GEO              
Instruire si Informare prin Internet 
          Baze de date si de imagini din geografia Romaniei

[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale            Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ] 
 Teritoriu tarii este un intreg unitar. Unitatea geografica are o serie de componente:   naturale (unitatile de relief, reteaua hidrografica, sistemul bioclimatic); umane (originea si repartitia populatiei, sistemul de asezari); economice (resuse naturale, utilizarea agricola, sistemul de transporturi,  repartitia  teritoriala a ramurilor si centrelor industriale)

Unitate fizico geografica (naturala)
Unitatea umana
Unitatea economica
Unitatea politica
 

     Unitatea naturala a Romaniei este data de axul carpatic, reteaua hidrografica, caracterul concentric si proportional al treptelor mari de relief, precum si caracteristicile bioclimatice de ansamblu.
     Aceste elemente formeaza domeniul carpato-danubiano-pontic peste care se suprapune in linii mari populaita romaneasca (adica masa principala a “romanitatii orientale” si statul a carei expresie este Romania.
     Caracterul de “cetate naturala” a edificiului Carpatic romanesc a fost subliniat de multi geografi: Elsee Reclus, Emm. de Martonne, Nicolae Balcescu, Simion Mehedinti, Nicolae Iorga, etc.
     Unitatea edificiului carpatic si in general a treptelor de relief provine si dintr-o particularitate aparent mai putin observabila: complementaritatea ariilor contingente apropiate.
     Unitatea reala a teritoriului este pusa in evidenta de complementaritatea profunda a ariilor contingente; in acest sens se pot da cateva exemple:

     - Muntii Apuseni se interfereaza organic cu Dealurile de Vest, Campia de Vest (prin intermediul depresiunilor-golf) cu spatiul de la sud de Mures (Poiana Rusca, Hateg, Dealurile Lipovei, Campia Lugojului), cu partea de vest a Depresiunii colinarea Transilvaniei, continuindu-se prin “jugul” intracarpatic si Podisul Somesului in aria Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei).

     - Carpatii Moldo-Transilvaneni (grupa centrala a Carpatilor Orientali) reprezinta un edificiu care se continua in mod natural spre vest (Subcarpatii si Podisul Transilvaniei), spre est (Subcarpatii Moldovei, Culoarul Siretului si Podisul Moldovei) si, bineinteles, spre ariile montane complementare din nord si din sud.
 
    - Legatura functionala intre sud-estul Depresiunii Transilvaniei, Carpatii Meridionali (indeosebi grupa Bucegi).
     Depresiunea Brasovului, spatiul montan al Carpatilor Curburii, Carpatii Moldo-Transilvaneni si Subcarpatii Curburii este evidenta la orice analiza obiectiva si devine foarte expresiva la interpretarea unor documente cartografice.
     Aparent mai putin evidenta este insa legatura dintre subcarpatii Curburii, campiile piemntane si de subsidenta din jurul acestora si Campia Baraganului; exista insa o puternica legatura functionala geologica (chiar sub aspectul negativ al seismicitatii), geomorfologica (zona de subsidenta “inghite” sedimentele aduse din Carpatii si
    Subcarpatii Curburii), hidrografica, bioclimatica, etc., ce a favorizat
complementaritatea economica (Baraganul are locuitori si asezari care isi au originea in Subcarpati).
 
    - Legatura functionala intre Podisul Transilvaniei, depresiunile submontane (Sibiu, Fagaras, continuate cu culoarul Orastiei si Hateg), Carpatii Meridionali si Subcarpatii Getici este foarte expresiva si evidenta.
    Continuarea Subcarpatilor cu piemontul Getic prelungeste acest edificiu sudic pana in Campia Romana si spre Dunare. Spre vest o treapta montana mai joasa (Muntii Banatului si Poiana Rusca), continuata cu dealuri monoclinale, campii (piemontane si de subsidenta) si strabatute de o retea hidrografica asemanatoare celei din Campia Romana creaza un spatiu etajat sprijinit de axul carpatic.
 
    - In partea de est, edificiul carpatic (Carpatii Orientali) si subcarpatic (Subcarpatii Moldovei) are in Podisul Moldovei un spatiu complementar foarte evident; acesta insa se continua, geografic, si la est de Prut (Prutul fiind o apa modesta in privinta debitului hidrologic si al reliefului fluviatil creat de el ) pana la discontinuitatea mai clara indusa de cursul Nistrului.
     Orientarea naturala a reliefului, urmata de o orientare similara a drumurilor, axelor de transport si functiilor economice (indeosebi agricole si comerciale) au facut ca Podisul Moldovei “sa se sprijine” pe Dunare (interconectarea cu fluviul realizandu-se la Chilia - principalul port al Moldovei dintre Prut si Nistru pe vremea lui Stefan cel Mare - Reni, Galati).
 
