CONSILIUL LOCAL TISMANA

COMISIA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

SĂNĂTATE, CULTURĂ, PROTECŢIE SOCIALĂ, ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI DE AGREMENT

 

Profesor Nicu N. Tomoniu

Secretar al comisiei

 

DELEGAŢIA TISMANA - ORGEVAL

 

- PRIMA ETAPĂ ÎN PROIECTUL DE ÎNFRĂŢIRE-

 

 

           

Primăria Orgeval                                    Primăria Tismana

 

TISMANA 2003

 

Copyright FUNDAŢIA TISMANA

 

 

TISMANA - ORGEVAL

- Prima fază a proiectului de înfrăţire -

 

Demersul iniţial

 

După eşecul înfrăţirii Tismanei cu oraşul Mazamet din Franţa, eşec datorat „mineriadei” a doua, ideea înfrăţirii Tismanei cu alt oraş francez, aparţine societăţii civile, iar demersul practic a fost făcut de către Fundaţia „Tismana”.

În primăvara anului 2003, directorul „L ‘Espérance” prof. Jean-Marc Semoulin, un partener al Fundaţiei „Tismana”, reprezentând societatea civilă din oraşul Orgeval, Franţa, face o scurtă vizită pentru un prim contact cu primăria Tismana.

Se stabileşte ca principalii factori de decizie implicaţi în acest demers, şi anume, primarul comunei, directorul şcolii, un reprezentant al cultelor şi fondatorul român iniţiator (N. Tomoniu) să facă o primă vizită de informare la primăria Orgeval, costul deplasării aparţinând celor două fundaţii iniţiatoare: Fundaţia română „Tismana” şi cea franceză „La Gerbe”, ultima acoperind transportul şi sejurul.   

          În perioada vacanţei de vară, o delegaţie (vezi anexa 1) reprezentând Consiliul Local Tismana, s-a deplasat în localitatea Orgeval din Franţa, componenţa echipei suferind anumite modificări legate de programul de serviciu şi programul personal al persoanelor implicate.

            Echipa era construită pe baza ţintelor principale vizate în proiectul de înfrăţire: turism, artizanat, educaţie, cultură, social şi sistemul informaţional. Nu s-a apelat la o persoană din sistemul medical deoarece aici există deja un proiect ce se va derula cu o Universitate din Statele Unite. La întâlnirea cu reprezentanţii acesteia au fost prezenţi primarul şi fondatorii fundaţiei „Tismana”, americanii alegând în final Tismana şi nu Novaci.

 

Pregătirea vizitei delegaţiei române.

 

Sub directa coordonare a conducătorului delegaţiei, d-l Tomoniu Nicolae şi prin grija primarului comunei, a fost întocmit pachetul protocolar constând din scrisoarea de intenţie, componenţa delegaţiei şi prezentarea comunei.

D-l primar Ion Luculescu a dispus adăugarea unui număr de 30 broşuri editate de Primăria Tismana. Fundaţia Tismana a adăugat la pachet o cuvertură  de artizanat pentru pat, pentru primarul francez şi mai multe prosoape de artizanat ca rezervă pentru alte  întâlniri protocolare.

Directoarea şcolii a pregătit un plic protocolar cu formularele destinate unei colaborări prin programul Socrate, şi o prezentare în imagini a şcolii pe suport magnetic.

Reprezentantul turismului hotelier, d-nul Toni Miuţe a pregătit un dosar complet, în imagini color, a ofertei turistice a zonei, anexându-i acesteia mai multe CD-uri.

Reprezentanta turismului rural, d-na Jerca Marioara a pregătit o colecţie de produse reprezentative şi pliantele corespunzătoare ANTREC şi ARTA CASNICA.

Pregătirea pachetului informaţional, în concordanţă cu tehnologia modernă folosită în Franţa, i-a revenit studentului Toni Tomoniu. El a prelucrat pentru Internet Explorer prezentarea pe CD a şcolii Tismana, a creat un album cu produsele de la Arta Casnică şi mai multe CD cu alte albume de imagini din sat. A făcut multiplicări ale prezentărilor CD, Romania TRAVEL Guide şi Romania ANTREC – oferta naţională.

Costurile celor peste 20 de CD-uri de prezentare, a pliantelor şi a altor materiale de reclamă (inclusiv Internet) au revenit  Fundaţiei Tismana în cea mai mare parte. Oferta hotelului s-a făcut din cheltuielile proprii hotelului şi chiar din bugetul personal al responsabilului. 

 

Deplasarea în Franţa.

