Forum Message / Mesaj pe Forum

Topic: RAPORTUL UNUI DELEGAT LA CONGRESUL AVOCATILOR - MAMAIA 2006

Posted by / Scris de: Ionut Dobrinescu idobrinescu@gmail.com

Date/Time: 7/11/2006 6:37:42 PM

URL: http://tinyurl.com/zppz3

Stimaţi colegi avocaţi,

Am făcut parte din delegaţia Baroului Bucureşti la Congresul Avocaţilor din 29 iunie 2006 la Mamaia. În cele ce urmează am să vă prezint felul în care s-a derulat acest eveniment, aşa cum l-am receptat eu.

A. PREAMBUL – DE CE AŞA TÂRZIU.

Întârzierea cu care fac public acest raport de activitate are următoarele explicaţii:

1) Am fost personal ocupat cu alte treburi şi am stat câteva zile departe de calculator (deşi nu am fost în vacanţă);

2) Am vrut să nu fiu chiar primul pe forum care să facă relatări publice cu privire la desfăşurarea Congresului – am intenţionat astfel să dau altora prilejul să deschidă şi să dezvolte subiectul înaintea mea, pentru a nu da impresia unor rău-voitori că doresc să epatez şi să atrag atenţia asupră-mi. Am vrut totodată să văd câtă lume îşi dă măcar un pic interesul în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Mamaia: foarte puţini!

3) Cu toate că am făcut un apel public către toţi colegii, încă dinaintea Congresului, să fiu contactat, consiliat şi susţinut, astfel încât în mod veritabil să reprezint interesele profesiei la acest eveniment anual (la care eu am participat pentru prima oară în calitate de delegat), aflaţi că NIMENI nu m-a sunat şi NIMENI nu mi-a transmis nici măcar un email. Am avut şi am serioase îndoieli că ceea ce am eu de spus reprezintă, măcar în parte, un demers legitim şi solidar cu interesele celor mai mulţi dintre colegi. În măsura în care acest sentiment amar va deveni o convingere, va trebui probabil să mă abţin pe viitor de la a mai vorbi în numele „colegilor avocaţi”, admiţând că nu mă bucur de susţinere (spre bucuria Decanului şi a altor câţiva: da, probabil aţi avut dreptate), şi că nu mă reprezint decât pe mine. Însă poate că şi atât este de ajuns.

4) Acest Forum democrat-nemoderat este unul de anonimi, citit mai cu seamă de staff-ul posomorât şi mâncat de intrigi al Baroului, de unii conspiraţionişti animaţi de interese strict personale, precum şi de câţiva agitatori de ocazie. El este, spre marele meu regret, o platformă jenantă şi meschină pentru demersuri mai substanţiale. Spre binele şi indiferenţa tuturor, el va rămâne tot aşa.

PROGRAMUL CONGRESULUI AVOCAŢILOR (MAMAIA, 29 - 30 IUNIE 2006)

(NB: Programul redat mai jos a fost programul oficial, aşa cum a fost el prezentat la mapa de documente a Congresului. În realitate lucrurile au stat cu totul altfel.)

Joi, 29 iunie 2006

9.00 - 9.30 înregistrarea delegaţilor

9.30 - 11.15 Deschiderea lucrărilor Congresului

Prezentare şi dezbateri:

• Raportul anual de activitate al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România;

• Raportul anual de activitate al Consiliului de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor;

• Raportul de activitate al Comisiei Centrale de Disciplină.

11.15 - 11.30 Pauză

11.30 - 13.30 Continuarea lucrărilor Congresului

13.30 - 16.30 Pauză de masă

16.30 - 17.45 Prezentare şi dezbateri:

• Prezentarea spre aprobare a execuţiei bugetare anuale şi a proiectului bugetului Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi ale Casei de Asigurări a Avocaţilor;

• Raportul Comisiei de Cenzori a Uniunii Naţionale a Barourilor din România;

• Raportul Comisiei de Cenzori a Casei de Asigurări a Avocaţilor;

17.45 - 18.15 Pauză

ÎS.15 - 19.30 Continuarea lucrărilor Congresului

21.00 Recepţie

Vineri, 30 iunie 2006

9.30 - 11.15 Continuarea lucrărilor Congresului

• Discutarea materialelor prezentate, în vederea

aprobării lor.

