| Date introductive la lucrarea Istoria astronomiei |
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au privit cerul in incercarea lor de a-si crea un sistem de credinte bazat pe stele, planete sau alte fenomene cosmice, sau pentru a-si imbunatati modul de viata prin crearea de calendare in scopul de a culege recolta la momentul potrivit sau de a procrea. Cele mai vechi marturii despre importanta pe care o dadeau acei oameni cerului le avem din Sumer (circa 3500 i.Ch.), insulele Britanice (Stonehenge 8075 i.Ch., Newgrange 3200 i.Ch., Bryn Celli Ddu mileniul 3-4 i.Ch.)1, Egipt (piramidele de la Gizah, Saqquara si Dashur, mileniul 3 i.Ch.)2 si Maya (intre 1500 si 800 i.Ch.)3. Aceste populatii au aratat un interes major in ceea ce priveste crearea de sanctuare astronomice de unde puteau urmari si masura rasaritul unor stele sau planete ca Sirius respectiv Venus si Mercur. De asemenea Soarele si Luna au jucat un rol important in crearea calendarelor. Astfel mesopotamienii aveau un calendar lunisolar, bazat pe fazele lunii si pe rasaritul Soarelui, mayasii aveau si ei un calendar precis, iar chinezii au creat un calendar de 365 de zile, insa nu au tinut cont niciodata de cele 6 ore suplimentare ce apareau in fiecare an4. Venus a jucat un rol important in aproape toate marile civilizatii antice. Babilonienii o numeau Ishtar si de la ei ne-a ramas tableta Venus datand din 1581 i.Ch., asirienii o numeau Astarte, locuitorii vechi din insulele britanice, populatia Groove Ware, au creat complexe astronomice ca cele din Bryn Celli Ddu si Newgrange in Irlanda pentru a studia ciclul de 8 ani al planetei, in special la solstitiul de vara, cand planeta apune imediat dupa Soare5. Este uimitor cum aceste populatii au putut sa-si gaseasca timpul necesar pentru a studia si crea complexe astronomice ce necesitau probabil o viata de om sau chiar mai mult pentru a fii construite, in conditiile in care in acea perioada media de varsta era de 30-40 de ani. Concluzia care se poate trage este aceea ca astronomia era strans legata, asa cum am mai spus si la inceput de cultul zeilor si de viata de zi cu zi, iar in conditiile in care preotii aveau o putere mare ca in Egipt si Mesopotamia, acestia puteau ordona constructia de edificii astronomice in scopul de a vedea cum va evolua recolta, vremea sau daca zeii au trimis vreun semn. Indiferent de ce i-a motivat, ei au gasit mijloacele si efortul necesare pentru a le construi, iar privirea lor nu a incetat sa se indrepte si sa incerce sa inteleaga cerul pe care acestia il vedeau ca si „casa zeilor”.
Acesta sete de cunoastere a dus de-a lungul timpului la crearea sistemului geocentric Ptolemeic, a sistemul heliocentric al lui Copernic si Kepler si in cele din urma la zborul cosmic o data cu lansarea primului satelit la data de 4 octombrie 1957 de catre rusi.
Sir Norman Lockyer, un astronom britanic ce a trait intre 1836 si 1920 a scris in cartea sa „Zorii Astronomiei” ca exista 3 etape in dezvoltarea astronomiei. O prima etapa este aceea a contemplarii si asocierii evenimentelor ceresti cu actiuni ale zeilor (egipteni, babilonieni, mayasi). A doua etapa consta in folosirea astronomiei in scopul cultivarii pamantului sau navigatie (egipteni, vikingi, celti, populatia din Pacific), iar a treia este folosirea acestei stiinte doar pentru a dobandi cunostiinte (civilizatia actuala occidentala).
Aceasta carte isi propune o incursiune in aceasta scurta istorie a primei stiinte a umanitatii, cu scopul de a releva unele din realizarile acestor oameni care au dus omenirea spre stele.
| Cuprinsul lucrarii |
Introducere pag.3 1. Astronomia de la vechii celti la greci pag.4 1.1 Vechii celti. Populatia Groove Ware. Druizi. Nord-europenii. pag.4 1.2 Sumerienii. Babilonienii. pag.6 1.3 Egiptenii. pag.7 1.3.1. Religia egipteana pag.8 1.3.1.1. Monumentele religioase pag.8 1.3.1.2. Zeii pag.10 1.3.1.3. Spiritele pag.12 1.3.1.4. Mumificarea pag.13 1.3.2. Astronomia pag.13 1.4 Chinezii. Vechii japonezi. Koreenii. Populatiile din Micronezia. pag.15 1.5 Indienii. pag.16 1.6 Israelitii. Arabii. pag.17 1.7 Mayasii. pag.18 1.8 Indienii nord-americani. pag.20 1.9 Grecii. pag.22 2. Astronomia de la Copernic la Kuiper pag.24 2.1 Nicolaus Copernicus. pag.24 2.2 Tycho Brahe pag.25 2.3 Galileo Galilei. pag.25 2.4 Johannes Kepler. pag.25 2.5 Isaac Newton. pag.26 2.6 Edmond Halley. pag.27 2.7 William Herschel, Urbain Jean Joseph Le Verrier si Clyde Tombaugh. pag.27 2.8 Jan Hendrik Oort si Gerard Peter Kuiper. pag.27 2.9 Henrietta Swan Leavitt. pag.28 2.10 Edwin Powell Hubble. pag.28 3. Zborul cosmic pag.29 4. Calendarul pag.40 4.1 Calendarul iulian. pag.40 4.2 Calendarul gregorian. pag.41 4.3 Calendarul evreiesc. pag.41 4.4 Calendarul musulman. pag.43 4.5 Calendarul chinezesc. pag.43 4.6 Calendarul indian. pag.45 5.Cum sa faci observatii si cum sa devii astronom pag.48 Referinte pag.52
| Link catre lucrare |
Lucrarea "Istoria astronomiei" scrisa de Marc Frincu (c) 2004 are 52 de pagini si se gaseste in format pdf (circa 865 kb) la adresa: IstoriaAstronomiei.pdf
