PREZENTARE CULTURA SI CIVILIZATIE ROMANI |
|
Tema cultura si civilizatie romani constituie unul din capitolele cele mai controversate
din problematica rromilor. Lucrarea are doua parti (Partea I: Cu privire la cultura romani,
Partea II: Civilizatia Romani) si este un studiu sociologic.
Aria de investigatie cuprinde partea de N-V a Indiei: Punjab si Rajastan; tari din
Estul si Centrul Europei (Rusia, Republica Moldova, Romania, Ungaria, Cehia, Slovacia si
fosta Iugoslavia). Totodata nu lipsesc informatii si din alte tari ale Europei: Spania,
Franta, Germania, Anglia. Autorul porneste de la premiza ca fiecare etnic, nationalitate
si natiune se legitimeaza prin cultura ei, ca un ansamblu de practici, comportamente sociale
ce sunt prelucrate si innoite de fiecare generatie: limba, ritualuri, culte, traditie
milologica, artizanat s.a. Cultura romani s-a cladit pe fundamente a stiintifice si filozofice
ale stramosilor: Veda, Vasesika, Moahabhatata Panciatantra precum si a stiintelor naturii
si sociale. In migratiile din Orient spre Occident ,rromii si-au imbogatit cultura cu unele
elemente din zonele pe care le-au strabatut (aculturatia) sau au saracit-o cu altele. In ciuda
sedentarizarii, asimilarii, interzicerii invatarii limbii materne, practicarii traditiilor,
obiceiurilor si manifestarilor culturale rromii si-au pastrat toate acestea. Cultura populara
de diferite genuri ca: basme colinde, legende, proverbe, ghicitori, descantece s.a. constituie
o dovada ca rromii au o cultura a lor pe care o pastreaza cu grija si ii adauga elemente noi.
 |
Un capitol al lucrarii prezinta rromii ca izvor de inspiratie pentru
scriitori si creatorii de arta: scriitorii romani sr straini: Ion Budai
Deleanu, Nicolae Balcescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Cervantes,
Victor Hugo, Merime, Federico Garcia Lorca, Wrishi s.a., Nicolae Grigorescu,
Theodor Aman, Arthur Verona in arta plastica: Bizet si Ion Voicu muzicologi.
|
In partea a II a lucrarii: Civilizatie rromani sunt prezentate mestesugurile si profesiile prin care se realizeaza valori de civilizatie din metale, argila, lemn etc. Un loc distinct se acorda integrarii sociale a rromilor ca forma de participare activa in cadrul societatii civile si nu asimilare. In acest scop sunt folosite date recoltate pe calea investigatiilor sociologice empirice efectuate in Punjab si din Romania, lugoslavia, Ungaria. Slovacia, Bulgaria, Germania, Marea Britanie etc. In continuare sunt analizate si alte elemente ale civilizatiei ca: religia,familia rroma nomada si sedentara "La cele trei porti ale vietii": nasterea casatoria si inmormantarea. Organizarea sociala traditionala si cea mai noua sunt sustinute prin rolul pe care l-au avul conducalorii formali sau informali: juzi,cnezi, bulibasa, regi sau mai nou imparati. Krisul Romalo ca institutie de judecata este analizat prin valorile pe care le foloseste in promovarea ordinei si disciplinei comportamentale din interiorul microcomunitatii si in afara ei.