11.15 - 11.30 Pauză

11.30 - 13.00 Prezentare şi dezbateri:

• Adoptarea de hotărâri şi rezoluţii, conform art. 61 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea nr. 51/1995.

• Diverse

B. MATERIALELE CONGRESULUI

Am intrat in posesia materialelor supuse (teoretic) dezbaterii la acest Congres numai atunci când am primit mapa de şedinţă, chiar în ziua Congresului. Pentru câteva zile, în perioada Congresului, o parte dintre materiale au fost publicate pe site-ul UNBR. Materialele au fost însă retrase de pe site, şi am motive serioase să suspectez că nu se doreşte accesarea lor pe o perioadă mai îndelungată, astfel încât conţinutul lor să fie uitat şi practic să nu se păstreze în mediul virtual până la Congresul de anul viitor. Cei care sunt totuşi interesaţi să primească un set complet de materiale scanate pe email, sunt rugaţi să transmită un mesaj având la subiect cuvântul „Congres” pe adresa idobrinescu@gmail.com . În scurt timp veţi primi un email de 5,46 MB conţinând un fişier PDF (71 pagini scanate) arhivat WinRAR. Documentele sunt grupate pe seturi evidenţiate prin Bookmarks.

C. CUM AU STAT LUCRURILE ÎN REALITATE (O RELATARE SUBIECTIVĂ)

Congresul a avut de fapt loc doar în ziua de joi, 29 iunie 2006, încheindu-şi „lucrările” pe seară, iar a două zi, pe 30, toată lumea a fost la plajă.

Punctul 9 „DIVERSE” de pe ordinea de zi a copleşit în întregime şi acest Congres. Între orele 9 şi 13.30, unica preocupare a delegaţilor a fost problema avocatului bombă Pompiliu Bota şi al său „Barou Constituţional”.

Coincidenţă sau nu, în ziua Congresului (care, repet, a ţinut o singură zi), la Bucureşti Pompiliu Bota ţinea o conferinţă de presă (redată abia a doua zi într-o serie de cotidiene precum Gândul şi Ziua) în care aducea acuze grave decanului nostru, Cristian Iordănescu. Potrivit ziariştilor, decanul a refuzat in ziua respectivă să comenteze pe telefon acuzaţiile lui Bota. Mă întreb şi acum dacă nu s-a dorit cumva închiderea precipitată a Congresului, tocmai pentru că a doua zi presa (care, apropo, nu a relatat de data asta NIMIC despre Congres) urma să preia atacul lui Bota.

Subiectul Bota a fost tratat pe larg, însă confuz, de toţi vorbitorii, unii mai revoltaţi decât alţii. Am avut sentimentul că, încă o dată, întocmai precum la Adunarea Generală a Baroului Bucureşti din 11.03.2006, ordinea de zi şi atributele legale şi statutare ale Congresului au fost confiscate şi deturnate către temele predilecte alese în prealabil de Consiliul UNBR.

În cursul dimineţii, luările de cuvânt au fost numeroase (nu aş putea reda lista vorbitorilor – aceştia au fost mai ales membri ai Consiliului UNBR) şi au vizat invariabil şi după puteri înfierarea penalului de Bota, mergându-se până la a se cere, cu efect imediat, ARESTAREA sa. M-am amuzat la gândul că, dacă în cele din urmă Bota ar fi arestat, tot va trebui să se găsească măcar un avocat penalist (poate chiar unul mare – la propriu şi la figurat) care să-l apere...!