    - Campia Baraganului, Dunarea si Baltile Dunarii, Podisul Dobrogei, Delta, platforma continentala a Marii Negre si Marea Neagra sunt legate intr-un sistem de funtii naturale complementare.
     Relieful jos, pozitia geografica, precum si alti factori au imprimat acestui sistem de spatii (Baragan, Dobrogea, Balti, Delta) o mare omogenitate climatica intrerupta azonal (sub aspect topoclimatic si biotic de influenta componentei hidrografice).
     Unitatea de ansamblu a sptiului carpato-danubiano- pontic are o puternica componenta (expresie) in complementaritatea unitatilor teritoriale subordonate taxonomic, de la complementaritatea unitatilor mari (geografia regionala) la unitatile subscrise,tot mai mici. Acest aparent  “mozaic” de unitati regionale are semnificatie doar in contextul intregului.
     Sub aspectul raportului dintre intreg si parte (dintre ansamblul teritoriului si componentele sale regionale) are o importanta deosebita adoptarea unui punct de vedre unitar in privinta denumirii unitatilor regionale ale Romaniei.
     Desi este mai simplu si mai comod sa utilizam terminologia unitatilor cu semnificatie istorica (Moldova, Muntenia, etc.) acestea nu sunt insa unitati regionale. Unitatile regionale majore ale Romaniei sunt:

     - Carpatii Orientali (cu cele trei subdiviziuni);
     - Carpatii Meridionali;
     - Carpatii Occidentali (cu cele trei subunitati);
     - Depresiunea colinara a Transilvaniei;
     - Subcarpatii (cu subdiviziunile sale);
     - Podisul Moldovei;
     - Dealurile de vest;
      - Campia de vest;
     - Campia Romana;
     - Dunarea (si spatiul de influenta directa);
     - Delta Dunarii;
     - Podisul Dobrogei;
     - zona litorala si platforma continentala a Marii Negre.

         Aceste unitati sunt obiective si in acest fel obiectivizeaza referintele spatiale pe care le implica. Majoritatea sunt in mod strict unitati de relief, dar unele au o pregnanta componenta hidrografica (Dunarea, Delta, platforma continentala a Marii Negre).

Unitatea umana.

