Site designed and created by Razvan Paraianu.

© Created in February 2002, Last revised: June 3, 2002.

The Complete Works of Octavian Goga

 — Operele Complete ale lui Octavian Goga —

  editat de Răzvan Pârâianu

Tenth Volume

Posteritatea intelectuală a operei lui Goga

[Goga's Intellectual Posterity]

1938-

Work in progress

Bănuţ, A. P. „Cum l-am cunoscut pe Goga.” Pagini literare nov.-dec. 1938.

Sever Bocu, Ziaristica ardeleană şi bănâţană dinainte de războiu. Conferinţă ţinută de D-l Sever   Bocu la 23 lanuarie 1938, în Palatul Cultural din Arad, din prilejul   comemorării   lui Gustav Augustini, (Arad: Tipografia Românească, 1939)

Ion Breazu, “Octavian Goga” (necrolog), în Dacoromania, IX (1936—1938),  p. 639—645.

Şerban Cioculescu, “Octavian Goga,” în Revista Fundaţiilor Regale Carol II, V (1938); republicat în Poeţi români, Bucureşti: Eminescu, 1982, pp. 205-220.

Ion Chinezu, “Octavian Goga” în Gând românesc, Nr. 5-12, 1938.

Ion Chinezu, Pagini de critică, (Bucureşti: Editura pentru literatură, 1969).

Constantinescu, Pompiliu. Octavian Goga (1879 (sic !) — 1938) — necrolog. în : Vremea, nr. 534, Paşti 1938.

Iancu Constantinescu, Octavian Goga, monografie literara, Craiova, 1938 *

Deleanu, Th. „Cum l-am cunoscut pe Octavian Goga.” Roirad-nia, nr. 198, 16 decembrie 1938.

Nicolae Iorga, “Un suflet de luptă: Octavian Goga,” în……………; în Oameni cari au fost

Nicolae Iorga, “Doi înaintaşi: Delavrancea şi Goga,” în……………; în Oameni cari au fost

Paraschivescu, Miron Radu. „Octavian Goga.” Timpul, an. II, nr. 363, 9 mai 1938, p. 9.

Camil Petrescu, “Octavian Goga,” în Revista Fundaţiilor Regale Carol II, V (1938), Nr. 6 (1 Iunie).

I. Petrovici, “Octavian Goga,” în Convorbiri literare, LXXI (1938?), Nr. 1-5, p. 6.

Smîntînescu, Dan. „SemSniitorismul lui Octavian Goga.” Universul literar, an. XLVII, nr. 13, 14 roai 1938, p. 3.

Şuluţiu, Octavian, Pe margine de cărti. Seria I, (Sighişoara: Editura Miron Neagu, 1938), p. 196

Tudor Vianu, “Octavian Goga,” în Universul literar, an. XLVII (1938), nr. 13 (14 Mai).

În Scriitori Români, (Bucureşti: Minerva, 1971), pp. 69-78.

Ion Agârbiceanu, „Octavian Goga,” în Pagini literare, VI (1939), Nr. 1-2, p. 1-10.

Sever Bocu, Drumuri şi răscruci. Vol. I: Memorii, (Timişoara: 1939)

Bucur, Septimiu. „Singurătatea lui Octavian Goga.” România literară, an. I, nr. 6, 7 mai 1939, p. 15.

Fîntîna Darurilor, 15 maî 1939, număr închinat lui Octavian Goga

Ionescu, Const. D. „Poetul Octavicm Goga.” Gîndirea, mai 1939, P. 429.

Nicolae Iorga, “Ultima solie a lui Goga,” în……………; în Oameni cari au fost

Ivaşcu, George. „Goga: Din larg” în Jurnalul literar, 15 mat--tie 1939.

Taslăuanu, O. C. Octavian Goga — Amintiri şi contribuţii la istoricul reivistei Luceafărul. Partea I, fippca, Budapesta, „Bucovina". *

Ş. Cioculescu, „Octavian Goga: „Din larg" — poeme postume” în...., 1939; republicat în  Aspecte lirice contemporane, (Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1942) şi în Poeţi români, Bucureşti: Eminescu, 1982, pp. 221-230.

