Consideratii teoretice privind
managementul informatiei si al documentelor
-
intraorganziatie, adică
între subsistemele acesteia, respectiv între activitătile si compartimentele
ei;
-
între organizatie si
mediul ei de existentă si de actiune;
Din punct de vedere al organizării, un sistem se află undeva pe
axa:
totală
perfectă
ü
subiectivismul selectiei
factorilor de In-put (date de intrare în sistem – informatii, documente,
materii prime, materiale, etc.) si a interpretării rezultatelor de Out-put
(informatii, documente, produse finite, servicii, etc.);
ü
caracterul brownian,
absolut haotic, al comportamentului subsistemelor componente în relatie bi- si
multivalente, cu celelalte subsisteme; practic nu exista comunicare si corelare
între subsisteme.
ü
caracterul emotional si
independent de interpretare a principiilor care guvernează sistemul;
caracteristica esentială în luarea deciziilor si în conducerea organizatiei
este subiectivismul în stare pură. Cu alte cuvinte, fiecare face ceea ce
crede, fără a tine cont de opiniile celorlalti implicati în procesul
decizional si în conducerea sistemului
ü
imprevizibilitatea
evolutiei in timp si spatiu a sistemului;
Ca exemplu practic, creatia artistică se
poate asimila unui sistem de reguli cu entropie maximă, fiecare creator având
propriul sistem de valori iar fiecare operă se supune doar subiectiv unei anume
ordini.
ü
obiectivism extrem;
ü
încadrarea procedurilor
în interiorul unor limite fizice, temporale si legice riguros definite;
ü
actiune calificată si
specializată pe tipuri de activităti, la nivelul fiecărui subsitem în parte;
In practică poate fi dat ca exemplu un
sistem de fabricatie pe o linie robotizată. Totul este dus la maxim în ceea ce
priveste formalismul, organizarea, ritmul si procesul de productie, toate
acestea supuse unui algoritm inflexibil.
Ř
Emiterea documentului
Ř
Editarea documentului
Ř
Transmiterea
documentului pe circuitele stabilite de modul de organizare a sistemului
Ř
Avizarea documentelor la
diverse nivele de competenta
Ř
Clasarea documentelor
Ř
Distrugerea sau
arhivarea documentelor
Pe întreaga
existentă si functionare a unui document, pe de o parte cât si în activitatea
gestionării generale a suporturilor de informatii, (a documentelor adică), se
ivesc o serie de factori care pot influenta pozitiv sau negativ performantele
organizatiei care le gestionează.
Ř
Obisnuinta
functionarilor de a lucra cu documente fizice, de a le semna, stampila, etc.
Ř
Obisnuinta transmiterii
fizice a documentelor, pe fluxul ierarhic al luării la cunostintă si/sau al
avizărilor .
Ř
Posibilitatea
distrugerii fizice a unui document care devine nefolositor.
Ř
Posibilitatea înlocuirii
uni document distrus din greseală.
Ř
Posibilitatea arhivării
în arhive fizice, care pot cuprinde un număr impresionant de documente si care
vor fi gestionate si depozitate conform legii si deciziei conducerii
organizatiei.
Ř
Birocratia excesivă,
confirmată prin aspectul birourilor si a spatiilor de lucru încărcate cu
dosare, documente, scrisori, hârtii de tot felul, stampile, faxuri supraâncărcate
de documete care ies si care intra in organizatie, etc.
Ř
Inexistenta, în cele
mai multe cazuri, a unei organigrame si/sau a Fisei Postului angajatilor, în
care să fie definite clar competentele în ceea ce priveste avizarea,
aprobarea, etc. a unor anume tipuri de document.
Ř
Negestionarea sau
gestionarea defectuoasă a timpului necesar circulatiei documentelor în cadrul
organizatiei, ceea ce duce la strangularea canalelor fluxurilor normale, aparând
fenomene de supraâncărcare a anumitor segmente sau noduri.
Ř
Slaba formalizare
(standardizare) a documentelor purtătoare a informatiei în cadrul organizatiei
cât si în exteriorul acesteia. Acest fenomen poate duce la strangularea
nodurilor fluxurilor normale, nestiindu-se în competenta cui este procesarea
documentul respectiv, la un momentdat.
Ř
Cheltuieli semnificative
cu suportul de informatie (bibliorafturi, dosare, hârtie, indigo, instrumente
de scris si de arhivat etc.), consumabile pentru masini de scris, copiatoare,
imprimante, etc., precum si costurile cu exploatarea si asistenta tehnică
privind functionarea acestor dispozitive.
Ř
Posibilitatea aparitiei
fraudelor, mergând până la încălcarea legii privind documentele clasificate
(sau a secretului de serviciu), neexistând practic nici un control al
circulatiei si/sau copierii documentelor, pe fluxul acestora.
Ř
Dependenta, în unele
cazuri, de bunăvointa unui functionar pentru ca un document să parcurgă
fluxul normal de avizări, în termenele stabilite si de aici posibilitatea
escaladării coruptiei în cazul acestor functionari, aruncând o lumină
nefavorabilă asupra întregii organizatii.
Ř
Posibilitatea înlocuirii
unor documente distruse initial, în scopuri frauduloase.
Ř
Posibilitatea
distrugerii unor documente importante, în scopuri frauduloase.
Ř
Inexistenta practică a
istoricului unui anume document sau a unui grup de documente, de la lansare si pâna
la distrugerea/arhivarea acestora si de aici imposibilitatea determinării unor
actiuni frauduloase a celor care au acces, autorizat sau nu, la astfel de
documente.
Ř
Cheltuieli majore cu
activitatea de arhivare a documentelor, plecând de la chiriile alocate
spatiilor de depozitare, a întretinerii acestora, cheltuieli cu compactarea si
clasificarea documentelor, etc.
Ř
Inexistenta unui
program, în cele mai multe cazuri, sau a unor proceduri si standarde privind
distrugerea documentelor, plecând de la importanta si/sau a perioadelor de
expirare a acestora.
Ř
Managementul mai putin
eficient al resurselor umane angajate în cadrul organizatiei
Retineti.....