     Unitatea umana a Romaniei este data de preponderenta populatiei romanesti si repartitia ei uniforma pe intreg teritoriu carpato-danubiano-pontic. Unitatea umana are o profunda componenta istorica, din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre.
     Asa cum arata si Emm. de Martonne (in 1921) blocul romanesc este foarte omogen.
     Dintre populatiile care traiesc in interiorul spatiului romanesc doar secuii formeaza o masa mai compacta in centrul tarii (Depresiunea Giurgeu, Ciuc, nord-estul Depresiunii Brasov si depresiunile submontane din estul Depresiunii Transilvaniei). Maghiarii se afla in proportii semnificative in cateva orase din Campia de Vest (Satu Mare, Carei, Marghita, Oradea, Salonta, Arad Timisoara) si Depresiunea Transilvaniei (Cluj Napoca, Turda, Zalau, Aiud, Targu Mures, Dej).
     In apropierea acestor orase, precum si in alte orase mai mici exista deasemeni in anumite proportii  populatie maghiara.
     Populatia germana, cu ponderi mai semnificative in unele orase (Sibiu, Timisoara, Brasov) sau in localiatati rurale din Campia de Vest, depresiunile Sibiu, Brasov, Podisul Hirtibaciului, a cunoscut o reducere numerica in ultimii ani.
     Populatia romaneasca, istoric cea mai veche si numeric predominanata in intregul spatiu carpato-danubiano-pontic s-a caracterizat printr-o indiscutabila continuitate chia daca de-a lungul timpului parti din aceasta populatie si din teritoriul locuit de ea au facut parte din unitati statale sau imperii dezvoltate in spatiul geopolitic inconjurator.
    Continuitatea a fost favorizata de edificiul carpatic, de complementaritatea  unitatilor regionale ce compun spatiul carpato-danubiano-pontic, de posibilitatea realizarii unei circulatii libere si usoare, care afacilitat schimbul de valori materiale si culturale, precum si de constiinta originii comune de neam, limba si a comunitatii de credinta.
     Legatuirle dintre populatia romaneasca din cele mai indepartate regiuni ale spatiului locuit de aceasta au favorizat pastrarea caracterului unitar al limbii, al creatiei spirituale si au contribuit intr-o masur insemnata la mogenizarea spatiului “romanitatii orientale”.
     Sunt foarte cunoscute schimburile si deplasarile istorice de populatii intre regiunile circumcarpatice.
     In nordul Carpatilor Orientali au avut loc deplasari frecvente de populatie intre depresiunile intramontane ale acestora, precum si intre Depresiunea Transilvaniei si Podisul Moldovei, in ambele sensuri. Mocanii din Carpatii Curburii (inclusiv Depresiunea Brasovului) s-au deplasat spre Subcarpatii Curburii, Campia Romana, Baltile Dunarii si Dobrogea.
     Populatia multor sate din Subcarpatii Getici pastreaza inca in memoria colectiva legaturile de rudenie cu locuitorii din depresiunile Sibiu, Fagaras, Hateg, culoarul Orastiei si chiar din zonele situate la nord de acestea.
     Provincia istorica Muntenia isi are denumirea de la locuitorii ei “situati sub munte” (adica “munteni”) din spatiul Subcarpatilor Getici (unde au aparut si primele capitale) si a Subcarpatilor Curburii.
     Rutele transhumantei au dus patorii din Depresiunea Transilvaniei, Carpatii Meridionali, Carpatii Curburii si Podisul Moldovei pana in Campia Romana, Baltile si Lunca Dunarii si chiar dincolo de Dunare, in Dobrogea (inclusiv in Deliorman si Durostor).
     Spre vestul tarii, drumurile coborau din Muntii Apuseni pana spre Pannonia.
     Intre provinciile istorice Oltenia si Banat sunt cunoscute de-a lungul timpului succesiuni de schimburi alternative de populatii (de exemplu, chiar numele judetului Mehedinti provine de la “locuitorii din zona Mehadia”, adica “mahedinti”).
     De asemenea, asfel de schimburi au avut loc intre Oltenia subcarpatica si Hateg, intre Subcarpatii Moldovei si Podisul Barladului, intre Podisul Someselor, jugul intracarpatic si Campia Somesului.
     Desi romanitatea orientala a cuprins un spatiu mult mai larg, situat atat la nord cat si la sud de Dunare (dupa cum a demonstrat foarte convingator si prof. I.I. Russu), legaturile cu populatia neolatina din sudul Dunarii nu au putut compensa slavizarea succesiva a acesteia.
     In mod similar, populatii alogene au fost succesiv asimilate in masa populatiei romanesti; in aceasta situatie au fost probabil cumanii, asezati in Campia Romana, Dobrogea, Campia de Vest, Depresiunea transilvaniei, Depresiunea Brasov, alanii, asezati in Podisul Moldovei.
     Unitatea de limba neolatina a populatiei din spatiul “romanitatii orientale” cuprinde in fapt o oarecare diversitate etnica originara.
     Acelasi fenomen - diversitatea etnica originara - caracterizeaza si spatiile din jurul nostru, unde se vorbeste predominant limba bulgara (in sud), sirbo-croata (in sud-vest), maghiara (in vest), limba slovaca (in nord-vest), limba ucraineana (in nord si est).

Unitatea economica

     Unitatea economica a Romaniei este complementara unitatii naturale si umane Pentru un geograf sau economist nu este necesar sa demonstram ca teritoriul tarii noastre are o reala unitate si omogenitate economica, dar pentru un nespecialist acest lucru este util.
     Unitatea economicca rezulta din interconectarea centrelor industriale (pe linia aprovizionarii materii prime, materiale, produse), corelarea ramurilor, centrelor, zonelor industriale (chiar asa imperfecta cum a devenit in ultimii ani), caracterul unitar al sistemului agroeconomic (aflat in reasezare datorita modificarii sistemului de proprietate) si sistemul unic de transport.
     La aceste elemente cu o puternica dimensiune teritoriala si spatiala (adica geografica) se aduaga si altele, cum ar fi: cadrul legislativ al tranzitiei spre economia de piata, nivelul privatizarii, gradul de interventie al statului in economie, nivelul initial al economiei, sistemul de salarii si preturi, productivitatea economica, coiteresarea si constiinta individuala a oamenilor, structura fortei de muna, s.a.
     Exista desigur, tendinta realizarii unor legaturi economice relativ preferentiale ale unor tari, companii internationale, societati, firme, cu anumite intreprinderi, zone, regiuni, legaturi care au partial motivatii economice (indeosebi apropiera spatiala) si partial alte motivatii. Chiar in aceste conditii unitatea economiei nu este afectata vizibil.
     In prezent se pun in functiune mecanisme noi care faciliteaza diviziunea interregionala a ctivitatilor economice; totodata se creaza o mai pronuntata “omogenizare” in profil teritorial al specificului economic al regiunilor (al fiecarei regiuni) care vor putea deveni in acest fel entitati geoeconomice mai evidente.
     Unitatea economica a Romaniei trebuie sustinuta desigur si de functia economica a statului; interventia statului in economie cel putin la noi, va fi inca un timp, necesara si utila.
     De altfel, rolul economic al Romaniei in lumea de maine este strans legat de capacitatea de adaptare, autoreglare si dezvoltare (in sens calitativ) a economiei in ansamblul ei, ca un sistem dinamic, coerent si unitar.