Todor, A. P. „Octavian Goga şi legăturile literare româno-maghiare,” in Convorbiri literare, an. LXXII, nr. 2, feb. 1939, p. 221—232.

Voileanu-Nicoară, Ana. „Octavian Goga, prietenul din tinereţe.” Gând românesc, VII (1939), nr. 7-9 (Septembrie), pp. 244-251.

Dima, Al. Sibiu. Buc., Fundaţia pentru Literatură şi artă, 1940.

România. Literară, an. II, nr. 55, 12 mai 1940, p. 6—7 închinale ,lui O. Goga.

Dănilă Buda, Viaţa şi opera lui O. Goga, (Sibiu: 1940).

Torouţiu, I. E. Studii şi documente literare. Vol. IX, Bucureşti, 1940, p. 162—163.

Gáldi László, Goga pesti évei és a „Luceafărul", Extras din Egyetemes Philologiai Közlöny, 1941, fasc. II, (Bubapesta: 1941).

Gheorghe Aniţei, Naţionalismul în opera poeţilor George Coşbuc şi Octavian Goga, (Ploeşti: Tipografia “Presa Noastră”, 1941)

George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, (Bucureşti: Fundaţia pentru literatură şi artă, 1941).

George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, (Bucureşti: Minerva, 1982), pp. 611-612.

Lupaş, I. Cronicari şi istorici români din Transilvania: Ediţia a II-a. „Clasid români comentaţi", 1941, p. 85—91.

Netea, Vasile. „Trei scrisori inedite ale lui Octavian Goga.” Universul literar, nr. 6, 1 feb. 1941, p. 1—2.

Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. Bucureşti: Editura Contemporană, 1941.

Cartojan, N. Istoria literaturii române vechi. Vol. II. De la Matei Basarab şi Vasile Lupu pînă la Şerban Cantacuzino şi D. Cantemir. Buc,, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1942, p. 119.

Doicescu, Ciprian. Viaţa lui Goga. Bucureşti: Cartea românească, 1942. *

Ovidiu Papadima, Neam,  sat,  oraş în poezia lui Octavian Goga, (Bucureşti: Fundaţia regală pentru literatură şi artă, 1942).

Popovici, D. “Mesianismul poetic al lui Octavian Goga.” Luceafărul (seria nouă), iul.-aug. 1942, an. II, p. 264 şi urm.

***, Din presa literară românească (1918-1944), (Bucureşti: Albatros, 1986), pp. 6-14.

Pillat, lon. „Isus în poezia cultă.” Tradiţie şi literatură. Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1943, p.

Victor Ion Popa, “Goga autor dramatic” în Familia, an. LXXVIII, seria IV, mai-aug.-sep. 1943. p. 47—48.

Breazu, lon. „Literatura Transilvaniei.” Studii, Articole, Conferinţe. Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1944.

Papadima, Ovidiu. Octavian Goga. Bucureşti: Fundaţia pentru literatură şi artă, 1944. *

Aurel P. Bănuţ, Scrieri Bucureşti: Minerva, 1947

Weil, Simon. L'enracinements. Deuxieme partie : Le déraci-nement. Idées, Galimard, 1949, p. 61.

Beniuc, Mihai. Octavian Goga, poetul. în volumul Meşterul Manole, Bucureşti: E.S.P.L.A., 1957.

Bulgăr, Gh. „Limba poetică a lui Oct. Goga.” Limba românâ, an. VI, nr. 3; mai-iun. 1957, p. 22—37.

Drumaru, D. “Poezia lui Octavian Goga,” în Steaua, VII (1957), Nr. 1-2 (Ianuarie) , pp. 78—88; nr. 2, feb. 1957, pp. 61—83.

Nicolescu, G. C. „Sămănătorismul.” Viaţa românească, an. XII, nr. 11, 1959.

Cazacu, Boris. Studii de limbă literară. Probleme actuale ale cercetării ei. Buc., E.S.P.L.A., 1960.

