GABRIELA POEMS no 2

 

 

S-a stins o stea

Pe luciu de lac, pe-nserat
Umbre reci se strecoara,
Imagini de cosmar, conturate
Prin gandurile care-mi zboara.
S-a stins o stea, acolo, sus,
S-a stins iubirea mea cu ea,
Mi-e noapte-n suflet si in gand
Si cum sa-nvat a ingropa o stea?

 

 

Stttttttt….taci!

 

Mi-e dor sa tac…sstttt…
Dar slove-mi ies prin pori,
As vrea sa mai si tac
Si-mi spun de-atatea ori.

Sa tac? As vrea…
Sa tac? Nu mi-a fost dat,
Sa fiu un pustnic la schit
De lume uitat.

Sa tac, de-as putea
Dar gandurile, ele vorbesc
Oricum gasesc o cale
Si cat as vrea sa le opresc!

Le va opri firescul
Ce se deschide o data
Si v-anghiti cu lacomie
Ganduri de viata toata.

 

O lectie…de viata

E seara, noapte, de fapt
Si somnul nu-mi vine
Mai torn cafea in cana
Gandindu-ma la tine.
Mama crede can’nvat
Stau c-o carte in fata
Dar mama, biata, nu stie
Ca-nvat o lectde viata.
Si intre paginile cartii
Vad doar al tau nume
Doar ale tale soapte
Nu radicali si sume.

 

 

Vapaie

Asa cum ploaia spala
Pietrele din drum,
Din focul de iubire
Ramane un scrum.
Vine ca o valvataie,
Tot nechemata vine,
Impuls de iubire,
Tornada peste tine.
Te mistuie cu focul,
Te zapaceste cu firea,
Asta e-n cateva cuvinte
Iubirea!
A fost iubirea vapaie…
Vine ..cum a plecat,
De nu mai stii de tine,
De nu-i adevarat.
Dar e si altfel de iubire,
Ce licareste-n noapte
Nu pleaca niciodata
Sapte zile din sapte.
Nu-i mare-nspumata,
Nu-i nici un torent
Dar curge lin in tine,
Mereu, la prezent.

 

 

Un vers pentru tine

E mai presus de un terestru vis
E altfel dacat a mai fost demult
E totul ingemanre de spirit
ador sa te simt, sa te-ascult.
Ne-am intalnit cumva in eter , undeva
Am trimis o chemare, aiurea, nicaieri
Ecoul a venit curand, promt, firesc
Ca o confirmare, ca totusi mai speri.
Ti-ai tirims mai intai ca solie
Sufletul sa afle un sunet, o veste
Sa-ti spuna daca, aici, cineva
Pe pamant nu exista ci este.
Hazard? paradox? da" de unde!
Era dasigur aleasa si clipa in care
Ecoul va urma sunetul , fidel
sunt doar raspunsuri, fara intrbare!
Ce va sa fie este sau va fi! am spus.
De nu crezi, ce sa-ti fac? incerc...
Vei ntelege sper candva, atunci
Cand obosita, eu ,va trebui sa tac.

 

 

Tangenta de suflet


Mi-ai zambit atunci, pentru prima oara
Si-am stiut , si-am simtit ce ascunzi
Un suflet delicat de copil prea matur
In ochii mei doreai, incet, sa te afunzi.

Dar te-a oprit racela lor de albastru
Cu licariri de suflet, plin , prea matur
Te-am indemnat la o plimbare hai-hui,
Mergeai alaturi si nu priveai in jur.


Am calatorit alaturi o vreme –n abis
Ma’ntrebai mereu din priviri ce visam
Nu ti-am raspuns nimic...nu m-am oprit
Sa fiu cu tine doar, era... ca un balsam.


De crezi ca toate au un scop, cat te inseli
Poate nici rost..poate e doar hazard in joc
Nu-i nici destinul vinovat intotdeauna
De vina-i asta clipa, ca nu sta pe loc.


Ma bucur doar de tine, aici si acum
In abisul gandurilor mele, tainuite
Incet, te desprinzi cu regrete si pleci
Iti vezi de drum...tacut si cuminte.

N-am nici un motiv sa te tin aici
Stiu ca trebuia de mult sa pleci
Ai zabovit un pic doar pentru mine
Si-ai disparut..tacut, in umbre reci.
Ce-a fost asta? nimic: un timp in doi
O clipa alaturi... de mana-mpreuna
Mai mult putea sa fie? spune-mi tu
Era sublim si ma tineai de mana.

Am ramas ratacind, pe carare de-abis
Cu timpul suspendat aiurea-n hazard
Tu ai plecat desigur...trebuia sa plec
Am ramas aici, sa ma purific, sa ard.
Luciditate-n iubire? Nici vorba de ea
Speranta?stiam ca nu va fi nimic...
Ai fost tangenta mea de sulet , atat
Si punctul de tangenta n-a fost mic.

Am ramas eu cu puctul , sapat in suflet
Il voi purta , desigur, toata viata in mine...
Traiectoria clipei tu firesc o marchezi,
Fara patos , regrete ci cu prezenta in sine.

Caruselul

Traieste clipa si ti-o asuma
Oricum vei regreta
Si ce-ai facut si ce-ai lasat in urma
E totusi viata ta...
Vin multe precum multe pleaca
Alegi acum si mai tarziu platesti
Iubiri se nasc din piatra seaca
Ti-e teama, dar tot mai iubesti.
Intinzi mana s-o retragi apoi
Si lung te uiti la ce visai ,
Nu vrei si ispita-i mai mare
Hai, indrazneste, ce mai stai?