 

Toate cheltuielile de transport şi aferente (paşaport, asigurare medicală, traducerea legală a invitaţiei, etc) s-au făcut individual, din buzunarul propriu, urmând ca în Franţa să ni se ramburseze doar costurile biletelor pe autobuz.

La Paris am fost aşteptaţi la autogară, de partenerii francezi ai Fundaţiei Tismana, am fost transportaţi în localitatea de sejur, Les Mureaux, la 30 km de Paris. Ni s-au pus la dispoziţie două camere, bărbaţi şi femei, ni s-a asigurat masa.

Am avut tot timpul la dispoziţie o maşină şi un ghid.

Cheltuielile legate de vizitele şi întâlnirile noastre oficiale şi neoficiale (vizite neoficiale au fost doar la Versailles şi Defense) au fost suportate de francezi.

 

 

Vama dintre Luxembourg şi Franţa

care nu mai este demult păzită.

Acum aici este o parcare şi spaţii comerciale

 

PRIMA ZI. Sâmbătă, 19 iulie 2003.

 

Dimineaţă dedicată vieţii asociative

 

Deşi sosiţi vineri după miezul nopţii, întâlnirea cu o parte din membrii biroului executiv „La Gerbe”, s-a desfăşurat conform înţelegerii, după câteva ore de somn, în dimineaţa zilei de sâmbătă, pentru a stabili priorităţile săptămânii care urma.

Reuniunea a avut următoarele puncte la ordinea de zi:

a) Ţintele pentru întâlnirile noastre oficiale.

Ele au fost stabilite în ordinea priorităţii astfel:

-         primăria

-         centrul hotelier

-         centrul comercial

-         şcoala

-         biserica

-         biblioteca

-         centrul pentru tineret

-         centrul sportiv

Dat fiind numărul mare de obiective vizate, am stabilit să includem şi duminica  „zi de vizită”. A fost ales centrul comercial ştiind că duminica dimineaţa are activitate intensă.

b) Lărgirea domeniilor de partenariat şi vieţii asociative

Am stabilit să dezvoltăm sfera oportunităţilor de ajutor pentru săraci prin câteva programe speciale:

-         lucru artizanat

-         plante medicinale

-         turism rural

In afara relaţiilor comerciale cu Arta Casnică, asociaţia franceză îşi propune să cumpere de la familii sărace artizanat (textile, lucrări în lemn, ceramică etc.) şi să-l vândă în Franţa.

S-a hotărât ca românii să identifice şi oportunitatea prelucrării în ambalaje adecvate a plantelor medicinale pentru a fi preluate pe piaţa franceză.

In turismul rural, să se alcătuiască o ofertă turistică a comunei care să fie dată spre difuzare partenerului francez.

c) Pregătirea şi desfăşurarea vizitelor reciproce Tismana- Orgeval

Se prevede ca în imediat, să se asigure cazarea şi masa unor grupuri de câte 4-5 persoane care ar dori, fie oportunităţi comerciale, fie contacte legate de înfrăţire. Pentru grupuri mai mari, asociaţia „La Gerbe” nu-şi asumă pe moment responsabilitatea având în vedere că în vară s-a dat o lege care ar putea pedepsi cu închisoarea asociaţii noştri în cazul unui fugar.

Asociaţia însă va face demersurile pe lângă primăria Orgeval sau liceele locale, pentru ca  acestea să găzduiască  şi grupuri mai mari, primăria având mult mai multe mijloace de evitare a unor incidente neplăcute.

d) Organizarea festivalului francofoniei la Tismana

În jurul datei de 15 august se va organiza şi un festival al tineretului din Tismana, constând în programe artistice ale şcolilor, asociaţiilor şi jocuri sportive. Toate cu premii.

e) Convoaie umanitare

Dacă se va găsi un spaţiu adecvat, iar Fundaţia Tismana împreună cu primăria şi şcolile, vor crea o logistică de gestionare corectă a ajutoarelor umanitare, Tismana ar putea beneficia de convoaie umanitare periodice

f) Relaţii interpersonale

Fundaţiile română şi franceză va continua să înlesnească contacte directe, independente, de ajutorare pentru sprijinirea studiilor unor elevi săraci sau bolnavi, repararea unor locuinţe sau căutarea unui serviciu, deşi în ultima vreme se găsesc tot mai greu familii franceze dispuse la acest gest.