Nici acum nu sunt lămurit dacă Bota mai conduce „Baroul Constituţional” sau aşa-numitul „Sindicat Independent al Juriştilor din România” cum lasă a se înţelege antetul site-ului său, nu mai puţin confuz, http://bota.ro. Apologia Baroului Constituţional îi aparţine în întregime şi cei interesaţi se pot amuza parcurgând documentul preocupant şi istoric al congresului său naţional din 27.06.2004. „Ameninţării” pe care Bota o reprezintă şi în prezent, Consiliul UNBR a înţeles să îi dedice şi acest ultim Congres, cu eclipsarea oricăror alte teme ce ar putea interesa pe avocaţii români.

Personal, nu m-am intersectat nicicând cu vreun avocat din barourile alternative, şi nici nu cunosc pe cineva, dintre colegii avocaţi, care să fi avut personal de a face cu „oamenii lui Bota”. Mărturisesc că problematica Barourilor lui Bota îmi este foarte neclară, dar mă îndoiesc că acestea au afectat într-o atât de mare măsură activitatea barourilor tradiţionale. Văzând însă cât de preocupaţi sunt alţii de cazul Bota, mi-am propus să aprofundez subiectul, să îi interpretez semnificaţiile. Concluziile la care voi ajunge le voi face publice.

Nu pot decât să remarc faptul că baricadele introduse în Legea 51/1995 prin modificările aduse de Legea 255/2004 (precum reglementarea de la art. 1 alin. 3: „Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.”) nu au dat roade. Oare nu a observat nimeni că UNBR nu poate fi poate fi sursa de legitimitate a barourilor pentru simplul motiv că barourile formează uniunea şi nu invers? Este, după părerea mea, o logică inversată, un fel de a pune căruţa înaintea cailor.

Nimeni nu şi-a dat osteneala să califice regimul juridic aplicabil Barourilor (în accepţiunea Legii 51 art. 48.2 – organizaţii cu personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu). Cum Bota nu pretinde altceva decât că şi barourile sale sunt constituite şi funcţionează conform Legii 51, tot ce au găsit mai bun de făcut avocaţii din barourile tradiţionale, a fost să modifice legea de organizare a profesiei până la limita (ne)constituţionalităţii, condiţionând libera asociere la constituirea de Barouri (asociaţii de drept privat pe OG26/2000, în accepţiunea unora, asociaţii/instituţii sui-generis în baza Legii 51, după alţii) de adeziunea şi primirea acestora în cadrul UNBR. Un eşec similar s-a înregistrat şi în invocarea şi aplicarea în practică a drasticelor interdicţii introduse la art. 82 din Legea 51 în urma unui intens lobby parlamentar (tot prin Legea 255/2004).

Dând curs acestor preocupări şi neputinţe, congresul a adoptat o nouă HOTĂRÂRE PRIVIND PROTESTUL PROFESIEI DE AVOCAT FAŢĂ DE REFUZUL AUTORITĂŢILOR COMPETENTE DE A RESTABILI ORDINEA DE DREPT IN EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT ŞI DE A ÎMPIEDICA PRACTICAREA ILEGALĂ A PROFESIEI DE AVOCAT ÎN ROMÂNIA. Textul acesteia este publicat la loc vizibil atât pe site-ul UNBR cât şi pe site-ul Baroului Bucureşti.

De mult mai puţină dezbatere a avut parte protestul împotriva modificărilor Codului de procedură penală. Congresul a adoptat şi în această privinţă o REZOLUŢIE PRIVIND ÎNCĂLCAREA DREPTULUI LA APĂRARE PRIN MODIFICĂRI LEGISLATIVE CARE GOLESC DE CONŢINUT ŞI ÎNCALCĂ REGULILE LEGALE CU PRIVIRE LA SECRETUL PROFESIONAL ŞI DREPTUL FUNDAMENTAL LA ALEGEREA AVOCATULUI.

