Spre stiintã si informare:

AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI	Radio Gaga	TV REALITATEA TV
Cabinetul Secretarului de stat pentru Protectia Mediului	Radio Kiss Tg. Mures	TVR
Consiliul Judetean Mures	Radio Mix FM	Ziarul „Adevãrul”
Delegatia Uniunii Europene	Radio Pro FM	Ziarul 24 ore muresene
DIRECTIA AGRICOLÃ MURES	Radio Star Tg. Mures	Ziarul Cuvîntul Liber
Guvernul României	Radio Tg. Mures	Ziarul de Mures
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor si Mediului	TV Antena 1	Ziarul Jurnal Express
Ministerul Mediului	TV Antena 1 Tg. Mures	Ziarul JURNALUL NATIONAL
Prefectura Mures	TV B1	Ziarul Nepujsag
Presedentia României	TV Prima TV	ZIARUL DE MURES
Primãria Tg. Mures	TV PROTV Tg. Mures	Ziarul Zi De Zi

si multi altii!


Dupã furtunoasa sedintã publicã din data de 16 martie 2004, referitoare la drumul de centurã/legãturã/trafic greu/sau ce o fi cu adevãrat, propus de Primãria Tg. Mures au rezultat urmãtoarele concluzii:

Lungime drum (m)	Lãtime drum (m) 3,5*2+0,7*2	Suprafatã utilizatã real (m)	Suprafatã cerutã pentru defrisare (m2)	Defrisare nejustificatã (m2)
4000	8,4	33.600	128.000	94.400

O noapte întreagã, este 17 martie 2004 ora 7 dimineata, m-am tot gîndit care este scopul real al acestui drum, care nu va fi folosit pentru traficul auto de tranzit Tudor – Cornisa, care nu va transfera traficul greu, care nu va face mai nimic pentru a decongestiona de transportul auto actual.
Scopul real al variantei de drum prin pãdure l-a dezvãluit fãrã sã vrea chiar dl. primar. Vehementa cu care afirma în sedintã cã suprafata care va fi defrisatã este de numai 3 hectare, era în totalã contradictie cu documentatia depusã si semnatã chiar de el si în aceeasi totalã contradictie cu ce spunea proiectantul.
Dacã pînã acum era doar o vagã bãnuialã, acum este o vagã certitudine(!!): cele 8-9-10 hectare de pãdure ce vor fi defrisate în plus fatã nevoile de construire a drumului în sine, au rostul de a fi transformate în case, restaurante, orice. Se pot face în acest fel cam 100-200 de parcele. Aproape suficiente! Si foarte probabil, aceste parcele vor fi plasate sau chiar legate de terenul din zona poligonului, extinzînd astfel suprafata cartierului rezidential ce se va construi acolo.
Si la fel de probabil este cã versiunea finalã a acestui drum nu va mai trece (din motive obiective, evident!!) pe lîngã spitalul nou cu racordare la Gh. Marinescu (fumigenã!!!), ci se va racorda la drumul spre Reghin, exact la limita orasului. Adicã nu va mai lega cartierul Tudor de cartierul Cornisa.

Acesta pare a fi scopul final al acestui proiect: parcelarea pãdurii!

Restul sînt texte, basme, fumigene, trucuri si pãcãleli.
Iar dacã privesti situatia actualã a traficului auto din oras, în aceastã nouã perspectivã, se insinueazã vaga certitudine(!!) cã lipsa de interes pentru fluidizarea si eficientizarea traficului auto, încetineala cu care se opereazã în aceastã directie, trenarea rezolvãrii problemelor de trafic, parcã au toate un scop ascuns: fortarea aprobãrii prin toate mijloacele a variantei 1 de drum prin pãdure.
Senzatia de azi pentru ziua de ieri, este de participare la o licitatie trucatã. S-a venit cu 3 oferte:

1. una prezentatã exhaustiv ca exceptionalã si salvatoare, varianta 1 prin pãdure
   
2. una extrem de costisitoare, megalomanã chiar, fãrã nici o sansã economicã de realizare, adicã varianta 2 prin tunel, o fumigenã din start
   
3. si la final, modestã si prezentatã minimal, pentru cã nu putea fi totusi scoasã din ofertã, aproape nevãzutã, urîtitã prin umflarea costului, deformatã prin alegerea unui traseu sã îl numim ciudat, a fost prezentatã si varianta 3, care exploateazã trama stradalã existentã.
   