Relaţiile interpersonale nu implică financiar asociaţiile noastre, la fel cum este cazul şi relaţiilor comerciale adică de la firmă la firmă. Ele se desfăşoară direct între parteneri, asociaţiilor revenindu-le sarcina doar de a stabili contactul şi numai din necesitate asigurând, eventual, servicii (traduceri, poştă, etc).

g) Altele

Relaţia franco-română trebuie să devină permanentă în viitor, prin construcţia unei „Case de cultură franco-română”. În paralel, fiecare dintre parteneri va căuta surse de finanţare.

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de călătoriile la Bucureşti, în căutarea acestor surse de finanţare, partenerii francezi ne vor introduce în programul lor de reciclare a cartuşelor de imprimante şi în alte programe ale asociaţiilor franceze, cum ar fi magazinele virtuale.

 

 

Centrul pentru asociaţii şi fundaţii, pus la dispoziţie de primăria oraşului Orgeval. Aici există multe birouri pentru cele circa 200 de asociaţii şi fundaţii existente în localitate. Asociaţiile care n-au birourile aici le au în alte construcţii sau chiar în sediul unor firme private.

Să reţinem că localitatea are circa 4800 de locuitori, revenind deci o asociaţie la circa 25 de persoane!

 

Sâmbătă, 19 iulie, după amiază.

Cunoaşterea localităţii Orgeval

 

            Pentru cunoaşterea localităţii partenerii noştri au organizat o plimbare prin oraş, începând cu biserica din centru şi terminând cu un picnic pe marginea eleşteului vechii mănăstiri a oraşului. Coincidenţă, la fel se termină şi o vizită la Tismana: plecăm din centru şi sfârşim vizita la mănăstire.

            Curios, vom mai găsi o serie de coincidenţe:

Ambele localităţi au fost locuite din preistorie de celţi, la ei şi de geţi, la noi. La celţi „orc”+”val” înseamnă „marginea văii” , la daci „diz”+”meni” înseamnă „loc întărit”. Ambele denumiri suferind transformări fonetice cu alte înţelesuri: Orgeval = valea cu orez şi Tismena = cetatea din tis. După J.G. Frazer, aceste transformări ţin de plierea bisericilor creştine pentru a converti tacit sărbătorile păgâne, în sărbători creştine.

            Ambele localităţi au aceeaşi altitudine, aproape aceeaşi climă şi aceleaşi plante sunt considerate sfinte ca şi la Tismana: tisul şi castanul. Există chiar şi o alee cu castani seculari, similară cu cea din dealul Nereaz de la Gornoviţa. Peste tot, tufe de aluni, mănătărci şi … ciopârtani. De remarcat că toate acestea nu se recoltează, doar castanele pentru consum propriu.

Tisul, spre deosebire de Tismana, a fost bine păstrat în parcuri şi aproape toate gardurile vii ale oraşului sunt din tis. Francezii le tund, iar ramurile sunt depuse într-un loc special, de unde sunt preluate de o fabrică de medicamente contra cancerului.

Sunt şi deosebiri: pădurile sunt considerate cu adevărat rezervaţii, la intrare există panouri cu planul potecilor, istoricul locului, punctele de interes turistic, panouri cu reguli de comportare în pădure şi avertismente, bănci şi mese în locurile amenajate pentru picnic.

 

 

Biserica Sfinţii Petru şi Pavel din centrul oraşului.

Sfinţii Petru şi Pavel sunt patronii parohiei Orgeval. Fecioara Maria este ocrotitoarea Parisului, moaştele aflându-se la Notre Dame, iar Franţa are ca ocrotitoare pe Elena, moaştele ei aflându-se la Chatres, ele fiind dăruite de cantacuzini.

Biserica este catolică şi este singura biserică văzută de mine în occident, care are icoane de jur împrejurul sălii mari. Altarul, frumos ornat, are în centru statuia Fecioarei Maria.

Biserica are bănci în tot interiorul, staţie de amplificare, altar pentru coral şi orgă. Ea este deschisă toată ziua iar membrii unei asociaţii de pe lângă parohie, fac aici cu schimbul. Ei pun pe bănci o foaie informativă specifică evenimentului din ziua respectivă, împrospătează afişierul cu pliante gratuite, schimbă articolele de la gazeta de perete aflată în exterior. (vezi foto)

Mai există o asociaţie, care se preocupă de studierea istoricului oraşului şi face aici cu rândul. Membrii ei primesc vizitatorii, dau explicaţii şi vând broşura cu istoricul bisericii.

Cu toate acestea, pastorul ne spune că interesul pentru biserică a scăzut şi pe zi ce trece, vin tot mai puţini la biserică.

Fabienne Duval care ne-a povestit istoria bisericii şi ne-a explicat arhitectura şi pictura, a devenit o prietenă a noastră şi ne-a invitat să continuăm descoperirea oraşului şi în altă zi.

