| COMUNITATEA ROMANEASCA DIN COVASNA |
| Orasul Covasna, unul dintre cele mai importante orase ale judetului Covasna se afla situat la 29 km de municipiul Sfantu Gheorghe si la 250 km de Bucuresti. In urma cercetarilor arheologice, in raza orasului Covasna, s-a descoperit o asezare din epoca bronzului, probabil cetate dacica, cunoscuta sub numele de Cetatea Zanelor. Prima atestare documentara: 1567 - Koazna Denumiri istorice romanesti: 1787 - Alovat 1854 - Covasna Partea de sus a localitatii poarta numele de Voinesti, de la familia Voina. In lustra din 1614 apare mentionat in Covasna printre altii si un anume Anton Bogdan. Evolutie demografica (credinciosi romani): - 1699 - 21 romani - 1760 - 290 romani - 1850 - 660 romani - 1910 - 1131 romani - 1930 - 1488 romani - 1941 - 1314 romani - 1992 - 3928 romani In anul 1777 exista in Covasna o biserica romaneasca din lemn, inchinata Sfantului Nicolae, demolata prin anul 1800. Intre anii 1794-1800 se ridica o biserica noua, de piatra, inchinata tot Sfantului Nicolae. De asemenea, mai exista o capela romaneasca in centrul orasului, desfiintata in 1940. In timpul primului razboi mondial, in 1915, preotul Gheorghe Furtuna este arestat si deportat. In 1940, peste 300 de romani au fost izgoniti din Covasna, doi fiind chiar ucisi. In 13-14 septembrie 1940, o banda de localnici maghiari au sfaramat crucea de piatra de la biserica. Tot atunci au inceput persecutiile pentru trecerea la o confesiune maghiara a credinciosilor romani. Dupa 1945, preotul Aurel Babiciu din Covasna va fi inchis de autoritatile comuniste. Cea mai insemnata personalitate a Covasnei a fost episcopul ortodox Justinian Ioan Teculescu, care a arhipastorit armata romana. |
| Biserica romaneasca din Covasna |
 |