
