După ora 16, Congresul şi-a reluat „lucrările” intrând timid în ordinea de zi propriu-zisă. Toată lumea uitase (dacă ştiuse vreodată) că ordinea de zi publicată (punctele 1-8) vorbea numai despre prezentarea şi dezbaterea unor rapoarte de activitate, situaţii financiare şi bugete ale UNBR şi ale Casei Naţionale de Asigurări a Avocaţilor, sens în care fuseseră întocmite şi singurele materiale de la mapă.

Maestrul Viorel Pascu (vicepreşedinte CAA) a prezentat succint materialul privind activitatea Consiliului CAA in anul 2005, arătând, printre altele, că 29,87 din membrii CAA achită cote minime şi aduc un aport de circa 10% din venituri; 5,43% achită cote maxime şi aduc un aport de circa 20% din veniturile sistemului, iar 59% achită cote procentuale şi aduc un aport de circa 70% la veniturile sistemului. Bineînţeles, faţă de numărul de persoane aflate în plată în prezent, sistemul înregistrează în continuare excedente anuale care cumulate ating cifre impresionante, care însă NU AU FOST EXPRIMATE NICĂIERI ÎN CLAR nici de către raportor, nici de către comisia de cenzori. Oare de ce? Pentru că nu se cunosc? Pentru că nu sunt auditate? Pentru că nu riscă nimeni să le pronunţe? Cum însă cel mai mare excedent, după cum ştim de la Adunarea Baroului Bucureşti, îl înregistrează Filiala Bucureşti a CAA cu 39.130.774,35 lei (10,99 milioane Euro!!!) putem bănui că excedentul CAA este chiar mai mare. Oamenii aceştia administrează sume uriaşe pe care nouă „uită” să ni le comunice şi despre care ne spun doar că „în şedinţa Consiliului CAA din 26.10.2005 s-a analizat eventualitatea efectuării de investiţii imobiliare prin alocarea unui procent de 25% din disponibilul existent în fondul centralizat al sistemului (!?) şi din disponibilul aflat în administrarea filiale Bucureşti (pe acesta îl ştim pentru că l-am ţinut minte!) pentru construirea unui imobil cu destinaţie de Birouri.” Investiţia este estimată la un mizilic de 6-7 milioane Euro (ţineţi cont că construcţia unui un Mall costă în jur de 18-20 milioane de euro!, iar un hypermarket de tip Carrefour este sensibil mai ieftin).

Tot onor. Consiliu CAA a mai propus Congresului (dar fără tam-tam, în şoaptă – şi mai ales în scris, vezi materialele) „valorificarea prin vânzare a terenurilor aflate în proprietatea CAA situate în Staţiunea Poiana Braşov (!?) şi oraşul Predeal (Filiala Bucureşti) (!?), localităţi unde se practică preţuri foarte mari, dar construcţiile costă mult şi utilizarea sumelor rezultate din înstrăinarea acestor bunuri imobiliare să fie, spre exemplu, pe raza localităţilor Breaza (!), sau Cornu (!!), sau Comarnic (!!!), sau Poiana Câmpina (!!!!), etc, unde să edificăm un hotel cu servicii polivalente, pentru pensionari şi avocaţi aflaţi în activitate, pentru întreţinerea sănătăţii şi odihna, iar pentru tinerii avocaţi, inclusiv cu teren de golf la standarde internaţionale...” Investitorii de la CAA mai estimează (oare chiar au idee despre ce vorbesc?) că „susţinerea financiară a complexului s-ar asigura din închirierea acestuia, primindu-se o parte din preţ de la anumite categorii de pensionari - cei cu venituri modeste vor beneficia de cazare gratuita - şi avocaţii activi şi o sumă integrala – preţ – de la ceilalţi turişti.” Încrezători că mai apucă acele vremuri, pensionarii din Consiliu mai speră că „un asemenea obiectiv ar urma să fie dat în exploatare în 2009.”

