|
Pentru o temelie sănătoasă asupra subiectului închinării, haideti mai întîi să vedem ce a spus Isus unei femei care îl lăuda: Pe când Isus spunea aceste vorbe, o femeie din norod a zis: Ferice de pântecele care te-a purtat si de tâtele care le-ai supt! Isus I-a zis: Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu si îl păzesc.(Luca 11:27,28) Asta înseamnă că mai fericiti si binecuvantati sunt cei care ascultă Cuvântul lui Dumnezeu decât chiar mama Lui.
Isus face referiri la Scripturi tot timpul în învătăturile lui, în discursuri, în predici, în ispitirea lui, si nici noi nu trebuie să ne depărtăm de ce scrie în Scriptură. Stim că "toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu si de folos ca să învete, să mustre, să îndrepte, să dea întelepciune si neprihănire pentru ca omul lui Dumnezeu să fie neprihănit si destoinic pentru orice lucrare bună." Dacă vrem ca aceste calităti să ne caracterizeze, trebuie să ne uităm în Scriptură, si acelasi adevăr este valabil si pentru cei care vor să învete să se închine.
Dumnezeu s-a revelat în timp în trei feluri diferite: evreii pe vremuri stiau doar de Tatăl, si nu puteau accepta că Isus este Dumnezeu. Apoi, pentru un timp foarte scurt, Fiul ni s-a făcut cunoscut, când Isus a trăit pe pământ si ni s-a descoperit ca Dumnezeu. Acum trăim o altă dispensatie, cea a Duhului Sfânt, care este cu noi, aici pe Pământ Ca principiu al închinării, atât evreii cât si noi avem un singur dumnezeu, pentru că respectăm porunca întâi din Exod, care are trei sectiuini: să nu ai alti dumnezei în afară de El, să nu îti faci chip cioplit si să nu te închini la făpturi sau obiecte. Această poruncă este continuată în Deuteronom 4:15: "Fiincă nu ati văzut nici un chip în ziua în care v-a vorbit Domnul din mijlocul focului la Horeb, vegheati cu luare aminte să nu cumva să vă stricati si să vă faceti un chip cioplit sau o înfătisare a vreunui idol sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei" Trebuie făcută o distinctie între creatie si creator.
În Noul Testament, în capitolul 1, este un verset care descoperă ce se întâmplă cu oamenii: "Fiindcă nu l-au cunoscut pe Dumnezeu si nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, si nu I-au multumit, s-au dedat la gândiri desarte, inima lor fără pricepere s-a întunecat, s-au fălit că sunt întelepti si au înnebunit. Si au schimbat slava Dumnezeului celui nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, cu păsări, cu dobitoace cu patru piciare […] Au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu si s-au închinat făpturii în locul Făcătorului." Este deci clar că Dumnezeu este singurul căruia trebuie să ne închinăm, iar închinătorii adevărati, spune Isus, se vor închina în duh si adevăr. Isus, când se roagă, se adresează numai Tatălui, indiferent că este în pustiu sau în grădina Getsimani.
Ce face o distinctie între închinătorii cei adevărati si cei neadevărati: închinarea care se adresează lui Dumnezeu, în duh si adevăr.
Mai există si trucul pe care îl invocă unii, spunând că ei nu se închină icoanelor, statuilor, sau altor obiecte. Si aceste lucruri sunt împotriva voii lui Dumnezeu, pentru că El ne-a interzis cu desăvârsire acest lucru. Apostolii, urmasii Domnului Isus, care au avut o statură spărituală si o importantă incomparabilă în răspândirea Evangheliei, au privit ca un sacrilegiu atunci când oamenii au încercat să li se închine. Cine a fost mai mare ca Petru sau ca Pavel, si care să merite o cinste mai mare decât ei? Si totusi, asa cum vom vedea, ei au interzis tuturora să li se închine, spunând că doar Dumnezeu merită acest lucru. În Fapte 10, Petru este trimis la Corneliu, care I s-a închinat apostolului, dar Petru I-a poruncit să se scoale, spunându-I că si el este doar un om. Apoi, în capitolul 14, Pavel si Barnaba ajung în Listra, unde ei vindecă un olog în numele lui Isus Hristos, iar oamenii de acolo au crezut că cei doi sunt zei greci. Apostolii si-au rupt hainele în mijlocul norodului, spunându-le că sunt oameni ca si ei. Nu le-au permis nici un fel de închinare sau rugăciuni. Ultimul exemplu este din Apocalipsa, unde Ioan are marea revelatie, pe insula Patmos. Apostolul cade la pământ în fata îngerului, dar acesta îi interzice, spunându-I că este împreună slujitor cu fratii si proorocii, si cu cei ce păzesc cuvintele din această carte. "Închină-te lui Dumnezeu!"- îi spune îngerul.
Nici un apostol si nici un prooroc nu învată si nu sugerează măcar ca oamenii să li se închine. Dimpotrivă, sunt supărati si revoltati când întâlnesc astfel de cazuri – chiar dacă au făcut minuni si vindecări. Nici o fiintă creată si nici un obiect creat nu au dreptul ca cineva să li se închine. Dar oamenii trec foarte usor peste Cuvântul lui Dumnezeu, si în contextul traditiei adaugă tot felul de elemente. Închinarea la tot felul de sfinti, cum este cazul si în Iasi, se aseamănă cu situatia din Efes. Când Pavel a ajuns acolo si a predicat Evanghelia, unul dintre meseriasi si-a dat seama că prin răspândirea noii învătături va avea de suferit financiar, asa că I-a adunat pe ceilalti din aceeasi breaslă: "Pe vremea aceea s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea Domnului. Un argintar numit Dimitrie făcea temple din argint, si aducea lucrătorilor săi nu putin câstig cu ele. (Asta înseamnă un câstig mare – n.red.). I-a adunat la un loc pe toti cu aceeasi meserie si le-a zis: Oamenilor, stiti că bogătia noastră atârnă de meseria aceasta, si vedeti si auziti că Pavel acesta nu numai în Efes, ci în toată Asia, a înduplecat si a abătut mult norod si zice că zeii făcuti de mâini nu sunt dumnezei" Care era motivul supărării acestor oameni? Acela că ei se îmbogăteau de pe urma idolatriei. Oamenii erau manipulati să cumpere atâtea lucruri: iconite, suveniruri, etc. În zilele noastre societătile comerciale realizează mari venituri, iar preotii colectează si ei fonduri importante. Închinarea la idoli, morti sau sfinti are o legătură puternică cu spiritul iubirii de bani, a lui Mamona.
|