Dacã privim însã legea, coeficientul de impact asupra mediului si costurile reale (!!!), varianta 3 se dovedeste a fi Cenusãreasa, reala si adevãrata printesã.
„Licitatia” a fost însã trucatã prin toate mijloacele. S-au adunat mii de semnãturi „adezive” obtinute însã prin inducerea în eroare a semnatarilor. Au fost mobilizati aplaudacii si adezistii care sã dezavueze orice opinie care ar fi putut modifica rezultatul „licitatiei”.
Pînã si sedinta de ieri 16 martie pãrea a avea ca scop final acoperirea cu fumigene a realitãtii si scoaterea ca singura si unica solutie salvatoare a traficului stradal din Tg. Mures, a variantei nr. 1, prin pãdure.
A fost de-a dreptul penibilã si ilarã introducerea în prezentarea proiectantului a raportului cost/coeficient de impact ca justificare a „valorii exceptionale” a variantei 1 prin pãdure. O altã fumigenã!

Ce conteazã cã în realitate varianta 1 prin pãdure este cea mai dãunãtoare pentru mediu, ce conteazã cã distruge un ecosistem si asa fragil, ce conteazã cã cu aceeasi bani cu care s-a fãcut Gheorghe Doja se poate pune la punct reteaua de strãzi ale orasului care sã asigure în acelasi timp si tranzitul traficului auto pe relatia Tudor – Cornisa. Aceste principii nu conteazã!

Varianta 1 prin pãdure este promovatã desi este în conflict absolut cu legea 26 din 1999 (codul silvic), care spune cã:
Art. 54. - Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publicã este interzisã.
În mod exceptional, pentru constructii cu destinatie militarã, pentru cãi ferate, sosele de importantã deosebitã, linii electrice de înaltã tensiune, mine, forãri, sonde si echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol ori pentru lucrãri de îmbunãtãtiri funciare, de gospodãrire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apã, obiective turistice, ocuparea definitivã de terenuri din fondul forestier în alte scopuri decât cele silvice, cu defrisarea pãdurii sau fãrã, se aprobã potrivit legii.
Si
Art. 61. - Schimbarea categoriei de folosintã silvicã, inclusiv defrisarea pãdurii, în scopul executãrii de lucrãri necesare gospodãririi fondului forestier se aprobã de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã si este scutitã de plata oricãror taxe.

Varianta 1 prin pãdure este promovatã desi este în conflict absolut cu PUG Tg. Mures, aprobat de aceeasi primãrie, care la paginile 76-78 spune fãrã dubii cã pãdurea este inclusã la capitolul “V6 – Pãduri de agrement”, iar aceste zone pot fi utilizate cu conditionãri: “cu conditia ca prin dimensionarea si configurarea spatiilor libere fãrã vegetatie înaltã sã nu fie diminuat efectul de ameliorare a climatului local”. Evident cã defrisarea a 12,8 hectare de pãdure VA DEGRADA climatul local în loc sã îl amelioreze!

Solicitãm tuturor institutiilor care decid, recomandã, avizeazã si aprobã, (începînd chiar cu APM Mures), sã actioneze respectînd cu strictete legea, fãrã jonglerii în folosirea termenilor sau conditiilor.

