Copiii Lui Israel si-au strans tot avutul, si-au luat copiii si, incarcati cu tot aurul si argintul tarii pe care-l cerusera egiptenilor asa cum ii invataseDumnezeu, au plecat din Egipt. Trecusera patru sute treizeci de ani de cand se mutasera in Egipt din Canaan din pricina foametei care bantuiau in tara lor. Toata familia lui Iacov numara saptezeci de suflete atunci cand se asezara in Egipt, iar acum se intorceau in Canaan aproape sase sute de mii in afara de copii si de femei. Cu adevarat Dumnezeu ii binecuvantase pe urmasii lui Avraam, Isaac si Iacov si-I facuse un neam mare dupa cum fagaduise! Acum, Domnul voia sa-si implineasca si a doua fagaduinta facuta lui Avraam, Isaac si Iacov dandu-le in stapanire copiilor lui Israel o tara binecuvantata in care curgeau laptele si mierea. De atunci, poporul evreu praznuieste in fiecare an Pastele Domnului in amintirea noptii in care Dumnezeu a trimis moartea asupra Egiptului si a slobozit poporul sau din robia egipteana.
De fiecare Paste, copiii lui Israel jertfesc un miel sau un ied sanatos si intreg la trup in cinstea Domnului amintindu-si ca sangele lor a ferit casele evreilor de puterea mortii. Dumnezeu le-a poruncit sa pastreze vesnic acest obicei ca o lege pentru ei si pentru copiii lor.
Cand au plecat evreii din Egipt, Moise a luat cu el oasele lui Iosif ca sa le ingroape in Tara Canaanului asa cum lasase chiar Iosif cu limba de moarte copiilor lui Israel. Au pornit spre pustia care desparte Egiptul de Tara Canaanului si Dumnezeu mergea inaintea lor si le arata drumul: ziua evreii erau calauziti de un nor, iar noaptea de un foc in asa fel incat nu se opreau din mers la apusul soarelui, ci mergeau mai departe.
Domnul nu I-a dus pana in Cannan pe drumul cel mai scurt. Drumul acesta trecea prin tara unui popor e razboinici fiorosi ce-si ziceau filisteni si, daca ar fi trecut pe pamanturile lor, evreilor li s-ar fi facut frica sa nu fie omorati le-ar fi poarut rau ca au plecat din Egipt. De aceea Dumnezeu a ales pt. ei un drum ocolit dar mai lung ce meregea pe tarmul de miazazi al Marii Rosii. Drumul era nevoios si din pricina ca evreii ca luat cu ei o multime de turme de oi si de cirezi de vaci si de boi. Duceau cu ei si aurul si argintul Egiptului pe care Dumnezeu li-l daduse lor si mergeau pe jos.
Moise le-a spus evreilor sa le povesteasca copiilor din tata in fiu ce lucruri mari si ce minuni savarsise Domnul cu poporul lui cand l-a scos din Egipt. Dumnezeu le-a poruncit evreilor ca atunci cand vor ajunge in Tara Canaanului sa-l inchine Lui pe fiecare intai nascut baiat si pe primii pui ai vitelor lor.
"Si cand intr-o zi fii tai te vor intreba ce inseamna lucrul acesta, voi sa-I raspundeti:
"Dumnezeu cel Autoputernic ne-a scos cu mana lui din Tara Egiptului unde eram robii faraonului. Si pt. ca el se incapatanase sa nu ne lase sa plecam sa ne inchinam Domnului Dumnezeu I-a lovit pe toti intai nascuti din tara Egiptului de la intai nascuti ai oamenilor pana la intai nascuti ai vitelor. De aceea inchinam pe orice nascut baiat lui Dumnezeu."
back
|