Daicoviciu, C., Pascu, St., Cheresteşiu, V., Morariu, T. Din istoria Transilvaniei. Vol. I. Buc., Editura Academiei, 1960.

Nicolescu, G. C. „Noi precizări cu privire la sămănatorism.” Viaţa româneascâ, an. XIII, nr. 10/1960.

Ornea, Z. „Confruntări şi delimitări în problema sămănătorismului şi poporanismului.” Iaşul literar, nr. 10/1960.

Zaciu, M. „Puncte de vedere în problema curentelor literare.” Tribuna, an. IV, nr. 3, 4, 5, 6 din 8, 15, 22, 29 ian. 1960.

Cheresteşiu, Victor, Bodea, Comelia, Surdu, Bujor, Mureşan, Gamil, Nuţu, Constantin, Egyed, Acaţiu, Curticăpeanu, Vasile. Din Istoria Transilvaniei, vol. II. Buc., Editura Academiei, 1961.

Curticăpeanu, V. „Intemeierea societâţii „Astra" şi rolul ei în cultura poporului român.” Studii, revistă de istorie, nr, 6, 1961.

Sândulescu, Al. „Discuţie despre samănatorism.” Gazeta literară, an. VII, nr. 11, 12, 14 din 10, 17, 31 mar. 1961.

Bratu, S. „Lupta de idei în critica noastră literară. 1900—1916.” Viata românească, an. XVI, nr. 6—7, iun.-iul. 1963.

Ralea, M. şi Bratu, S. „Rural şi urban în literatura română.” Viata românească, an. XVI, nr. 2, 1963.

„Scrisorile lui Octavian Goga către Garabet Ibrăileanu.” Iaşul literar, an. XIV, nr. 8, aug. 1963, p. 66—69.

Vîrgolici, T. A. „A existat o literatură sămănătoristă?” Viaţa românească, an. XVI, nr. 6—7, iun.-iul. 1963.

Gâldi, Láslo. Esquisse d'une histoire de la versification roumaine. (Budapest; 1964).

Micu, D. Literatura românâ la începutul secolului al XX-lea. Buc., E.P.L, 1964.

Zigu Ornea, “Curentele literare în lumina cercetării stiinţifice,” în Luceafărul, nr. 14, 4 iul. 1964.

Victor Eftimiu, (evocare), în Portrete şi amintiri, Bucureşti: E.P.L., 1965.

Tudor Archezii, (evocare), în Tribuna, 31/1965

„Anul Goga”

Ovidiu Dodu Balan, Valori literare [Literary Values]. Bucharest: Editura pentru literatură, 1966.

Ion Dodu Bălan, Octavian Goga, Bucureşti: Tineretului, 1966. (micromonografie)

C. Stănescu, recenzie la ID Bălan” în Scânteia tineretului, nr. 5310, 15 Iunie 1966.

Mihai Ungheanu, (recenzie) în Ramuri, nr. 6/1966.

Aurel Câmpeanu, (recenzie) în Familia, nr. 6/1966.

Valeriu Râpeanu, (recenzie) în Gazeta Literară, nr. 21/1966

Dragoş Vrînceanu, (recenzie) în Luceafărul nr. 17/1966.

Mihai Beniuc, “Octavian Goga, poetul, “ prefaţă la O. Goga, Versuri, Beniuc (ed.), (Bucureşti: Tineretului, 1966).

Vasile Netea, George Bariţiu. Viaţa şi activitatea sa. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1966.

Demostene Botez, „Omenie,” în Steaua, nr. 3/1966.

Ion Dodu Bălan, studii şi articole în Steaua, 1966, Nr. 3.

Adrian Maniu, „Acest poet cu ochi albaştri,” în Steaua, an. XVII, nr. 3 (194), mar. 1966, p. 45—47.

D. Perpessicius, „Cu neînfricat patos şi cu înaltă artă.” Steaua, an. XVII, nr. 3 (194), mar. 1966, p. 43—44.

Aurel Rău, „Poetul vibraţiilor multiple,” în Steaua, XVII (1966), no. 3 [194] (Martie).

