Ce stiu cu siguranta e ca am iubit-o ca pe nimeni altcineva. Am iubit-o mai mult decat pe toti ceilalti oameni importanti din viata mea laolalta. Puteau sa ma paraseasca cu totii, puteau sa ma faca sa sufar... daca eram cu Ea, nimic altceva nu mai conta. Ea era tot ce-mi trebuia si fara sa-mi dau seama, fara sa ma gandesc prea mult la asta, cred ca am fost un om fericit. Au fost momente cand am simtit ca am aripi sa zbor oriune doresc, ca am puterea sa ma ridic pana acolo unde mi-as fi dorit. Toata puterea asta venea din dragostea ce ne unea. Ea imi aducea echilibrul si linistea interioara dupa care tanjisem atat. Ea era bucuria mea, fara ea nu mai pot zambi asa cum o faceam. Observ lucrurile in jurul meu si parca sunt strain de toate, parca nu mai apartin acestei lumi si parca nimic altceva nu mai conteaza. Nu-mi pot stapani lacrimile, pentru ca imi dau seama ca lucrurile n-or sa mai fie cum au fost pana acum. Aveam atata nevoie de ea - si am, acum poate mai mult ca niciodata - simpla ei prezenta imi spunea ca totul e ok. Ea avea mereu o vorba buna pentru mine, chiar si atunci cand eram obosit si nervos. Stia sa citeasca in mine si sa spuna ceea ce-mi doream ca sa pot gasi puterea de a merge mai departe. Acum, nu mi-a mai ramas decat sa caut aceasta putere in mine. Daca am s-o gasesc nu stiu, dar ma straduiesc .
Nu mai stiu ce sa cred, ce sa gandesc si ce sa fac cu viata mea. Imi lipsesti in tot ce fac. Eu nu mai sunt eu fara tine, ai stiut tot timpul asta. Degeaba sunt in jurul meu cativa oameni minunati care ma inteleg si incearca sa ma ajute. Imi lipsesti tu , numai pe tine te vreau. Degeaba cred uneori ca momentele grele au trecut.
Momentele in care imi simt sufletul sec or sa revina mereu, atata vreme cat nu sunt cu tine. Degeaba plang Fluturele meuverde, pentru ca durerea nu trece, doar se transforma. Nu mai e durerea disperata de la inceput care ma facea sa urlu, e una profunda, care coboara cu fiecare zi in cele mai adanci cotloane alte sufletului. Durerea asta ma face sa nu pot zambi, iar atunci cand totusi se intampla sa ma simt vinovat ca am facut-o. "Cum pot sa zambesc fara tine?" imi spun si iarasi se intorc toate in mine, si iarasi iese la suprafata durerea.
As vrea sa pot sa scriu tot ce simt, dar nu pot. Nu pot pentru ca nu am cuvinte care sa defineasca ce simt. Dar ce conteaza ca nu pot exprima acum ce simt? Tu stii ce e in sufletul meu, ai stiut mereu. Ai fost singura care ai stiut. Te iubesc . Te-am iubit mereu, dar acum mai mult decat oricand.
Acum imi dau seama ca te-am pierdut. Mereu mi-a fost teama ca am sa te pierd.. Ma gandeam ca poate vreo cauza lumeasca sa se aseze intre noi. Si ma luptam cu mine, sa fiu mereu mai bun, ca sa simt ca te merit. Ma luptam si cu cei care nu ne intelegeau. Ma luptam si cu tine , ca sa nu te pierd. Nu mi-am imaginat cum va fi viata mea fara tine. Am crezut mereu ca noi vom fi impreuna. Iar acum, unul dintre lucrurile cu adevarat dureroase, este tocmai sa-mi traiesc viata fara tine.
Acum cateva luni nu aveam puterea nici macar sa-mi imaginez toate astea. Iar acum trebuie sa traiesc fara tine. Sper doar, ca acolo unde esti, sa vezi ca n-am renuntat.
N-am renuntat la iubirea care ne-a legat. N-am sa renunt niciodata, pentru ca ar insemna sa renunt la mine si la tine. N-am renuntat la visele noastre. Si crede-ma, ma adun cu greu ca sa continui ce am inceput impreuna.
Nu stiu daca lacrimile ajuta, dar daca as sti ca se va estompa, as plange ani in sir. Iarta-ma, nu stiu daca sunt suficient de puternic sa spun ca as face orice ca sa fim iara impreuna.
Mi-as dori sa fiu mai puternic, dar in acest moment nu sunt decat un om care plange de fiecare data cand ceva ii aminteste de tine. Nu pentru ca te-as uita vreo clipa, ci pentru ca amintirile ma apasa uneori pana imi iau glasul. Si sunt atatea lucruri care imi amintesc de tine...