 

La intrarea în biserica Orgeval

 

Duminică, 20 iulie, dimineaţa.

Vizitarea centrului comercial.

 

Scopul vizitei a fost identificarea raioanelor de interes pentru noi, în special raionul covoare şi artizanat, în vederea strategiei din timpul discuţiei ce o vom avea cu directoarea centrului, miercuri, 23 iulie. Doream de asemenea, identificarea unui coridor pentru exponate, prezentare şi animaţii. 

Acesta era visul nostru iar realitatea era alta. Centrul comercial, un adevărat oraş, se întindea pe aproape un  kilometru! Magazinele de tot felul din care vre-o cinci de artizanat, două de covoare şi trei de decoraţii interioare, ne-au stricat toate planurile. Nici vorbă de raioane, aici erau magazine în toată regula, iar expunerea unui stand aici, am aflat că costă 15.000 euro pentru o săptămână.

Nu existau „coridoare între raioane” ci adevărate săli de gară cu scări rulante, magazinele de aici fiind adevărate mall-uri. Am făcut fotografii, iar vizitarea a durat câteva ore, fără să reuşim vizitarea întregului complex.

 

 

Aceasta este numai „intrarea”!

In spatele meu există un „coridor” de circa 50 m lungime.

Duminica după amiază.

 

Fiind totuşi duminica şi ştiind că ne aşteaptă o săptămână grea, ne-am permis să vizităm cartierul „La Defense” din Paris, o adevărată bijuterie arhitecturală şi un bun exemplu cum se poate construi lângă un mare oraş, fără a-i afecta centrul istoric.

 

Oţel şi sticlă la Paris

 

Luni, 21 iulie 2003.

Vizitarea centrului hotelier.

 

Ca şi în cazul magazinelor, iată că orăşelul de 4500 locuitori are de fapt nu un centru hotelier ci vreo trei complexe hoteliere.

Am vizat complexul hotelier Novotel pentru luni, iar complexul Moulin pentru marţi, echipa fiind împărţită totuşi în două, pentru eficienţă sporită. D-l Toni Miuţe specialist în hoteluri, a rămas cu Toni Tomoniu, traducător, să găsească oportunităţi şi să schimbe impresii la complexul hotelier iar ceilalţi au plecat la hangarul asociaţiei pentru a selecta materiale pentru „stocul Tismana”. O muncă destul de grea care nu s-a terminat nici până seara, o mare cantitate de materiale pentru dispensar, şcoală şi asociaţie fiind sortate şi aranjate în stoc.

Complexul hotelier s-a constatat că e bine aranjat dar nu oferă servicii (cum ar fi organizarea de excursii cu autocarul în împrejurimi) deci nu e organizat aşa cum este Hotel Tismana. Este nevoie de un tur-operator dar în multe privinţe s-au găsit căi de cooperare cu partea română.

Domnul Toni Miuţe va avea în vedere întocmirea unui proiect concret în urma celor discutate.

Merită remarcată organizarea impecabilă a complexului, inclusiv al hotelului fără personal, unde totul se desfăşoară pe baza cardului. Se intră în hotel nu pe bază de cheie ci prin activarea cardului într-un automat, care reţine toate datele necesare: număr de paturi, felul camerei şi a serviciilor solicitate. Se poate comanda automat inclusiv masa, totul reţinându-se de pe card, orice dialog făcându-se doar cu computerul.

 

Marţi, 22 iulie 2003.

 

Dimineaţa am continuat vizita complexelor  hoteliere fiind rândul complexului „Moulin”. S-au schimbat impresii, materiale publicitare, hotelului fiindu-i dăruite CD-uri care conţineau oportunităţile noastre turistice. S-au dăruit produse de artizanat şi pliante cu produse de artizanat. 

 

Întâlnirea cu primarul oraşului Orgeval.

(Cu detalii mai mult decât la o prezentare)

 

Ca şi la noi, primarul a întârziat puţin „pentru probleme urgente” aceasta fiind o strategie universală peste tot.

Ceea ce nu se potriveşte deloc cu ce-i la noi, este că primarul … lucrează! Adică el este medic, nu şi-a lăsat meseria iar la primărie vine doar pentru a vedea ce mai trebuie făcut.

El are adjuncţi pentru toate domeniile de activitate, care adjuncţi, şi ei … lucrează, dar la primăria franceză problemele se rezolvă cu ajutorul funcţionarilor permanenţi, care cunosc exact ce au de făcut iar deciziile se iau în Consiliul Municipal.

