| COMUNITATEA ROMANEASCA DIN BICSAD |
| Comuna Bicsad din judetul Covasna se gaseste in pasul Tusnad, la 80 km de izvorul Oltului. Este o localitate bogata in resurse de apa minerala, iar in vecinatate se gaseste lacul Sfanta Ana. Pe raza localitatii s-au descoperit fragmente apartinand culturilor Ariusd, Cotofeni si Wietenberg. S-a descoperit o necropola dacica. . Se pare ca a existat o asezare dacica din epoca La Tene. Tot pe raza comunei se gasea si cetatea Soimii, despre care se stie ca a rezistat chiar in 1421 unei invazii turcesti. Prima atestare documentara: 1648 - Bykzad Denumiri istorice romanesti: 1854 - Bicsad In localitate traieste o populatie de origine romana, germana, ceha, secuizata si vorbitoare numai de limba maghiara. Nume frecvent intalnite in Bicsad: Bogdan, Boer, Bucur, Codrea, Farcas, Lupu, Mocan, Neagu, Vasile, etc. Evolutie demografica (credinciosi romani): - 1805 - 410 romani - 1869 - 551 romani - 1910 - 684 romani - 1930 - 624 romani - 1941 - 10 romani - 1992 - 37 romani In anul 1720 exista o biserica romaneasca de lemn. In 1834, romanii au daramat vechea biserica, construind una de piatra, cu hramul "Sf. Gheorghe", sfintita in 1845 de mitropolitul Neofit al Ungrovlahiei. In 1937 s-a ridicat o noua biserica "Sf. Dumitru", sfintita in 2 iunie 1940. In timpul primului razboi mondial, credinciosii romani au fost amenintati de prefectul judetului Kiraly Aladar si de invatatorul Kadar Arpad cu trimiterea in lagare, daca nu renunta la ortodoxie. Femeile erau silite sa se lepede de ortodoxie si in numele barbatilor lor de pe front. Preotul Alexandru Cosma a fost inchis. Invatatorul Arpad i-a spus fetei preotului Eugenia sa ia la cunostinta ca toti romanii din Bicsad se leapada de ortodoxie. La raspunsul ei ca el nu e preot, acesta a zis: "cei patru pereti (ai casei parintelui - n.n.) sa luati aminte ca acestia (grupul de romani -n.n.) cu ziua de azi nu mai sunt ortodocsi". A inceput un program intens de maghiarizare, iar biserica ortodoxa a fost devastata. Romanii au fost pusi de maghiari sa jure cu lumanarea in mana ca se lasa de ortodoxie si ca vor ramane pe veci catolici, astfel ca in 1917 nu mai era nici un ortodox. In 1920, noul preot Constantin Furtuna readuce la ortodoxie 10 familii. Unii romani chiar l-au intrebat "ce cauti aici, ca nu sunt decat romano-catolici". In total au fost readuse la ortodoxie 145 de familii, dar pana la urma statornice nu au fost decat 95. In ianuarie-februarie 1921, preotul Ferencz Sandor a trimis pe la case agenti catolici care spuneau: "Vin ungurii, iar rusii au ocupat toata Basarabia si pe toti romanii ortodocsi i-au spanzurat, iar prin religia romano-catolica veti scapa de moarte". Urmatorul preot, Dumitru Trifan a mai readus la ortodoxie 140 de familii in 2 ani. In toamna anului 1940, biserica a fost devastata, pisania din pridvor taiata cu dalta de catre primar, iar pictura a fost zgariata si acoperita cu vopsea. La 1 septembrie 1940, cete de unguri localnici au manifestat violent, cu pietre si bolovani. Majoritatea credinciosilor romani au trecut la romano-catolicism de frica. Troitele si crucile ortodoxe au fost distruse, iar in biserica au fost aruncate doua bombe care au spart acoperisul. Ulterior, biserica a fost jefuita. In 1947, in Bicsad mai era un singur ortodox, cantaretul bisericesc Nitu Iuliu, care oficia singur utrenia in biserica. Dupa 1994, odata cu infiintarea Episcopiei Ortodoxe Romane a Covasnei si Harghitei, biserica noua a fost reparata. |
| Biserica romaneasca "veche" din Bicsad. Imagini si din interior. |
 |
 |