Mi-e teama de momentul in care n-am sa mai pot plange. Mi-e teama ca va veni o vreme cand am sa caut disperat ceva al tau si n-am sa-l gasesc. Ce se va intampla cu mine atunci? De unde o sa-mi iau atunci puterea de a merge inainte? Cateodata traiesti in mine atat de intens incat ma sperii. Alteori te simt atat de departe. Ce sa fac sa te pastrez mereu alaturi de mine? Sa ma rog? Sa ma rog tie, pentru ca tu ai fost D-zeul meu. Am crezut in tine, mai mult decat am crezut in mine. Si totusi ti-am aratat asta atat de putin. Niciodata nu ne dam seama care sunt lucrurile cu adevarat importante pentru viata noastra. Doar cand pierdem acel ceva. De ce a trebuit sa pleci, ca sa-mi dau seama ca te-am iubit pe tine ca pe nimeni altcineva? Si atunci privesc inapoi la un timp al fericirii noastre. Cine a spus ca cea mai mare nefericire, este amintirea fericirii a spus un adevar. Asa simt si eu.
Nu pot sa cred ca nu mai esti cu mine . Tu ai fost cu mine mereu,desi nu exista nimic care sa te oblige sa faci asta. Iti multumesc ca ai fost mereu alaturi de mine. Iti multumesc ca ai existat in lumea asta si ca ai petrecut cativa ani alaturi de mine. Iti multumesc ca ai spus: cei mai frumosi ani din viata mea au fost cei petrecuti alaturi de tine. Inseamna enorm pentru mine. Daca n-as stii cu siguranta ca macar din cand in cand am reusit sa te fac fericita, as suferi mult acum. Am senzatia ca, nu numai ca ai avut grija de mine, ai avut grija si de amintirile mele. Ele mi-au ramas acum.
Si sunt multe. As vrea sa-mi amintesc mereu fiecare moment petrecut impreuna, fiecare zambet, fiecare gluma, fiecare dar pe care ni-l faceam. Mi-e teama insa, ca va veni vremea cand am sa uit toate aceste lucruri care au format relatia noastra. Dar oricata vreme ar trece, n-am sa te uit pe tine. Nu pot sa te uit pentru ca esti parte din mine. Datorita tie sunt ceea ce sunt.
Nu stiu de ce, dar simt ca acum am puterea sa-ti promit ca am sa fac ceea ce ti-ai dorit.
Si stiu ca cea mai mare dorinta a ta era sa fiu fercit. Asa cum si dorinta mea era ca tu sa fii fericita. Nu stiu daca acum mai conteaza aceasta fericire lumeasca, de aceea am sa ma gandesc la tine ca la cineva care si-a indeplinit menirea in lumea asta. Numai acceptand asta o sa am puterea de a merge mai departe.
Mi-a fost greu sa accept ca nu mai esti cu mine si ca nu pot sa-ti mai ofer fericirea pe care ti-o doreai. Mi-a fost greu sa accept ca toata lumea noastra de vise va trebui s-o implinesc de unul singur. Mi-a fost greu sa inteleg ca desi par singur, nu sunt. Mi-a fost greu sa inteleg ca desi tu nu mai esti sa-mi spui cat ma iubesti, undeva in sinea mea eu stiu raspunsul. Mi-a fost greu sa inteleg ce inseamna fericire fara tine.
Lacrimile insa, au scos din mine durerea si urletul tacut. Si atunci, in linistea nefireasca care s-a asternut, m-am intrebat daca nu cumva trebuie sa caut in mine puterea de a merge mai departe. Pentru ca in mine s-au adunat toate cele pe care le-am trait, pe care ni le-am spus, pe care ni le-am dorit. Nu, nu sunt singur, pentru ca tu traiesti in mine. Cu fiecare gand, cu fiecare vorba, cu fiecare gest, eu sunt ceea ce tu ai facut din mine.
Dragostea m-a facut sa ma simt special iar durerea pierderii tale m-a sfaramat in mii de bucati. Dar tot dragostea a adunat fiecare bucatica din mine si mi-a spus ca intr-adevar, un om care m-a iubit cu adevarat nu-si poate dori altceva decat ca eu sa fiu fericit. Sa gasesc calea spre fericire. Ce inseamna fericire? Am descoperit in haosul gandurilor mele ca este de fapt o stare. Atunci cand iti dai seama ce important este sa fii fericit, decizi in mod arbitrar sa fii fericit.