Primarul a ţinut să ne arate, şi să ne primească, în sala consilierilor municipali pregătită cu scaune stil, de epocă. El ne-a primit aici considerând că nu e cazul să-şi etaleze marele fotoliu din biroul său şi că poate ne vom simţi mai bine aici. Iată un bun exemplu de primar care nu te priveşte nici de sus, nici de departe, fiind jovial şi politicos cu toată lumea.

 

 

În sala consilierilor municipali cu primarul.

La dreapta, d-na Fabienne Duval, omoloaga mea din Orgeval

 

 

Arătându-i în fotografie sala consilierilor locali de la Tismana, primarul a rămas surprins că nici Tismana nu este mai prejos. Iar broşura cu imagini din Tismana a făcut o impresie deosebită.

După primele replici, în care delegaţia română a câştigat o bună impresie, am trecut la întâlnirea protocolară.

Ni s-a urat bun venit, am ţinut un discurs, ni s-a răspuns.

Impresionată de cunoştinţele noastre istorice, d-na Fabienne Duval, autoarea monografiei oraşului Orgeval, prezentă la această întâlnire a întreţinut o atmosferă  caldă şi jovială.

 

 

Descoperirea Tismanei şi a produselor de artizanat

a fost pentru primarul din Orgeval o surpriză plăcută.

 

După discursurile de rigoare, i-au fost înmânate primarului următoarele:

-         scrisoarea domnului primar Luculescu, pe care a citit-o cu toată atenţia;

-         o carpetă artizanală pentru pat;

-         un pachet de broşuri de prezentare a Tismanei;

-         un CD cu site-l „Tismana turistică” şi „Tismana milenară” site-uri aflate şi pe Internet, ceea ce a impresionat profund;

-         pliantul de prezentare a Cooperativei Arta Casnică;

-         CD de prezentare ROMANIA TRAVEL;

-         CD de prezentare ANTREC.

Primarul a fost extrem de impresionat de reprezentanţii Tismanei şi peste aşteptările d-nei Fabienne Duval (ne-a dezvăluit asta mai târziu) ne-a invitat la o discuţie neprotocolară la barul primăriei.

Deşi ni s-a propus un pahar de şampanie franţuzească veche, am refuzat în favoarea unui vin obişnuit şi Coca Cola ceea ce a produs o impresie deosebită. Aceasta însemna că ştiam ce ni se oferea. La sfârşitul întâlnirii am sugerat să bem această şampanie la semnarea actului de înfrăţire.

 

Rezultatul concret care l-am obţinut la această întâlnire, a fost că după această întâlnire, se acceptase în principiu demararea procedurilor de informare reciprocă în scopul înfrăţirii celor două localităţi.

Ni se deschideau astfel porţile oraşului şi ale altor firme, lucru ce avea să se confirme chiar a doua zi, la complexul „Art de vivre” unde directoarea, deja anunţată, ne-a primit cu mare căldură ne întârziind nici măcar o secundă de la ora fixată pentru întâlnire. De remarcat că printr-un sondaj făcut luni de noi, în oraş, francezii habar n-aveau nici unde e România, nici Tismana.

 

Miercuri, 23 iulie 2003.

Întâlnirea protocolară cu directoarea complexului comercial „Art de Vivre”.

 

 

Discuţii între directoare şi reprezentanta noastră pentru turism rural Marioara Jerca. Au fost prezentate pliantul Arta Casnică şi exponate de artizanat.

 

Rezultatul concret al acestei vizite a fost acordarea unui spaţiu de prezentare a produselor de la Arta Casnică. Reamintim că la vizita de luni, şefii de magazine ne spuseseră că un stand de prezentare costă aici 15.000 euro pe săptămână.

Mai mult, directoarea ar putea subvenţiona proiectul venirii unui grup folcloric de animaţie din Tismana. Acesta va putea cânta şi juca în vastul spaţiu de lansare a produselor noi ale complexului. Datorită contractărilor deja făcute acest an, acest lucru nu va putea fi organizat decât anul viitor în martie-aprilie. Am convenit deci ca animaţia să aibă loc în primăvară.

Un alt rezultat concret a fost perfectarea unei vizite în această toamnă, pe Valea Tismanei, împreună cu primarul oraşului Orgeval. Domnul Toni Miuţe angajându-se a le asigura cele mai bune condiţii.

 

Întâlnirea protocolară cu reprezentantul tineretului.

 

După amiaza a avut loc vizite la Centrul Cultural şi Centrul Sportiv al oraşului iar d-na Fabienne Duval ne-a arătat vestigiile arheologice ale oraşului şi vechea capelă Saint Jean.

