Bunul Dumnezeu să vă binecuvinteze osteneala!

Icoana d-voastră e unică în peisajul iconografic românesc contemporan. M-am bucurat să constat, în spatele icoanei ca atare, efortul neprecupeţit al multor ani de studiu asupra picturii murale şi iconografice mai cu seamă româneşti (îmbucurător lucru) de secol XVI-XVII.
Privind această icoană a Binecredinciosului Ştefan cel Mare şi Sfânt îmi aduc aminte scene, personaje şi mai ales "duh" de Voroneţ, de Humor, de Suceviţa. Şi oameni: Toma Zugravul din Suceava, Ioan şi Sofronie, dar şi Pârvu Mutu Zugravul...
Sigur, ca şi în viaţa duhovnicească (unde când mai urci când mai cobori), e loc şi de mai bine. Important e efortul de a arăta oamenilor chipul smereniei atât în iocană cât şi în viaţa noastră. Fără aceasta tot zbuciumul acestei vieţi, toată agoniseala ştiinţifică, materială sau de altă natură nu e decât o păcăleală de proporţii cosmice. Să nu pierdeţi bucuria şi frica de a lucra pentru Dumnezeu. El nu rămâne niciodată dator faţă de nimeni şi va răsplăti celor sinceri cu prisosinţă.
Aşadar vă urez spor duhovnicesc, acum în prima săptămână a Postului Mare, şi vă doresc ca truda d-voastra să va fie binecuvantată.

Pr. Mihail Ovidiu Ciobotaru
redactor la Editura TRINITAS,
Iaşi