Fericirea nu se primeste in dar, fericirea e o decizie. Iar eu, de dragul tau si al visului nostru, am decis sa fiu un om fericit. Am decis sa nu mai trec indiferent pe langa o lume atat de frumoasa. Iar acolo unde lumea nu e tocmai frumoasa, sa fiu eu cel care schimba ceva. Pentru ca stiu ca iti doreai atat de mult o lume mai buna. Am inteles ca durerea - mai ales durerea ca mod de viata - mutileaza sufletele.
Desi sufletul meu are urme adanci nu vreau sa fie mutilat pentru tot restul existentei mele. Vreau sa am puterea de a plonja in viata cu sufletul deschis si trepidand de bucurie. Asa ca am sa las in urma durerea si am sa pastrez in mine amintirea atator lucruri care ne-au legat. Am sa invat... sa traiesc altfel decat pana acum. Iti promit ca o sa am grija de mine, iti promit ca n-am sa ma mai simt singur si sa in fiecare noapte am sa te imbratisez in vis. Iti promit ca am sa ma trezesc in fiecare dimineata cu zambetul pe fata - acel zambet pe care doar linistea si bucuria interioara ti-l daurieste - si am sa fac tot ceea ce as fi facut alaturi de tine.
Iti promit ca n-am sa ma las impiedicat de nimic, ca am sa fiu mai hotarat ca niciodata sa fac ceea ce ne-am dorit. Si stiu ca voi reusi pentru ca am sa caut in mine aceea putere care sa ma ajute sa merg inainte. Am s-o gasesc in mine, pentru ca si tu esti acolo. Si vom reusi impreuna.
Am crezut in iubirea totala, fara limite si fara constrangeri. Am crezut intr-o iubire speciala care-mi va aduce implinirea. Am visat la o partenerea deosebita. Am visat la o partenera care sa ma iubeasca pentru ceea ce sunt, cu calitati si defecte si pe care s-o iubesc cu toata fiinta mea. Am visat sa am alaturi un om cu care sa impartasesc aceleasi vise si cu care sa construiesc viitorul, alaturi de care sa muncesc cu bucurie si impreuna sa ne implinim pe amandoi. Si D-zeu s-a indurat de visul meu: mi te-a dat pe tine, cu toata dragostea ta Mi te-a dat pe tine cu tandretea ta de care aveam atata nevoie, mi te-a dat pe tine ca muza a tot ceea ce faceam. Te-am avut pe tine alaturi ca sa pot invata sa traiesc frumos. Mi te-a dat pe tine ca sa invat, pana nu e prea tarziu, ce este iubirea adevarata. Pentru a invata ce inseama sa nu exista limite, ce inseamna toleranta si intelegerea dincolo de aparente; pentru a invata ce inseamna adevarata prietenie, pentru a invata impartasirea fiecarui gand si fiecarui gest.
Mi-ai fost alaturi pentru ca eu sa te iubesc si sa te respect pentru tot ce ai fost, pentru ceea ce esti si pentru ceea ce vei ramane in sufletul meu.
Mi te-a dat D-zeu pentru ca eu sa invat ce inseamna binele si raul, pentru ca eu sa te iubesc pana la lacrimi, pana la moarte si pana dincolo de ea. Pentru ca eu sa stiu ce inseamna un om bun si rabdator, un om asa cum n-am mai intalnit. Cat am fost alaturi de tine am intuit doar ca traiesc o iubire speciala. Acum cand privesc in urma imi dau seama ca intr-adevar, tu ai fost femeia pe care am asteptat-o si pe care am cautat-o. Imi dau seama ca alaturi de tine mi-as fi gasit implinirea. Am trait totul alaturi de tine, pentru ca iubirea noastra n-a fost doar iubirea dintre barbat si femeie, a fost iubirea in toate formele ei.
Te-am iubit pentru tot ceea ce ai fost tu, te iubesc pentru tot ce mi-ai lasat in suflet si ma rog lui D-zeu sa ma ajute sa pastrez in suflet tot ce mi-ai lasat. Iti multumesc pentru toata incantarea pe care mi-ai adus-o in viata atunci cand nu mai speram sa existe asa ceva. Iti multumesc ca mi-ai purtat mereu de grija si mi-ai vrut binele.
Iti multumesc pentru toate cate mi-ai spus de cand nu mai esti in aceasta lume. Iti multumesc pentru viitorul pe care mi-l arati prin fiecare lucru din jurul meu. Iti multumesc ca, desi in alta lume, in cele mai grele momente pentru mine, ai gasit puterea de a-mi fi alaturi. As vrea sa-ti pot promite ca voi implini tot ceea ce ne-am visat. Imi doresc sa reusesc, dar acum n-am puterea de a ma aduna si de a continua.