 

Tineretul de azi dovedeşte că

poate purta o discuţie extrem de serioasă

 

Nu se poate compara libertatea de mişcare de aici cu cea de la noi. După cum se vede tineretul are birouri proprii puse la dispoziţie de primărie, telefon, bibliotecă şi tot felul de materiale pentru afişe şi animaţii.

Colaborarea ar deschide perspectiva luării ca exemplu a activităţii asociaţiilor pentru tineret de aici.

Un rezultat concret ar putea fi deschiderea unui canal radio pe Internet, cu emisiuni bilingve. Toni Tomoniu asigură partenerul francez că el şi colegii lui ar putea întreţine tehnic foarte bine acest post de radio. Ei au mijloacele şi cunoştinţele necesare pentru a face emisiuni,  cu condiţia găsirii unui sponsor francez sau chiar român, care să le pună la dispoziţie o conexiune permanentă pe Internet.

 

Joi, 24 iulie 2003.

Vizită la Centrul Cultural Român de la Paris.

 

            Scopul vizitei, era de a cerceta oportunitatea deschiderii unor expoziţii personale de pictură sau de artă populară.

Erau vizate a expune aici pictoriţele Mindoiu şi Miuţe precum şi meşterii populari ai Tismanei.

Directorul era în concediu iar centrul  părea al nimănui. De fapt, centrul este o reminiscenţă a MAE român, care acum nu mai dă nici-un ban pentru vechile sale activităţi din Franţa. Centrul se întreţine din sponsorizări iar dosarele văzute ne spun că echipa de acolo se luptă din greu să facă faţă crizei de fonduri. Faptul că acest centru cultural rezistă, ştiind bine câţi bani alocă guvernul pentru cultură, se datorează probabil muncii conducerii centrului. Totuşi o temă din programul cultural m-a scos din sărite, deşi funcţionara care ne primise nu avea nici o vină. Nu se promovau talente recente, nu se promova lupta pentru a face din România o ţară democratică,  ci… haiduci!

 

Ce înseamnă doamnă, acum, pentru România, „Prezentarea unui haiduc”?

 

 Până la urmă, am găsit totuşi şi lucruri demne de reţinut iar atmosfera s-a destins când am găsit aici şi informaţii despre Tismana.

 

La Centrul Cultural Român de la Paris

În colecţia de Magazin Istoric, deasupra, era un număr care avea pe copertă Mănăstirea Tismana. Să fi fost întâmplător? Dacă nu, nota 10 pentru atenţia acordată!

 

Ne-a fost pusă la dispoziţie procedura de obţinere a unui spaţiu expoziţional. El a putea fi aici, sau într-o sală de la Le Grand Arche, din cartierul ultramodern La Defense.

Artistul expozant trebuie să aibă:

-         un pliant personal de prezentare;

-         catalogul lucrărilor, lista expoziţiilor sale;

-         adresă Centrul Cultural Român;

-         o mostră;

-         specificarea locului de expunere;

-         un sponsor.

De menţionat că sponsorul are aceleaşi drepturi de reclamă ca şi artistul.

După amiază s-a vizitat Parisul, turnul Eiffel şi grădinele de la Trocadero. S-a făcut o croazieră pe Sena pentru a vedea principalele obiective turistice apoi s-au vizitat grădinile de la Versailles.

 

Vineri, 25 iulie 2003. Vizită la Şcoala de Ucenici Saint Germain en Laye şi la serele licelului de horticultură. 

 

Din păcate în iulie, şcolile se află în vacanţă ca şi la noi iar la şcoală era numai personalul administrativ.

Dar d-l Jean-Marc Semoulin, directorul executiv al  asociaţiei La Gerbe, predă câteva cursuri de biologie şi aici. Adică este de-al casei şi ne-a plimbat prin toată şcoala.

 

 

Şcoala de ucenici Saint Germain en Laye

 

Ce înseamnă un învăţământ agricol vedem după organigramă şi tematica fiecăruia din cei trei ani de ucenicie:

-         clase de producţie agricolă şi utilizarea materialului;

-         agro-echipamente;

-         producţii vegetale

Adică totul pentru ca ucenicul să devină după absolvire, agricultor în regulă.

Pe lângă alte  meserii învăţate aici, „meseria calului” este o noutate absolută pentru noi. Ea ne face să înţelegem înaltul grad de specializare la care a ajuns învăţământul francez:

-         anul I, îngrijirea ecvidelor (specii de cai);

-         anul II, activităţi hipice;

-         anul III, producţia calului

Ultima clasă ne dezvăluie sensul uceniciei: omul trebuie să folosească rasele de cai pentru a produce capital într-o ţară unde agricultura nu se mai face demult cu cai. De remarcat că jokeii care participă la cursele de cai şi caii antrenaţi aici aduc un profit enorm şcolii.

