13 martie 2003


Domnule Primar Dorin Florea,


O penibilitate absolutã: „Nu este un capãt de lume, defrisarea a 12 hectare de pãdure din 570!”. Asa spunea Marius Pascanu la radio zilele trecute.
Orice afirmatie poate fi adevãratã (teoretic) dacã este exprimatã într-un anume context si dacã faci abstractei de cîteva elemente esentiale. La fel si afirmatia cu pãdurea. Ce conteazã 12 hectare, dacã sînt tãiate pentru binele (teoretic) al cetãtenilor! Cu cinism aceste 12 hectare le putem numi simple pierderi colaterale.
Practic, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Orice tãiere de copaci fãrã a planta dublul suprafetei la loc este o crimã. Iar atunci cînd existã si solutii alternative, ca sã nu spun solutii mai bune, trebuie judecat cu mare atentie.
Pe lîngã criticã noi vã facem niste propuneri concrete. Poate vã ajutã.
În Tg. Mures avem douã forme de trafic auto care trebuie redirijat: autoturismele si transportul greu.
Pentru oras si cetãteni nu existã nici un avantaj, doar dezavantaje, prin dirijarea traficului greu prin pãdurea de la Platou chiar dacã aceasta are 570 hectare si i se reteazã doar 12. E un drum inutil, care nu oferã un acces mai bun, nu asigurã o solutie realã, se cheltuie bani degeaba si doar se mutã problema din Tudor peste deal, dar tot în oras.
Analizînd locul pe unde va trece propusa centurã pentru trafic greu, se stie cã ea va urca în pãdure pe la Electromures, va trece prin spatele Grãdinii Zoologice si va iesi din pãdure undeva în zona spitalului nou, între UMF si cimitir. Se va racorda probabil la drumul existent (serpentina mare), asa cã transportul greu va trece în „liniste” pe lîngã spital.
Drumul de legãturã propus de consiliul judetean este mult mai logic. Dealul se traverseazã undeva înainte de comuna Livezeni, pe o vale, între pãdure si livadã, o variantã care scoate traficul greu si în afara comunei Sîngerogiu de Mures si Livezeni si evident si Tg. Mures. De altfel poate mîine, aceasta comunã Sîngerogiu de Mures va deveni parte a orasului si atunci „centura micã” propusã acum, va fi mîine, tot o stradã interioarã orasului. În plus drumul realizat cu fonduri de la primãrie si consiliul judetean ar putea fi realizat mai usor si mai repede.
Pe de altã parte, centura de vest, prevãzutã între combinat si Sîngeorgiu de Mures, va iesi tot pe acolo pe undeva de peste Mures, asa cã puse cap la cap semi-inelele se pot întîlni la combinat si la Selgros.
Dacã aceste drumuri noi (centurile) sînt bine fãcute, de calitate si gîndite pentru un trafic de vitezã extraurbanã, la 100 km/h, largi, cu 2-4 benzi, fãrã curbe strînse, fãrã pierderi de prioritate, ele vor putea prelua un trafic mare de tot.
Eu mã gîndesc la aceste drumuri în perspectiva anului 2020 si nu a anului 2005.Ele trebuie sã fie solutii viabile mãcar pentru 15 ani!
Dacã se va putea ajunge din Tudor în Nazna, mai repede pe centurã decît mai scurt prin centru, atunci acest drum mai rapid va fi folosit cu prioritate. Ceea ce se pierde la distantã, se cîstigã la timp. Si pînã la urmã timpul este cel mai important.
Dacã vorbim despre tranzitul traficului auto cu masini mici pe directia Tudor - Clinici, rezolvarea problemelor se face numai printr-o optimizare si eficientizare a ceea ce avem, pentru cã modificãrile de substantã sînt dificile spre imposibil.
Ideea veche a drumului care sã traverseze dealul pe directia Cutezantei – Posada – Pãdurii - Rãsãritului (sau Dimitrie Cantemir), nu mai este de actualitate, deoarece constructiile haotice au îngustat nepermis strada Posada, iar traversarea spre Pãdurii si mai departe este aproape imposibilã datoritã caselor construite la întîmplare fãrã o gîndire de perspectivã legatã de transportul auto.
Asa cã ne rãmîne doar ceea ce avem, adicã traseele Stefan cel Mare – Borsos Tamas/Kogãlniceanu si strada Papiu.