Unitatea politica

     Unitatea politica locuitorilor spatiului carpato-danubiano-pontic s-a realizat - asemanator altor state europene - incepand de la mijlocul secolului trecut pana la inceputul secolului nostru
     Aceasta reunire a populatiei de aceeasi origine, limba, neam, credinta si cultura intr-un stat unitar a urmat un proces similar (dar nu sincron) altor state europene (cum ar fi Germania, Franta, Italia, Spania), persistand pana in zilele noastre diferenta relativ comparabile intre unitatile teritoriale cu caracter istoric din aceste tari (inclusiv tara noastra).
     Probabil ca o analiza atenta de geografie istorica comparata intre caracteristicile provinciilor istorice din diferite tari ar releva asemanari (si deosebiri) semnificative; sub raportul geografiei umane probabil deosebirile ar fi mai mici intre Banat si Bucovina, Oltenia si Dobrogea, Moldova si Muntenia, pe de o parte,decat intre Bavaria si Branderburg, Lorena si Aqvitania, Toscana si Calabria, Andaluzia si Austria, pe de alta parte.
     Populatia romanitatii orientale a fost organizata initial in formatiuni politice mici, suprapuse unor spatii geografice relativ omogene, avand de regula, numele de “tari”; tara Zarandului, Maramuresului, Hategului, Lovistei, Vrancei, Fagarasului, etc.; aceste “tari”, situate in interiorul si in jurul arcului carpatic, au reprezentat forma initiala de organizare politica a populatiei autohtone.
     Statele feudale mari (voievodatul Transilvaniei, Modova si Muntenia) reunite pentru un scurt interval de timp de Mihai Viteazu intr-o singura formatiune politica au avut evolutii influentate sensibil de formatiunile geopolitice importante din apropierea acestora: Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman, Imperiul Tarist.
     Reunirea tuturor teritoriilor locuite de o populatie predominant romaneasca a urmat datele cunoscute: 1859 (unirea Principatelor Romane: Moldova si Tara Romaneasca), 1877 (independenta de stat a Romaniei), 1878 (reintegrarea Dobrogei), 1918 (unire Transilvaniei si a teritoriiloor predominant romanesti din Banat, Crisana, Satmar, Maramures, Bucovina cu Romania).
     Dupa al doilea razboi mondial, in imprejurari istorice care nu au deoins de poporul si statul roman, un teritoriu cu o populatie predominant romaneasca (Bucovina de nord, Herta si Basarabia) au intrat in componenta URSS; pe o parte imporatanta a acestui teritoriu exista in prezent Republica Moldova.
     In prezent, in conditiile actualei situatii economice si politice internationale unitatea politica, puterea economica si stabilitatea interna a Romaniei reprezinta principalul ansamblu de factori ai echilibrului geopolitic in aceasta parte a Europei si a lumii contemporane.
     E de amintit cu aceasta ocazie afirmatia deosebit de sugestiva (si de actuala) facuta de Emm. de Martonne in anul 1921: “ Geografia politica trebuie sa considere tara dumneavoastra ca una din noile formatiuni cele mai fericite si cle mai solide ale noii Europei”.
     Unitatea politica a Romaniei construita si pastrata cu multe dificultati de-a lungul istoriei reprezinta un fapt geografic elementar; raportul de suprapunere dintre spatiul carpato-danubiano-pontic (care este o realitate de geografie fizica) si populatia romanitatii orientale (care este o realitate de geografie istorica, umana, economica si culturala).
     In aceste conditii, logica geografica impune ca in viitor activitatea socio-economica desfasurata pe acest spatiu sa maximizeze resursele naturale si umane oferite de acesta cu rezultate semnificative la nivel mondial.