 

 

Unul din spaţiile anexe ale şcolii:

curtea cantinei unde servesc masa ucenicii

 

Să mai facem observaţia că încă de la colegiu, ucenicii care vin aici îşi aleg disciplinele opţionale pe teme agricole. În Franţa, la şcoala generală (colegiu) circa 40% (deci aproape jumătate) din discipline sunt opţionale, nu două-trei materii !

O altă meserie a „uceniciei verzi” este „Producţia horticolă”. Ea se întinde pe unul sau doi ani şi aici nu se învaţă numai horticultură. Există clase de comerţ horticol, amenajări peisagistice, munci de grădinărit şi ornamentaţie floricolă.

Practica în sere, reprezintă cea mai mare parte a lucrului făcut aici de un ucenic, ele sunt încălzite automatizat şi nimeni nu pune aici îngrăşăminte în ghivece. Toate substanţele necesare plantei, de la apă la azot, vin prin furtunaşe, ale căror debite sunt supravegheate de un computer. Şcoala câştigă enorm de pe urma serelor, toate grădinile din jurul oraşului se aprovizionează de aici.

 

 

Sera pentru răsaduri, a liceului horticol.

 

Am convenit ca la Tismana, să încercăm să aducem o seră de aici, împreună cu toate accesoriile. Ea va fi folosită în partenariat cu ocolul silvic şi vor fi plantaţi şi mici arbuşti ornamentali, cum ar fi tisul. Plantarea tisului la Tismana ar aduce profit pentru că se pleacă deja de la o tradiţie bine întipărită in mintea românilor, că numele Tismanei vine de la arborele de tis. Reclama am avea-o, în plus tisul este bun calmant în boli nervoase, epilepsie şi cancer.

 

Vizită la biblioteca din Orgeval

După amiaza am vizitat biblioteca şi destul de curios pentru noi, erau aici şase bibliotecare. Apoi ni s-a spus că numai una este cu plată celelalte lucrând benevol.

Una se preocupă de recoltarea pliantelor gratuite ale unor firme, alta de sala de expoziţii, alta de recoltarea ramurilor de tis pentru o fabrică de medicamente, alta face invitaţii sau pliante la calculator, în consecinţă pe lângă bibliotecă există destule anexe aducătoare de profit.

 

 

Afişajul de la intrarea în bibliotecă.

 

            Am convenit cu partenerii noştri, ca la Tismana să preluăm această experienţă şi cel puţin un calculator să fie instalat aici.

            De la bibliotecă, nu ni s-au putut da cărţi pentru Tismana dar ni s-a spus de unde le iau ei gratuit! Am fost şi noi cum se zice „cu miloaga” şi am obţinut dicţionare şi alte cărţi de referinţă (la alegere!!!) în valoare de peste 2000 euro.(circa 75 milioane lei).

 

Sâmbătă, 26 iulie 2003.

Program liber pentru facerea bagajelor şi cumpărături.

 

Deoarece urma să plecăm dimineaţa următoare ne-am rezervat locuri la autocar şi am făcut foarte puţine cumpărături, deoarece la preţurile de acolo, nu ne ţinea buzunarul. A fost singura zi fără un program prestabilit.

 

OPORTUNITĂŢILE, SUGESTIILE ŞI REALIZĂRILE LEGATE DE ÎNFRĂŢIREA CU ORAŞUL ORGEVAL

 

            O dată cu declinul, apoi dispariţia CFF Tismana, a prelucrării şi exploatării lemnului,  economia Tismanei trebuie să fie reorientată în două direcţii, care ar putea lua avânt şi care, ar aduce capital în viitorul oraş Tismana.

            Aceste direcţii sunt turismul şi artizanatul, iar în înfrăţirea cu oraşul Orgeval, delegaţia noastră a ţinut seama de această oportunitate a Tismanei.

            Nu s-a scurs decât o lună şi deja unele lucruri au început să se pună în practică.

            În artizanat

            Am început fotografierea şi prelucrările foto ale produselor de la Arta Casnică. Adunarea şi a altor materiale din sate  pentru execuţia CD –ului de prezentare ale oportunităţilor Tismanei în domeniul artizanatului şi a paginii Internet.

            S-au recoltat produse şi de la particulari. Un prim lot de artizanat, de câteva sute de euro a şi pornit spre Franţa.