Pe strãzile Borsos Tamas si Kogãlniceanu, cu sens unic, se poate doar optimiza traficul, eliminînd actulul stil de oprire longitudinal pe ambele pãrti si amenajînd parcarea oblicã (450) fatã de axul drumului (acolo unde se poate!!). Asa va fi o bandã permanent liberã, iar pozitia oblicã permite o parcare facilã si dublarea capacitãtii de parcare pe o parte: o masinã are o nevoie de 5 metri pentru a parca longitudinal si doar 2 metri pentru parcare oblicã. Adicã numãrul de locuri de parcare de pe strada rãmîne constant. Iar prin îmbunãtãtirea disciplinei, parcarea efectivã este mai eficientã. Cam atît se poate face pe aceste strãzi pentru a fluidiza si optimiza circulatia.
Strada Papiu nu este la ora actualã, suficient de largã pentru un trafic în ambele sensuri. Dar nu existã înlocuitor. Asa cã si aici se poate doar optimiza. Astfel strada poate fi lãrgitã la urcarea dinspre 1 Decembrie 1918, prin eliminarea trotuarului necirculat de pe partea dreaptã si a zonei cu iarbã pînã în gardul liceului pedagogic, sau chiar mutarea partialã a gardului. În continuare pe coborîrea strãzii Papiu, între strada Cornesti si strada Korosi Csoma Sandor, se poate elimina tot pe dreapta o parte din trotuar (si ceva pe stînga) si respectiv spatiul cu iarbã pînã în gardul cimitirului. Asta însã numai pînã la strada Korosi Csoma Sandor. Portiunea pînã la arhivele statului (Crizantemelor) nu mai poate fi modificatã, casele fiind chiar lîngã trotuarul destul de îngust, dar suficient pentru traficul pietonal.
Traficul auto care vine dinspre Tudor va trebui obligat sã vireze la dreapta pe Korosi Csoma Sandor, pe stradã cu sens unic pe directia str. Papiu – str. Verii.
Iar pentru strada Papiu, propun un sens unic pe directia si portiunea Crizantemelor - Korosi Csoma Sandor, adicã în portiunea cea mai îngustã. În acest fel se poate fluidiza destul de bine traficul de traversare spre zona Cornisa/Clinici, optimizînd circulatia pe baza a ceea ce existã deja si care poate fi extrem de greu de modificat.
Poate cã ar trebui gîndit si un sistem de semafoare care sã reglementeze circulatia în anumite interesectii foarte solicitate, dar numai la anumite ore de vîrf.
Ar fi necesarã o mãsurãtoare de trafic în ore de vîrf. Ar trebui verificatã densitatea si repartizarea pe directii a traficului auto la iesirile din ambele capete ale strãzii Papiu, pentru a vedea cum anume trebuie dirijat traficul.
Domnule primar. Ne-ar face si plãcere si ar fi si politicos din partea dvs. sã rãspundeti la aceste mesaje. Pentru cã la alte douã mesaje nu am primit rãspuns.
Alegerea solutiei facile (tãiem pãdurea!) este de regulã o gresealã, care însã nu are efecte decît în timp. Dar asa cum predecesorii dvs. la primãria Tg. Mures pînã în 2000 au fãcut greseli ireparabile (ex. vezi imobilul de pe Cuza Vodã legat de intersectie), nu ar trebui sã le faceti si dvs. Mai ales cã ale dvs. pot fi mult mai costisitoare.
Nu pot decît sã vã reamintesc o propunere încã din anul 2000: semnul „obligatoriu înainte sau la dreapta” de la intersectia Iuliu Maniu cu Cuza Vodã. Nu are nici o justificare logicã restrictionarea virajului la stînga pentru cã din fatã nu vine nimic, drumul fiind cu sens unic. Toti responsabilii l-au ignorat, inclusiv dvs. desi v-am atras atentia asupra lui în mai multe rînduri. Si mai sînt si alte aberatii.
Pentru mine prezenta în continuare a acestui semn de circulatie de pe Iuliu Maniu colt cu Cuza Vodã nu semnificã decît imobilismul în gîndire, lipsa de reactie si de logicã a celor care l-au plantat si mai ales a celor care îl pãstreazã. Pentru cã la toate propunerile fãcute n-am vãzut decît o singurã reactie a primãriei: IGNORAREA!
Dacã nu insistam în anul 2000 cã Gheorghe Doja este prea îngust pe sosea si prea lat pe trotuare, responsabilii primãriei pãstrau vechiul plan si fãceau o bãscãlie de drum, o potecã auto cu trotuare. Vezi continutul referitor la Gheorghe Doja, dintre adresele dvs. 1354 din 15 august 2000 si 1773 din 5 octombrie 2000, ca rãspuns la solicitãrile insistente ale mele.

Asteptînd un alt rãspuns care poate cã nu va veni niciodatã, cum a fost la ultimele douã scrisori cãtre dvs.

Cu stimã,

ing. Dan-Cãlin Tocaciu


PS. Rãspunsul nu a venit încã desi au trecut luni de atunci!!!