Informare despre Transilvania

Transilvania (sau Ardealul, deși cele două noțiuni nu sunt identice, întrucât acesta din urmă nu cuprindea Crișana - sau Partium, adică Părțile Regatului Ungariei - și Banatul, deci avea numai 57.000 km2) din punct de vedere geografic este așezată în Europa Centrală de Est, în partea de nord-vest a României actuale.

Suprafața: 103.093 km2 (adică de 2,5 ori mai mare decât Elveția; sau aproximativ cât Belgia, Olanda și Danemarca luate laolaltă; ori de mărimea statului american Kentucky).

Despre primii locuitori ai Transilvaniei avem date istorice din sec. VI-IV î.e.n., ca fiind agatârșii. După ei au urmat celții (sec. III-II. î.e.n.), dacii (de la sec. II. î.e.n până la 106 e.n.), începând cu 106 e.n. o parte semnificativă a teritoriului intră sub dominație romană sub denumirea de provincia Dacia. Din cauza incursiunilor goților romanii decid să evacueze provincia Dacia în 271, care după aceasta devine un teritoriu de trecere sau de așezare a mai multor popoare migratoare (goții, vizigoții, taifalii, hunii, avarii, slavii, bulgarii). Când în 894 intră în Câmpia Panonică și Bazinul Carpatic  ungurii (sau maghiarii), ei  găsesc în Câmpia Panonică - așa cum cronicile din epoca medievală timpurie și recentele descoperiri arheologice de la Bodrog-Alsóbû, Ungaria dovedesc - un popor vorbind limba maghiară, - aceștia sunt secuii, care trăiesc astăzi în partea de est a Transilvaniei.

În 1001 Transilvania devine parte a Regatului Ungariei. Primele atestări privind stabilirea unei populații de români (numiți pe atunci vlahi) le deținem de la începutul sec. XIII. În 1526, după bătălia cu turcii de la Mohács, Regatul Ungar se dezmembrează, după care Transilvania - sub suzeranitate turcească - devine practic un principat independent, un stat cvasi-suveran. La Dieta (adunarea pe țară) ținută în 1568 în orașul Turda se adoptă prima lege în lume despre libertatea religiei pentru cele patru confesiuni oficiale (catolică, luterană, reformată, unitariană). Biserica ortodoxă română încă nu este recunoscută oficial, dat fiind faptul că până atunci nobilimea română se integra în nobilimea maghiară, mulți români chiar s-au convertit la catolicism, populația de origine română încă nu avea identitatea formată sau revendicările formulate, și cu atât mai puțin exprimate. În conformitate cu Pacea de la Sremski Karlovci (Karlóca) încheiată între austrieci și turci în 1699, Transilvania trece sub guvernare austriacă, dar își păstrează un statut aparte, o anumită formă de autonomie. Structura pe națiuni a locuitorilor Transilvaniei în 1712-1713 (conform recensământului efectuat de austrieci) este următoarea: 47% unguri, 34% români, 19% sași (germani).

După revoluțiile din 1848, în urma reconcilierii din 1867 dintre austrieci și unguri, Transilvania devine din nou parte integrantă a Ungariei. Rezultatele recensământului în Transilvania din 1910 sunt următoarele: unguri 34,2%, români 55,1%, germani 8,7%, alte națiuni 2%. Pe baza Tratatului de la Trianon din 1920, care încheie primul război mondial în această parte a Europei, Transilvania este anexată de către România.

Cel de-al doilea Arbitraj de la Viena din 1940 redă Ungariei 43.492 km2, partea de nord-vest a Transilvaniei, printre care și Țara Secuilor locuită în proporție de 90% de unguri, dar și zone locuite de 1.069.000 români. Tratatul de la Paris din 1947, care a încheiat cel de-al doilea război mondial, a redat acest teritoriu României.

Populația Transilvaniei conform recensământului din 1992: 7.723.313, din care români: 5.684.142 (73,6%), unguri: 1.603.926 (20,8%), romi (Gypsies) 202.665 (2,6%), germani: 109.017 (1,4%), altele (ucraineni, sârbi, slovaci, bulgari, croați, cehi, evrei, etc.) 123.563 (1,6%).

Structura pe confesiuni religioase: ortodocși: 5.360.102 (69,1%), romano-catolici: 854.935 (11,0%), calviniști: 796.574 (10,3%), greco-catolici: 206.833 (2,7%), adventiști: 158.970 (2,0%), baptiști: 94.630 (1,2%), unitarieni 75.978 (1,0%), altele 175.291 (2.7%: adventiști de ziua a șaptea: 29.180, musulmani: 534, evanghelici: 12.372, luterani: 36,264, creștini de rit vechi: 1.058, creștini de rit bizantin: 3.891, sinodici presbiterieni: 20.184, cultul mosaic: 2.763, altele: 45.323, ateiști: 3.649, fără religie: 15.365, nu și-a declarat religia: 4.595).

Din datele de mai sus rezultă în mod incontestabil, că Transilvania este o regiune multicoloră, multiculturală a Europei. Aceasta nici nu e de mirare, întrucât Transilvania se află pe linia de separația dintre creștinismul occidental, "latin", și cel oriental, ortodox, dar aici se întâlnesc și influențele central-europene cu cele balcanice.

În prezent Transilvania există în România, care este adepta conceptului de stat național unitar, nu ca o provincie unitară, ci divizată în 15 județe. După 1945 au părăsit Transilvania cca. 300.000 unguri, același număr de germani și cca. 50.000 evrei care au supraviețuit holocaustul, dar și foarte mulți români care au emigrat în țările occidentale. Exodul populațiilor maghiare și germane a continuat și după schimbarea de regim din 1989 (Vezi: Emigrări din Romania). În același timp, mai ales după 1918, ca parte a unui proces dirijat de statul român, în Transilvania s-au stabilit mai mulți români sosiți de peste Carpați, dinspre sud și est. Datele actuale ale structurii naționale trebuie privite luând în considerare și aceste fapte.

După schimbarea violentă a puterii din decembrie 1989 (răsturnarea dictaturii lui Ceaușescu) și în România au putut să fie exprimate opinii, păreri care până atunci erau crunt înăbușite. Datorită și greutăților economiei românești, din ce în ce mai mulți locuitori ai Transilvaniei relativ mai dezvoltate, atât români cât și maghiari, se pronunță pentru autonomia provinciei. Activitatea Fundației proTransilvania condusă de Sabin Gherman se înscrie în acest cadru.

Suntem convinși că o autonomie de tip scoțian sau catalan (parlament și guvern proprii, apărarea, finanțele și relațiile externe comune cu Bucureștiul) ar fi o soluție care ar satisface la modul optim cerințele locuitorilor din această provincie, și ar da un impuls puternic și integrării euro-atlantice a României.