Aceasta dorinta atat de puternica care ne anima pe amandoi o sa ramana doar o dorinta, dar am sa traiesc cu ea tot restul vietii. Nu ma mai intreb de ce a trebuit sa fie asa. Poate ca acum nu sunt pregatit sa inteleg niste lucruri mai presus de cele lumesti. Dar in mod sigur am sa caut mereu sa inteleg "de ce", si poate ca intr-o zi o sa am si raspunsul.Cateodata, ma simt coplesit de toate cate ne doream si oricata energie as avea nu stiu ce sa fac mai intai. As vrea sa implinesc pentru ea toate visele, dar noi nu aveam vise obisnuite. Noi nu ne gandeam numai la noi. Ba as spune, si cine ne cunoaste o sa-mi dea dreptate, ca mai mult ne gandeam la ceilalti. Pentru noi toti ne doream o lume mai buna. O lume in care fiecare sa se implineasca prin iubire. Cum sa reusesc eu sa fac lucrul asta? E cineva care sa poate face asta? Atunci cand voi reusi sa-mi raspund la aceste intrebari o sa reusesc poate sa implinesc si aceasta lume de vis... Pana atunci insa, ma bucur sa-i ajut pe cei de langa mine cu tot ce pot. E ca si cum as descoperi in mine un sens profund. Am facut-o si pana acum si am sa continui s-o fac. Pentru Tine si pentru mine in egala masura. Asa o sa simt ca macar ceva, ceva oricat de mic, se schimba in mai bine, in mai frumos...
Recunosc ca am avut momente cand m-am gandit foarte serios la moarte. Atat de serios incat m-am speriat de intensitatea dorintei din mine. Dar exista momente cand trebuie sa plangem (sau sa ne plangem de mila) si momente cand trebuie sa ne oprim si sa ne ridicam capul din pamant. Fiecare dintre noi iubim la un moment dat, fiecare dintre noi avem vise care se sfarsesc brusc sau dramatic, dar lucrurile astea chiar trebuie sa ne opreasca? Iubirea e intr-adevar unul dintre lucrurile importante, chiar cel mai important. Ai lua cuiva iubirea/persoana iubita mai ales atunci cand mai e foarte putin pana cand acea iubire s-ar fi implinit e lucrul cel mai rau care i se poate intampla. Mai rau decat atat e doar atunci cand unei mame ii moare copilul. M-au durut si inca ma mai dor cele intamplate. S-a intamplat in mine o "revolutie" in adevaratul sens al cuvantului, ale carei ecouri nu s-au incheiat inca. Poate ca nu se vor incheia niciodata. Dar chiar sa fiu atat de putin puternic incat sa vreau sa termin un drum care nu trebuie sa se termine acum?
Am ajuns la concluzia ca nu a alege moartea inseamna sa fii puternic, a alege moartea inseamna curajul lasului. Ei bine, eu n-am suportat niciodata sa fiu las. Asa ca am ales sa traiesc. Dar nu sa traiesc oricum, ci asa cum mi-ar fi placut si mie si tie sa traiesc/traim. Adica sa traiesc purtand in suflet frumosul si specialul relatiei dintre noi, am ales sa am incredere in oameni chiar cu riscul de a fi dezamagit, am ales sa invat in continuare din propriile experiente dar si din experientele altora, pentru ca numai asa o sa-mi imbogatesc sufletul si o sa ajung sa inteleg lucrurile asa cum sunt ele in realitate. Cu alte cuvinte, am refuzat sa aleg drumul usor. Niciodata n-am ales drumul usor asa ca n-am s-o fac nici acum.
Am ales drumul greu pentru ca asta inseamna sa invat tot ceea ce trebuie sa invat din ce s-a intamplat. Am decis sa-mi pastrez iubirea pentru cea care m-a facut sa inteleg ce este iubirea si ce inseamna implinirea prin ceea ce esti tu insuti.
Am inteles ca iubirea adevarata nu se petrece intre doua persoane .. ci intre doua persoane care simt si reactioneaza ca una singura.
Daca pana acum n-ati stiut sa iubiti cu adevarat, invatati. Niciodata nu e prea tarziu pentru asta.
I was waiting for so long
For a miracle to come
Everyone told me to be strong
Hold on and don't shed a tear
Through the darkness and good times
I knew I'd make it through
And the world thought I'd had it all
But I was waiting for you
Hush now I see a light in the sky
Oh it's almost blinding me
I can't believe I've been touched by an angel with love
Let the rain come down and wash away my tears
Let it fill my soul and drown my tears
Let it shatter the walls for a new sun
A new day has come