Poetul german REINER MARIA RILKE si-a petrecut cativa ani la PARIS in timpul studentiei.Pentru a ajunge la universitate strabatea zilnic o strada foarte aglomerata in compania unei prietene franceze.
Intr-un colt al acestei strazi statea o cersetoare. Ea sedea mereu in acelasi loc, nemiscata ca o statuie, cu mana intinsa, cu ochii fixati in pamant. RILKE nu-i dadea niciodata nimic, însa prietena lui ii dadea ceva banuti.

Intr-o zi ea l-a intrebat pe poet:
- De ce nu-i dai nimic acestei femei?"
- Trebuie sa-i dam ceva pentru inima, nu sa-i punem in maini! spuse el.
 

A doua zi RILKE veni cu un trandafir abia inflorit.L-a pus in mana cersetoarei şi a dat să plece. Atunci s-a întamplat ceva neasteptat: cersetoarea si-a ridicat ochii, l-a privit pe poet ,s-a ridicat de la pămant, a luat mana poetului şi a sarutat-o. Apoi aplecat strangand trandafirul la piept. O saptamana nu a vazut-o nimeni. Dupa 8 zile femeia era din nou asezata la coltul ei
obisnuit, tacuta şi nemiscata ca intotdeauna.
- Din ce o fi traind ea in toate aceste zile? a întrebat tanara pe RILKE.
- Din trandafir.... a raspuns poetul.

" CATE MAINI OARE NU STAU INTINSE AZI PENTRU A PRIMI DE LA VIA TA ALTCEVA!
ZILELE SE SCURG SI SE FAC SAPTAMANI , ANI, VIATA SE APROPIE DE SFARSIT SI
MAINILE RAMAN MAI DEPARTE INTINSE SI DESCHISE SA PRIMEASCA.....

  Oare vor primi acel ALTCEVA?"