Personal, cred că ideea de mai sus este cea mai bună reţetă de fraudare a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor, care nici măcar nu au fost vreodată auditate în mod profesionist. Le promit tuturor o frumuseţe de plângeri penale şi ordonanţe preşedinţiale de suspendare a oricăror investiţii, de îndată ce trec la treabă.

D. CE AM FĂCUT EU

Am cerut preşedintelui Călin Zamfirescu înscrierea la cuvânt la sfârşitul şedinţei de dimineaţă a Congresului. Am vorbit în urma tuturor celor care au avut ceva de împărţit cu Bota, şi au deturnat astfel preocupările Congresului la războaiele lor personale, absurde şi ridicole.

Am fost îngăduit cu numai 3 preţioase minute la microfon, în care am mitraliat după cum urmează, recurgând la o retorică elementară, strict enumerativă, problemele care aş fi dorit să preocupe Congresul:

1. Referitor la problema Pompiliu Bota şi Baroul Constituţional

- Am remarcat faptul că nimeni nu s-a obosit să cuantifice, în cifre şi date, fenomenul proliferării barourilor alternative. Nu ştim nici azi câţi duşmani din zona respectivă ne înconjoară şi ne stânjenesc cu faptele lor penale (!?). În lipsa unor cuantificări clare, Bota – avocatul bombă, cum singur îşi spune, îmi pare întocmai ca arma irakiană de distrugere în masă: un exemplu de Bush-ism desăvârşit!

- Am arătat că suspectez o diversiune pusă la cale cu premeditare de membrii Comisiei permanente a UNBR, chiar la Mamaia, în cele două zile ce au precedat Congresul. Am amintit că de trei Congrese încoace Bota este capul de afiş al preocupărilor reprezentanţilor a peste 17.000 de avocaţi din ţară. Consiliul UNBR şi-a trasat singur misiunea, prin rezoluţii adoptate de Congresele precedente, ca şi prin prerogative introduse prin Legea 255/2004 de a-l desfiinţa pe Bota şi ale sale barouri alternative.

- Cum actualul Consiliu UNBR nu a făcut nici o ispravă în tot acest răstimp, am cerut votarea unei moţiuni de cenzură şi demiterea sa (inutil să mai spun că moţiunea nu a fost nici măcar supusă la vot!)

2. Referitor la rapoartele de activitate şi la bugetele supuse aprobării.

- Am arătat că cifrele prezentate nu sunt evidenţiate în termeni comparativi, lipsesc datele referitoare la anii precedenţi, lipsesc graficele, nu se pot analiza tendinţele.

- Am protestat faţă de faptul că materialele nu au fost făcute publice în timp util, cel puţin o dată cu fixarea ordinii de zi şi a datei Congresului.

- Am cerut încă o dată auditarea profesionistă a situaţiilor financiare şi a excedentelor înregistrate de CAA şi UNBR.

- Am cerut iniţierea unei dezbateri publice pentru adoptarea unor reguli prudenţiale de plasament şi investiţie a excedentelor în fonduri lichide şi semi-lichide, în nici un caz în aventuri imobiliare lipsite de orice studii de fezabilitate.

3. Referitor la reforma profesiei de avocat (marota decanului Iordănescu) şi integrarea galactică a profesiilor juridice :)

- Am atras atenţia asupra eternei probleme a marginalizării tinerilor avocaţi pentru care Barourile nu fac nimic substanţial, ba chiar introduc piedici suplimentare, mai ales de ordin patrimonial, la accesul în profesie, la constituirea de cabinete, sedii secundare etc. Am arătat că organele profesiei trebuie să urmărească redarea demnităţii tinerilor avocaţi şi ridicarea acestora din compromis (fie şi numai organizând corect Adunările Generale şi alegerile în profesie), astfel încât să scăpăm treptat de stigmatul şpăgii pretinse de maeştrii venali şi de practica ruşinoasă a retrocedărilor fictive de onorarii, fie şi cu preţul câtorva flagrante pe care ar trebui să le organizăm cu ajutorul „colegilor” procurori şi magistraţi, cu care tot ne propunem să ne integrăm.