Ferenc Szemler, „Goga în limba rnaghiară.” Steaua, an. XVII, nr. 3 (194), mar. 1966, p. 49—52.

Ovidiu Papadima, „Căile omului şi ale naturii în poezia lui Goga,” în Steaua, an. XVII, nr. 3 (194), mar. 1966, p. 35—42.

Mircea Tomuş, „Scriitorii în paginile Vieţii româneşti.” Steaua, an. XVII, nr. 3 (194), mar. 1966, p. 9—15.

Mircea Popa, „Bibliografia scrierilor despre Octavian Goga – 1900-1967” în Limbă şi literatură, nr. 19/???? (1967 poate)

George Ivaşcu, “O. Goga — retrospectivă,’ în Contemporanul, 1966, Nr. 1017 (8 aprilie); republicat în Confruntări literare, Bucureşti: E.P.L., 1966

Const. Ciopraga, “Arta lui Octavian Goga,” în Cronica, an. I, nr. 10, 16 apr. 1966, p. 1, 11.

Ion Oarcăşu, “O. Goga. Profil” în Tribuna, 1966, Nr. 476 (31 Martie).

Tudor Archezii, “Goga (tabletă),” în Gazeta litarară, 1966, Nr. 13 [699] (31 martie).

Aurel Martin, „Poeta vates," în Gazeta literară, XIII (1966), Nr. 13/699 (31 Martie).

Dumitru Micu, „Permanenţe lirice,” în Gazeta literară, XIII (1966), Nr. 13/699 (31 Martie).

Mircea Zaciu, „Durată.” Gazeta literară, an. XIII, nr. 13 (699), 31 mar. 1966, p. 7; republicat în Masca geniului, Bucureşti: E.P.L., 1967, pp. 122-130.

Alexandru Piru,  “Goga şi literatura universală,” în Gazeta literară., an. XIII, nr. 13 (699), 31 mar. 1966, p. 7.

Vasile Netea, „Octavian Goga, poetul Şcolii Ardelene” în Luceafărul, nr. 14/1966, 2 Aprilie.

Vladimir Steinul, “Octavian Goga, poetul,” în Luceafărul, 1966, Nr. 14 [205] (20 Aprilie).

Râpeanu, V. Vlahuţa şi epoca sa. Bucureşti: Editura tineretului, 1966.

Vladimir Streinu, Versificaţia modernă. Studiu istoric şi teoretic asupra versului liber. (Bucureşti: E.P.L., 1966).

I. Miclea (ed.), Goga la Ciucea (album), ??, 1967.

Mihai Beniuc, „Prefată” la Octavian Goga, Poezii, Bucureşti: Biblioteca şcolarului, 1967.

Leon Baconsky, „O. Goga în critica vremii,” Steaua, XVIII (1967), no. 3 (Martie); republicat în Marginalii critice şi istorico-litarare, Bucureşti: E. P. L., 1968.

Victor Felea, „Poetul cântecelor vibrante,” Steaua, XVIII (1967), no. 3 (Martie).

Tudor Teodorescu-Branişte, “Publicistul,” în Steaua, XVIII (1967), Nr. 206 (Martie).

Aderca, F. Marturia unei generaţii. Buc., E.P.L., 1967.

Mircea popa, „Octavian Goga redescoperit: Pagini noi” în Tribuna, 28/1967.

Alexandrescu, Sorin şi Rotaru, Ion. Analize literare si stilistice. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1967.

Ion Oarcăşu, “O. Goga — profil spiritual,” Oglinzi paralele. Bucureşti: E.P.L., 1967.

I. Peltz, Amintiri despre..., Bucureşti: Ed. Tineretului, 1967.

Ciopraga, Const. „Permanenţe şi mişcare. (I. Vitalitatea literaturii ronaâne, II. Sensul activ al tradiţiei).” Portrete şi reflecţii literare. Bucureşti: E.P.L., 1968.

Constantin Ciopraga, „Retrospectiva Goga” în Ateneu, nr. 9/1968.

Al. Hodoş, (evocare), în Steaua, 5/1968.

Mircea Popa, “Octavian Goga publicistul,” în Tribuna, X (1968), Nr. 23 (488) (9 Iunie). (sau 1967?)