 

Buna dimineata, iubire

M-am trezit dimineata
Cu raze de soare pe fata;
Stiu ca tu le-ai trimis
Cand te-ai trezit din vis.
Vrabiute cantau sub fereastra
Trimise de tine, stiu sigur
Spuneau ceva de iubirea noastra
Cum ca se simte adiind in jur.
Cand am deschis apoi fereastra
Aerul proaspat m-a ametit
Tot tu, iubite l-ai trimis
Buna dimineata iubire, la rasarit!

 

A fi fericit

A fi fericit e-un har dumnezeiesc
E dragoste, dar si a vietii arta
Caci fiecare, pe umerii- i mici
O soarta ,fara voie-si poarta.

A fi fericit e cand oferi ,
A fi fericit e cand mai speri ,
A fi fericit e de poti sa visezi
In oameni si -n tine sa crezi.

A fi fericit e sa te bucuri de tot,
Precum te bucura de toate ,
A fi fericit, precum umil socot
E sa crezi ca totusi, se poate .

 

Poarta de suflet

O poarta scartaie lugubru,
Pesemne deranjata
Din balamale ruginite...
O poarta veche si uitata...
Poarta intredeschisa
Invita amintiri
Ma simt de-odata napadita
Tristeti, regrete, iubiri.
Amintiri cu noi doi
O, ce mult e de-atunci!?
Paduri crescut-au de fag
Peste golasele stanci.
Si cand privim in urma
Pricina n-o mai gasim,
Ce-a fost sa ne desparta
Nici noi nu mai stim.
Din beci uitat de suflet
Pe poarta veche de stejar
Amintiri ies zalude
Mi-e dor de tine ...iar...

 

O stare speciala

Seara, e seara-n Bucuresti
Si-ncerc o stare speciala
Inaintam tacuti de mana
Si stele parca-mi cad in poala.

E vara, adie vantul usor
Pe cheiul raului batran
Lumea se-ndreapta spre casa
Noaptea asta-as vrea s-o aman…

Trista nu sunt..inca nu…
Totusi, incerc o stare speciala
Asa, o suspendare-n timp
Si-n seara asta, calma, ireala…

Mireasma de tei ramasi neculesi
Pasi lenesi se rasfata pe trotoare
Totusi incerc o stare speciala
Uitare de sine ..poate-abandonare…

Parfum de trandafiri adie vantul
Habar n-am de ceasuri acum
Vreau doar s-aman deznodamantul
Hoinari, in bezna de pe drum….

Terase cu halbe de bere la ghiata
Arome de fripturi si mititei
E seara, seara-n Bucuresti
Sub pasii mei, din ce in ce mai grei.

Siluete unite-n saruturi
Sub toti copacii de pe drum
Uite-un pom…liber pentru noi
Imbratiseaza-ma , saruta-ma acum….

20.06 1999

 

Contratimp

De-ai sti cat te-am iubit!
Pana si piatra s-ar fi topit,
Te-am iubit nebuneste si stiu
Ca ti-ai dat seama prea tarziu.
Dar tu erai indragostit…
Prea orb sa-mi vezi iubirea,
Esti singur, te-a parasit,
Ti-ai pierdut stralucirea.
Si cat as vrea sa te iubesc,
La fel ca in trecut!
Degeaba te-ai intors acum
Umil si tacut.
Si vina cine-o poarta?
Sigur, nici tu, nici eu
Ci doar a noastra soarta
Ironica mereu.

 

 

Sa canti, cobzar, de dor

Taverna cu mult fum si mese pline
Pahare, pete , resturi si chistoace
Cu capu-n maini zaresc un tanar
Frumos si trist, la masa zace.

Descanta paharul cu ochii in gol
Cobzaru-i canta dorul cu jale
Un tanar plange si nu pare beat
Pierdut in gandurile sale.

Cobzar cu fata taciune, lucioasa
Costum ros de molii , chelie
Zambeste cu-nteles prin dintii rari
Cobzarul stie, cobzarul stie...

E ora tarzie si tanarul pleaca
Aerul rece din starada-l trezeste
Tipenie nu-i imprejur, toate dorm
Un caine flamand il insoteste...

Se baga-n pat asa cum e-mbracat
E singur si patul e gol fara ea...
Perna emana parfumuri stiute...
Femeia nu-i, noapte buna sa-i dea.

 

martie 1999

 

Singuratate

Singuratatea mea
Mi-e dor , mi-e dor de tine
Nu singura cu altii
Ci singura cu tine.

Singuratatea mea,
Sa-mi linistesti apele tulburi
Sa ma aduni in matca
Sa ma curgi in ganduri.

Singuratatea mea,
Te chem si tot eu te-alung
Te chem sa-mi fi popas
Cand drumul e prea lung.

Singuratate fara gratii
Sa ma cearna, sa ma alinte
Singuratatea mea
Adu-mi mereu de mine-aminte!

 

Dar nu esti tu

Izvoare repezi cu pesti vioi
Susura printre brazii tacuti
Sunt singura in paradis
Cu pasii lenesi si desculti.

Imi plimb gandurile-n voie
Clipesc usor sa pastrez pe retina
Imaginea asta este sau pare de vis
Totul e calm si tristetea-mi alina .

As vrea sa fii cu mine
As vrea sa te sarut usor
Uite, acolo , sus, pe piscuri
Oh, Doamne, cat mi-e de dor.

<<<To Page 1

To page 3>>>>>

----- (c) world wide BogdanRa 1999, For poetry: Gabriela, 1999