- Am arătat că activitatea Barourilor din România se desfăşoară în mod total netransparent, că barourile nu au website-uri reprezentative şi convingătoare şi că nu se fac publice în nici un mod dezbaterile şi deciziile adoptate în şedinţele Consiliilor Barourilor din Bucureşti şi din ţară. În aceste condiţii, nu ne putem considera nicidecum superiori barourilor alternative ale lui Bota. Baroul Bucureşti, baroul lider cu cei mai mulţi avocaţi, ar avea chiar şi resursele financiare pentru a demara la nivel naţional efortul de transparenţă în mediul virtual a tuturor Barourilor, însă este lipsit de iniţiativă şi mai ales, de puterea exemplului.

- Am cerut modificarea legii şi statutului în sensul reglementării mai clare a raporturilor ierarhice de subordonare dintre Barouri şi Filialele CAA (cel puţin la nivelul subordonării dintre UNBR şi CAA) şi disocierea componenţelor consiliilor barourilor (şi a consiliului UNBR) de consiliile filialelor CAA (şi al Casei Naţionale), precum şi emanciparea Consiliului UNBR de sub tutela de facto a Baroului Bucureşti, pentru că prezenţa aceloraşi oamenii în ambele structuri face ca mecanismele de control să nu funcţioneze.

- Am protestat împotriva prevederii aberante conţinute în art. 308 alin. 4 din Statut, introduse printr-o rezoluţie a unui Congres de acum 3 ani, potrivit căreia „Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite”, arătând că aceasta este o sursă majoră de evaziune fiscală, întrucât veniturile brute declarate către CAA nu vor mai putea fi corelate cu veniturile brute declarate către ANAF, şi nici invers, astfel încât unii se simt liberi să declare venituri mai mici şi către fisc. Plafonarea maximală a veniturilor este în sine o sursă de fraudare a veniturilor CAA, dată fiind practica fiscalizării încasărilor de peste an într-o singură lună calendaristică (mai ales în materia retrocedării de onorarii în cazul avocaţilor stagiari şi colaboratori). Pe termen mediu şi lung, CAA este o instituţie susceptibila de faliment, în ciuda excedentelor importante înregistrate până acum, cu atât mai mult cu cât regulile prudenţiale de investiţii, auditul şi managementul profesionist lipsesc cu desăvârşire.

- Am arătat că profesia duce lipsă de normative clare şi standardizate de exercitare a profesiei şi atributelor de avocat, mai cu seamă în materia atestărilor de acte, al personalizării contractelor şi împuternicirilor, al arhivării şi casării de documente.

E. ÎN LOC DE CONCLUZIE – CUM AM VOTAT.

Cam asta am zis şi am făcut în legătură cu Congresul Avocaţilor de anul acesta.

Plecând de la considerentele arătate, iată şi cum am votat:

M-AM ABŢINUT în privinţa rezoluţiilor referitoare la Bota şi Codul de procedură penală, întrucât nu mă consider suficient de imparţial, şi de corect, şi de deplin informat.

AM VOTAT ÎMPOTRIVA aprobării rapoartelor de gestiune ale Consiliilor UNBR şi Casei Naţionale de Asigurări a Avocaţilor. A fost singurul vot împotrivă exprimat ca atare.

Pentru că am fost acolo în calitate de delegat (primind din partea Baroului Bucureşti un avans spre decontare la nivelul a 800 RON pentru cheltuieli de deplasare şi diurnă – ca toţi ceilalţi, de altfel), mă supun judecăţii voastre, oricât de anonimi aţi fi, pe Forum, pe telefon 0722296224 sau pe email.

Ionut Dobrinescu

Bucureşti, 11 iulie 2006

ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