Mircea Popa, „Octavian Goga în cadrul societaţii «Astra», în Centenarul revistei Transilvania, Sesiunea de comunicări 11-12 mai 1968, pp. 45-57.

Mircea Popa, „Octavian Goga şi Societatea Astra,” în Revista de istorie şi teorie literară, 3/1968, pp. 517-523.

Septimiu Bucur, „Octavian Goga,” în Argeş, 11/1968.

Zaharia Sîngeorzan, „............” în Cronica, 48/1968.

Al. Rosetti, „Octavian Goga,” în România Literară, nr. 8/1968.

Herard, Guy. Peuples et langues de l’Europe. Ed. Demoel, 1968.

Peltz, I. Amintiri despre... Bucureşti:., Editura tineretului, 1968, p. 76.

Albani, Tiron. Memorii. Din contribuţia clasei muncitoare la desăvîrşirea statului naţional român unitar. Bucureşti: Ştiinţifică 1969.

Vintilă Russu-Şirianu, “De-a lungul multor ani în preajma lui Octavian Goga,” Vinurile lor…, (Bucureşti: Editura pentru literatură, 1969), pp. 114-171.

Dumitru Micu, Început de secol, Bucureşti: Minerva, 1970

Pompiliu Constantinescu, Scrieri, 1970.

Teodor Vîrgolici, Arta poetică a lui Octavian Goga., în Retrospective literare, (Bucureşti: E.P.L., 1970)

Constantin Ciopraga, Literatura română între 1900 şi 1918, (Iaşi: Junimea, 1970), pp. 218-233.

Teresia Peris, “Creaţiile dramatice ale lui O. Goga în publicaţiile maghiare” în Viaţa românească, XXIII (1970), Nr. 6, pp. 122-124.

Bucur Ţincu, „Inexactităţi cu privire la O. Goga,” în Astra, nr 5/1970.

Rodica Radu, „«Spaţiul închis» al lui Octavian Goga” în Tribuna, nr. 9/1970.

O. Han, Dalţi şi pensule, Bucureşti: Minerva, 1970.

Vasile Netea, O zi din istoria Transilvaniei : 1 decembrie 1918. Ed. Albatros, 1970.

Ion Dodu Bălan, Octavian Goga, Bucureşti: Minerva, 1971. * (II ed. 1975)

C. Stănescu, (recenzie), în Scânteia tineretului, 13 mai 1970 (?)

Edgar Papu, „O laborioasă investigaţie monografică” în România liberă, 14 Martie 1971.

Aurel Martin, (recenzie), în Scânteia, 3 Aprilie 1971.

Bucur Ţincu, (recenzie), în Revista de istorie şi teorie literară, nr. 3/1971, pp. 516-520.

Mircea Popa, (recenzie), în Ateneul, nr. 8/1971.

Samuel Domokos, Octavian Goga, traducătorul şi poetul, Bucureşti: Kriterion, 1971.

Aron Petric, “Octavian Goga — gânditor şi om politic,” în Lupta, LI (1971), Nr. 11 (Noiembrie), pp. 100-105.

Zigu Ornea, “Sămănătorismul în literatura vremii,” în Sămănătorul (Bucureşti: Fundaţia Culturală Română, 1998), III-a ed., pp. 233-259.

I ediţie, (Bucureşti: Minerva, 1971).

A II-a ediţie, ?.

Ion Adam, „Valorificarea critică a operei lui Octavian Goga. O dezbatere critică sub egida Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice,” în Scânteia, 27 Octombrie 1971.

Mircea Zaciu, „Evoluţia receptarii poeziei lui Octavian Goga.” în Lupta de clasă, nr. 11/1971 republicat în Ordinea şi aventura, (Cluj: Dacia, 1973), pp. 40-50.

Valeriu Râpeanu, „...........”,în Lupta de clasă, nr. 11/1971

Aron Petric, „Octavian Goga, gânditor şi om politic”, în Lupta de clasă, nr. 11/1971

Ion Dodu Bălan, prefaţă şi note la

Octavian Goga, Opere III. Teatru, (Bucureşti: Minerva, 1972).