Varianta 1 prin pãdure este nocivã, toxicã chiar, prin efectele ei directe, pentru sãnãtatea orasului în viitorii ani. În perspectiva protectiei mediului aceastã solutie pune în pericol climatul local pentru urmãtorii 50 de ani.
Varianta 1 prin pãdure este o aberatie tehnicã pentru cã nu preia mai nimic din traficul actual si decongestioneazã zona centralã care oricum trebuie amenajatã altfel!
Varianta 1 prin pãdure ascunde, se pare, sub masca bunelor intentii pentru oras, interese obscure, care dacã vor fi aplicate vor distruge si mai mult climatul local, pãdurea, ecosistemele si biodiversitatea.








ing. Dan-Cãlin Tocaciu
Asociatia “Valea Soarelui”






*************************************************

Urmãtoarele 10 puncte, reprezintã concluziile brute imediat de dupã sedinta de ieri si reprezintã ideile de pornire care au determinat nota de mai sus si pe care le-am inclus asa cum sînt.

1. Toatã lumea, începînd cu ecologistii(!!), este de acord cã circulatia trebuie decongestionatã din zona centralã si de pe actualele artere de circulatie. Diferentele de opinii încep însã de la metode, mijloace si mai ales costurile de mediu.
   
2. Miile de semnãturi adunate ca sustinere a proiectului, sînt obtinute prin inducerea în eroare a cetãtenilor chestionati, care nu au fost informati despre existenta altor variante (conform afirmatiei d-lui Vîntu, care a adunat semnãturi). Toti ecologistii vor decongestionarea traficului, dar nu profitînd de cetãtenii mintiti cu bunã stiintã.
   
3. Utilizarea denumirii de „drum de centurã” care sã preia traficul greu este deliberat incorectã, pentru a permite jonglerii cu utilizarea termenilor si cu populatia care „adezeste” si „adezeazã” astfel la o înselãtorie.
   
4. Varianta de drum propusã nu este o centurã care sã preia traficul actual si cu atît mai putin pe cel viitor pe relatia Sighisoara – Reghin.
   
5. Varianta prin pãdure va lega viitoarele cartiere construite în Livezeni si pe poligonul din Sîngeorgiu de Mures. Logic rezultã cã traficul actual, ale masinilor actuale se va desfãsura tot pe vechile drumuri, fãrã nici o îmbunãtãtire pentru riveranii strãzilor Papiu, Stefan cel Mare, etc, si nici pentru locuitorii din Tudor. De fapt drumul va face legãtura între limitele orasului si noile cimitire! La limitã putem spune cã proiectul este deja îngropat!
   
6. Suprafata care se vrea scoasã din fondul forestier este de 12.8 hectare si nu de 3 hectare cum a încercat sã afirme dl. primar Dorin Florea.
   
7. Varianta prin pãdure are cel mai mare impact asupra mediului 1.6, adicã în conformitate cu legea este inacceptabilã. Valoarea de 1.6 este cea mai mare.
   
8. Varianta cea mai acceptabilã, cu un coeficient de impact asupra mediului 1.42, este varianta 3, dar nu în forma ei actualã. Ea trebuie modificatã ca sã foloseascã toatã trama stradalã existentã cu extindere a acesteia prin partea construitã a Platoului Cornesti, lãsînd pãdurea intactã. Este varianta care permite dezvoltarea orasului, pentru cã toate costurile se vor regãsi în infrastructura de drumuri a orasului care va fi mult îmbunãtãtitã. Politica de dezvoltare a orasului trebuie gînditã pentru urmãtorii 20-30 ani si nu pentru urmãtorii 4 ani.
   
9. Problemele actuale de trafic sînt cauzate în primul rînd de imobilitatea absolutã a primãriei în optimizarea si fluidizarea traficului, prin introducerea de sensuri unice si semafoare.
   
10. O dovadã elocventã este gîtuirea zilnicã si cu tendintã de permanentã, pe directia Mihai Viteazu – Centru, unde coloana de masini blocate, ajunge frecvent pînã la liceul Papiu. Logic din aceastã situatie rezultã cã traficul este mare nu pe directia Centru – Reghin, ci pe traficul interior al orasului.