            Cei care doresc să se înscrie proiectul „artizanat”, să îi dirijăm spre Gornoviţa, la Pensiunea Jerca, responsabil d-na Marioara Jerca, pentru a i se întocmi o fişe de artizan. Ea este necesară pentru a identifica produsul în Franţa, în vederea altor comenzi. 

           

În turism

            Primele familii franceze şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi petrece timpul liber la Tismana iar una din familii a şi sosit într-un sejur de 10 zile.

            Pe lângă acestea, 40 de brutari, bucătari şi patisieri ar dori să petreacă câteva zile la cabanele de vânătoare ale ocolului silvic. Din păcate, sezonul se închide la 1 septembrie.

            Anunţăm pe toţi cei care oferă servicii turistice la nivelul comunei că am declanşat proiectul „Oferta turistică a Tismanei”. La prima şedinţă, am hotărât ca toţi ofertanţii de turism din Tismana, să-şi cunoască reciproc ofertele astfel încât turistul care vine în Tismana, să fie convins să rămână la Tismana, la oricare din ofertanţi.

 

Şedinţa pentru oferta comună.

 Lângă Radu Ciobanu preşedintele ANTREC, d-l Toni Miuţe prezintă oferta Hotelului Tismana la calculator.

 

            Oferta în turismul rural a fost distribuită deja în pensiuni, la hotel şi la primărie. Avem deja un ghid cunoscător al limbii engleze. Invităm sătenii să se înscrie în reţeaua turistică deoarece nici pe departe pensiunile existente nu vor putea acoperi viitoarele cereri, care deja se fac acum, prin intermediul reţelei Internet.

            Împreună cu o echipă a partenerilor noştri francezi, am realizat şi câteva secvenţe bune dintr-un film de promovare a turismului rural „Romanie, mon amour!”.

 

Atenţie, se filmează!

 

            Acţiunile noastre vor continua. Francezii care ne-au întors vizita, la începutul lui august, deja vor face reclamă Tismanei în Franţa.

            Avem toate şansele să ducem mai departe demersurile de înfrăţire. Primarul şi viceprimarul au primit cu politeţe pe francezi, i-au invitat alături de juriu la spectacolul din 14 august. Acest lucru va avea un larg răsunet în oraşul Orgeval.

            Dar un lucru trebuie să ne fie clar. Dacă vom avea o poziţie nerealistă în acest proiect, dacă vom căuta să-l subminăm pentru interese electorale, vom pierde ocazia să mai redresăm ce s-a pierdut la Tismana. Când vom intra în Uniunea Europeană, Tismana trebuie să aibă deja experienţă pe piaţa franceză. Cei care ne privesc sceptic, cei care ne pun beţe în roate vor fi primii care vor pierde. Ei vor rămâne cu gălăgia, noi vom merge mai departe. Invităm toţi consilierii indiferent de culoare politică să se înscrie în acţiunile demarate pentru binele comunei. Să citească cu atenţie prezentarea mea, să privească în broşurile care le-am adus din Orgeval şi să dorească în Tismana o viaţă ca acolo.

Nu este greu şi nici prea departe nu suntem. Din broşurile primăriei Orgeval, se vede că nici la Orgeval nu s-a trecut la recoltarea şi reciclarea deşeurilor prin tomberoane speciale colorate de  prea mult timp. Acţiunea ar putea fi comună. Vă rog să citiţi cu atenţie articolul chiar dacă e scris în franceză.

Un alt exemplu. Vă rugăm să anunţaţi pe toţi deţinătorii de imprimante să nu arunce cartuşele, deoarece Fundaţia Tismana le va prelua într-o acţiune de reciclare declanşată în Oraşul Orgeval.

-------

Această broşură prezentată în şedinţa de azi 29 august 2003, pentru informarea Consiliului Local nu este completă. Noi pagini îi voi adăuga la şedinţele viitoare, dar reţineţi un lucru: numai un consilier ca Tomoniu - sau chiar primarul ori viceprimarul - nu poate duce la capăt, singur, un proiect de asemenea complexitate.

Vă rog să vă implicaţi cu toţii în acţiuni concrete, care pot duce la dezvoltarea acestui proiect. Să lăsăm orgoliile şi să ducem la capăt un proiect benefic pentru sătenii Tismanei.

Vă mulţumesc!

 

Unele selecţiuni au făcut obiectul „Proiectului de înfrăţire Tismana – Orgeval”, prezentat în şedinţa lunii septembrie, a Consiliului Local al comunei Tismana, de către prof. Nicu Tomoniu consilier PNL.   

 

E

G