Mircea Popa, „Postfaţă” la Octavian Goga, Poezii, Bucureşti: Minerva, 1972.

Bucur Ţincu, „Octavian Goga în critica literară contemporană,” în Revista de istorie şi teorie literară, XXII (1973), Nr. 3 pp. 225-233.

Ion Şerb, o teză de doctorat despre Goga

Ioan Massoff, Teatrul românesc în perioada 1913-1925, (Bucureşti: Minerva, 1974), pp. 43-45.

***, Octavian Goga interpretat de …, Ion Dodu Bălan (ed.), (Bucureşti: Eminescu, 1974)

Onisifor Ghibu, “Octavian Goga,” Oameni între oameni, (Bucureşti: Eminescu, 1990), pp. 27-l28.

Onisifor Ghibu, “Octavian Goga,” Amintiri despre oameni pe care o-am cunoscut, (Cluj: Dacia, 1974).

Mircea Popa, Octavian Goga între colectivitate şi solitudine, (Cluj: Dacia, 1976)

Ion Dodu Bălan, “Prefaţă” în O. Goga, Opere I. Poezii, I. D. Bălan (ed.), (Bucureşti: Minerva, 1978), ed. II.

Domokos Sámuel, Octavian Goga. Anii studenţiei. Traducerile, (Bucureşti: Kriterion, 1978)

Vasile Popeangă, Aradul, centru politic al luptei naţionale din perioada dualismului (1867-1918), (Timişoara: Facla, 1978).

Şerban Cioculescu, „Peotul Satului” ... 1981, republicat în Poeţi români, Bucureşti: Eminescu, 1982, pp. 205-220. CD

Alexandru Piru, “Octavian Goga,” în Istoria literaturi române de la început până astăzi, (Bucureşti: Univers, 1981), pp. 200-204.

N. Barbu, “Două registre artistice în teatrul lui Octavian Goga” în ***, Lectura clasicilor şi teoria modernă a textului; Centenar Octavian Goga (Colocvii de critică ale revistei Transilvania, ed. A V-a, Sibiu, 1981), (Sibiu: 1982), pp. 224-230.

Al. Dima, „La început de secol. I. Octavian Goga,” în Viziunea cosmică în Poezia românească, Iaşi: Junimea, 1982.

Anton Cosma, “Sub semnul Meşterului Manole” în ***, Lectura clasicilor şi teoria modernă a textului (Sibiu: 1982), pp. 157-161.

Constantin Cubleşan, “O conştiinţă etnică (Octavian Goga), în Teatrul – între civic şi etic, (Cluj: Dacia, 1983), pp. 108-112.

Mircea Zaciu, “Octavian Goga în trei ipostaze” în Viaticum, (Bucureşti: Cartea Românească, 1983), pp. 208-233.

Mircea Braga: Postfaţă

Octavian Goga, Teatru (Bucureşti: Minerva, 1984), pp. 197-213.

Stelian Vasilescu, „Octavian Goga, «gazetarul pătimirii noastre»,” în Publicişti precursori ai Marii Uniri, (Timişoara: Facla, 1988).

Zigu Ornea, “Misiunea de conciliere a unor fruntaşi din PNR” în Viaţa lui Stere (Bucureşti: Cartea Românească, 1989), vol. 1, pp. 565-577.

Mircea Zaciu, „Octavian Goga în patru ipostaze” în Ca o imensă scenă, Transilvania…, (Bucureşti: Fundaţia Culturală Română, 1996), pp. 126-159

Nicolae Manolescu, “Actualitatea lui Goga,” în România literară, 1996, Nr. 12 (27 Martie), p. ??

Constantin Schifirneţ Concepţia lui Octavian Goga desapre naţiune. Studiu introductiv.

Octavian Goga, Naţionalism desrobitor, (Bucureşti: Albatros, 1998), pp. V-XXXIII.

Feedback:

P.S. Your comments, questions and discussions are more than welcome. The floor is open.

Please send your comments or read the remarks already made by others.